Documentar A.N. - Revizuirea Constituţiei - între necesitate istorică şi prioritate socială

Proiectul de modificare a Constituţiei a fost adoptat, ieri, de Guvern. Documentul a fost transmins preşedintelui Traian Băsescu, care l-a dat mai departe, spre avizare, Consiliului Legislativ. După primirea avizului, şeful statului va înainta proiectul Parlamentului, unde urmează să fie dezbătut şi adoptat. În cazul în care va fi aprobat, se va organiza un referendum, prin care cetăţenii români îşi vor exprima prin vot opinia privind textul noii Constituţii.

Comisia de revizuire a Constituţiei a fost validată, marţi, de către plenul reunit al celor două Camere, fiind alcatuită din 25 de membri. Potrivit algoritmului politic, PDL şi PSD au câte opt parlamentari în comisie, PNL - patru, UDMR - doi, independenţii- doi, iar minorităţile naţionale un singur reprezentant.

România a avut o singură perioadă de regim unicameral - perioada comunistă

Printre principalele modificări ale Constituţiei se numără trecerea de la parlamentul bicameral la cel unicameral. Astfel, Parlamentul va fi redus la o singură Cameră, care se va numi Camera Reprezentanţilor.

În urmă cu şase luni, românii s-au pronunţat, printr-un referendum, în favoarea unui Parlament unicameral cu maximum 300 de membrii.

Potrivit rezultatelor finale confirmate de Biroul Electoral Central (BEC) cu privire la rezultatele referendumului organizat în Noiembrie 2009, 77,78% din alegători au fost de acord cu trecerea la un Parlament unicameral în România. De asemenea, 88,84% din votanţi au fost de acord cu reducerea numărului de parlamentari la maximum 300 de persoane.

Camera Reprezentanţilor urmează să fie aleasă pe un mandat de patru ani, prelungit doar în situaţii de urgenţă, iar alegerile se vor derula în maximum 45 de zile de la expirarea mandatului sau de la dizolvarea Camerei. Preşedintele Camerei va fi, de asemenea, ales pe o perioadă de patru ani.

Noul Parlament se va întruni în două sesiuni ordinare pe an, în februarie şi în septembrie, iar sesiunile extraordinare se vor face la cererea preşedintelui, a biroului permanent sau a cel puţin o treime din numărul parlamentarilor.

Noua Constituţie prevede schimbări în atribuţiile preşedintelui şi ale premierului

Preşedintele interimar, funcţie exercitată de preşedintele Parlamentului, nu poate numi un premier. Pe de altă parte, premierul nu poate propune revocarea sau numirea unor noi membri ai Guvernului fară consultarea prealabilă cu preşedintele. De asemenea, este modificat şi articolul 97 care prevede ca Guvernul să organizeze alegeri pentru funcţia prezindenţială vacantă în maximum trei luni. Noua formă a articolului prevede ca în termen de 45 de zile să se organizeze alegerile.

Tot la capitolul schimbări, noua Constituţie stipulează ca vârsta minimă de a intra în Parlament să fie de 23 de ani.

De asemenea, Avocatul Poporului şi adjuncţii acestuia trebuie să nu facă parte din niciun partid. Până acum interdicţia de a nu face parte din nicio formaţiune politică era dată de instituţia Avocatul Poporului.
Membrii CSM vor avea mandat doar de patru ani

Durata mandatului membrilor Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) va fi diminuată la patru ani, de la şase cât este prevăzută acum. Numărul reprezentanţilor societăţii civile în CSM va creşte de la doi la şase. Trei dintre aceştia vor fi numiţi de către preşedinte şi trei de către Parlament.

  Potrivit noii Constituţii, cererea prealabilă a Parlamentului sau a preşedintelui pentru urmărirea penală a miniştrilor ar urma să fie eliminată din Constituţie, iar răspunderea penală ar urma să fie stabilită prin lege organică.

De asemenea, şeful statului va aştepta pronunţarea Parlamentului doar 30 de zile înainte să decidă organizarea referendumului. Preşedintele se va bucura de imunitate pe durata exercitării mandatului, precizarea referitoare la durata imunităţii fiind o noutate, alături de eliminarea trimiterii la imunitatea pentru opiniile politice.

Legile ar urma să fie dezbatute de două ori în Parlament, la 30 de zile distanţă, potrivit modificării alineatului 5 din articolul 74.

  Fostul senator PSD Antonie Iorgovan a fost supranumit “Părintele Constituţiei” postrevoluţionare

După Revoluţia din 1989, a fost adoptată o nouă Constituţie în anul 1991. Adunarea Constituantă care a elaborat prima Constituţie a României după căderea comunismului a fost condusă de către Antonie Iorgovan. Fostul senator PSD a murit în anul 2007. Constituţia din 1991 a consfinţit revenirea României la bicameralism, când Senatul şi Camera Deputaţilor au fost alese în mod democratic. Rolul şi atribuţiile celor două Camere au fost îmbunătăţite ulterior, prin revizuirea Constituţiei în 2003.

Ultima modificare suferită de Constituţia României s-a făcut în anul 2003

Constituţia a fost modificată, prin referendum, în anul 2003, prin Legea de revizuire nr. 429/2003.
Peste jumătate din articolele Constituţiei din 1991 au suferit schimbări. Printre cele mai importante modificări s-au numărat: gratuitatea învăţământului de stat conform legii, nu doar garantată necondiţionat; garantarea şi ocrotirea prin lege a proprietăţii private; dreptul minorităţilor naţionale de a folosi limba maternă în administraţie şi justiţie; limitarea imunităţii parlamentare şi stabilirea obligativităţii stagiului militar prin lege organică. De asemenea, mandatul preşedintelui a fost mărit de la patru la cinci ani. Constituţia din 2003 stabilea ca intrarea României în Alianţa Nord-Atlantică (NATO) şi în Uniunea Europeană (UE) să nu fie  votată prin referendum, ci de către Parlament.

Referendumul din 18-19 Octombrie 2003

La referendumul privind revizuirea Constituţiei, din 18-19 Octombrie 2003, prezenţa la vot a fost de 55,7%, iar 89,7% din votanţi a fost de acord cu modificarea ei. Astfel, noua Constituţie a intrat în vigoare în 29 Octombrie 2003.

Actuala Constituţie a României cuprinde 156 de articole, împărţite în opt titluri: Principii generale; Drepturile, libertăţile şi îndatoririle fundamentale; Autorităţile publice; Economia şi finanţele publice; Curtea Constituţională; Integrarea euroatlantică; Revizuirea Constituţiei şi Dispoziţii finale şi tranzitorii.

 

Prima Constituţie a României a fost adoptată în 1 Iulie 1866.

Atunci a fost înfiinţat Senatul, a doua Cameră parlamentară, care era ales prin vot cenzitar, sistem prin care se recunoştea calitatea de alegător a cetăţenilor în funcţie de un anumit venit. Din Senat făceau parte şi moştenitorul tronului şi fruntaşii bisericii. La baza înfiinţării celei de-a doua Camere, alături de Adunarea Deputaţilor, a stat o consultare populară organizată de domnitorul Alexandru Ioan Cuza în anul 1864.

Ulterior, în 29 Martie 1923, a fost aprobată o nouă Constituţie. Prin aceasta, Senatul şi Adunarea Deputaţilor au devenit organe reprezentative alese prin vot universal. În perioada interbelică, cele două Camere au adoptat legi importante precum reforma agrară, reorganizarea administrativă a ţării sau reformele sistemului fiscal.

Din anul 1938, noua Constituţie a dat Parlamentului un rol de instituţie decorativă, puterea fiind exercitată de către regele Carol al II-lea.

Regimul unicameral apare în România în anul 1946

Odată ajunşi la putere, comuniştii au desfiinţat prin decret Senatul, iar Adunarea Deputaţilor a fost subordonată puterii comuniste prin Constituţia din 1948, transformându-se în Marea Adunare Naţională, instituţie cu caracter decorativ. În perioada comunistă, Constituţia a fost modificată în anii 1952 şi 1965.

Constituţia României este legea fundamentală a statului român.

Autor: Cristina MITRAN

 

domeniu: 
categorie: