Error message

  • Deprecated function: Methods with the same name as their class will not be constructors in a future version of PHP; nodequeue_queue has a deprecated constructor in include_once() (line 1105 of /home/amosnew/public_html/arhiva/includes/bootstrap.inc).
  • Deprecated function: Methods with the same name as their class will not be constructors in a future version of PHP; views_display has a deprecated constructor in require_once() (line 3139 of /home/amosnew/public_html/arhiva/includes/bootstrap.inc).
  • Deprecated function: Methods with the same name as their class will not be constructors in a future version of PHP; views_many_to_one_helper has a deprecated constructor in require_once() (line 113 of /home/amosnew/public_html/arhiva/profiles/openpublish/modules/contrib/ctools/ctools.module).

Dosar Francofonia (I) Istoricul prezenţei României

Istoricul prezenţei României în cadrul Organizaţiei Intemaţionale a Francofoniei (OIF)
  Elemente generale
  Evenimente politice majore în perioada 1997 - 2002 Elemente generale 

Termenul de 'Francofonie' a fost utilizat, într-o primă accepţiune, la sfârşitul secolului al XIX-lea, pentru a desemna spaţiile geografice unde limba franceză era folosită în mod curent.
In anii 1950-1970, s-a avansat ideea unei comunităţi francofone, fapt care a condus la crearea primelor organizaţii şi instituţii francofone.
La 20 martie 1970, se înfiinţează Agenţia de Cooperare Culturală şi Tehnică (ACCT), cu sediul la Paris, unica organizaţie interguvernamentală şi principalul operator al Mişcării Francofone. Incepând de la această dată, ziua de 20 martie marchează 'Ziua Internaţională a Francofoniei'.
In noiembrie 1991, la cea de-a IV-a Conferinţă a şefilor de stat şi de guvern ai ţărilor având în comun utilizarea limbii franceze, de la Paris (Chaillot), România este invitată să participe cu statut de 'observator'. 
In decembrie 1991, România dobândeşte statutul de 'observator' şi în cadrul Agenţiei de Cooperare Culturală şi Tehnică.
In octombrie 1993, la cea de-a V-a Conferinţă a şefilor de stat şi de guvern ai ţărilor având franceza în comun (Mauriţius), România este primită cu statut de membru cu drepturi depline, fiind aleasă printre cele 11 ţări constituind Comitetul de Reflecţie, Comitet care a avut ca principal scop elaborarea unei reforme instituţionale a Francofoniei. In decembrie 1993, la Conferinţa ministerială de la Bamako, România devine membru cu drepturi depline şi în cadrul ACCT, moment de la care este direct implicată în activitatea şi programele organismelor Francofoniei instituţionate.
Incepând din 1993, România participă la toate Conferinţele Ministeriale la nivelul miniştrilor afacerilor externe, precum şi la o serie de Conferinţe Ministeriale specializate: cultură, mediu înconjdrător, probleme ale copilului, educaţie, tineret şi sport, justiţie, autostrăzile informaţiei, eto.
În 1994, România aderă la Convenţia privind Agenţia de Cooperare Culturală şi Tehnică (titulatura actuală este „Agenţia Interguvernamentală a Francofoniei' - AIF), prin Legea nr. 118 din 9 decembrie 1994. în acelaşi an a fost creat, la Bucureşti, Consiliul Naţional Consultativ al Francofoniei, al cărui preşedinte este ministrul afacerilor exteme.
Din decembrie 1994, Bucureştiul găzduieşte sediul Biroului Regional pentru Europa Centrală şi de Est (BECO) al Agenţiei Universitare a Francofoniei (AUF) - operatorul specializat al Francofoniei pe probleme de învăţământ superior şi cercetare. începând din 2002, în cadrul BECO va funcţiona o antenă aAIF.
România are statut de secţiune asociată în cadrul Adunării Intemaţionale a Parlamentarilor de Limbă Franceză - Adunarea Consultativă a Francofoniei - (AIPLF).
România este membră a Asociaţiei Intemaţionale a Primarilor Francofoni (AIMF). România participă la Forumul Francofon al Afacerilor, a cărei vicepreşedinţie o deţine. 

Evenimente politice majore în perioada 1997 - 2002 

Cel de-al Vll-lea Sommet al Francofoniei (Hanoi, 14-16 noiembrie 1997) 

În perioada 14-16 noiembrie 1997 s-a desfăşurat, la Hanoi, cea de-a Vll-a Conferinţă a şefilor de stat şi de guvern ai ţărilor având franceza în comun, la care au fost prezenţi şefi de stat sau de guvern din cele 49 de ţări membre, la acea dată, ale Mişcării Francofone.
Sommet-ul de la Hanoi a marcat o nouă etapă în evoluţia Francofoniei, prin adaptarea structurilor sale instituţionale la realităţile politice, economice, tehnologice şi culturale din ajunul noului mileniu. Principalul element de noutate l-a constituit punerea în aplicare a reformei instituţionale, urmare desemnării primului Secretar general al Francofoniei, în persoana domnului Boutros BOUTROS-GHALI, care îndeplineşte, de la acea dată, funcţiile de purtător de cuvânt politic şi de reprezentant oficial al Francofoniei pe plan internaţional. A fost subliniată necesitatea întăririi dimensiunii economice a Francofoniei, care să dubleze dimensiunile politică şi culturală.
Delegaţia României a acţionat în favoarea întăririi Polului de Francofonie din Europa Centrală şi de Est, care cuprindea România, Bulgaria, Republica Moldova, la care s-au adăugat atunci, cu statut de 'observator', Albania, Polonia şi Fosta Republică lugoslavă a Macedoniei.
Domnul Boutros BOUTROS-GHALI, Secretarul general al Francofoniei, s-a pronunţat în favoarea unei deschideri a Francofoniei, subliniind faptul că dimensiunile Nord-Sud şi Sud-Sud trebuie întărite printr-o dimensiune spre Est A fost apreciat rolul României, care aduce această nouă dimensiune, asigurând diversitatea Francofoniei. Din punct de vedere economic, intervine o nouă categorie de membri, cea a ţărilor cu economie în tranziţie. 

Cea de-a Xll-a Conferinţă Ministerială a Francofonlei (Bucureşti, 4-5 decembrie 1999) 

Cu prilejul acestei Conferinţe, la nivelul miniştrilor afacerilor externe, desfăşurate la Bucureşti, s-a aprobat reforma Agenţiei Francofoniei, vizând o eficientizare a activităţii acesteia, precum şi o folosire mai judicioasă a fondurilor.
A fost decisă schimbarea titulaturii din 'Mişcarea Francofonă' în cea de 'Organizaţie Internaţională a Francofoniei' (OIF), ceea ce implică şi instituţionalizarea Francofoniei. Ce/ cte-a/ 

Vlll-lea Sommet al Francofoniei (Moncton, 3 - 5 septembrie 1999) 

In perioada 3-5 septembrie 1999, s-a desfăşurat la Moncton (Canada-Noul Brunswick) cel de-al Vlll-lea Sommet al Francofoniei, având ca temă: 'Tineretul în pragul noului mileniu'.
Cu acest prilej, Albania şi Fosta Republică lugoslavă a Macedoniei au dobândit statutul de 'membri asociaţi', iar Republica Cehă, Lituania şi Slovenia au devenit 'observatori' în cadrul OIF, alături de Polonia, care şi-a păstrat acest statut.
S-a hotărât susţinerea candidaturii Burkinei Faso pentru organizarea Conferinţei la nivel înalt din ,2003;
România a câştigat sprijinul statelor africane pentru eventuala organizare, la Bucureşti, a Sommet-ului din2005. 

Simpozionul internaţional asupra 'Bilanţului practicilor democratice, drepturilor şi libertăţilor în spaţiul francofon' (Bamako, 2-4 noiembrie 2000) 

Cu prilejul acestui Simpozion internaţional, a fost adoptată Declaraţia de la Bamako, pentru garantarea respectării valorilor democratice în spaţiul francofon. Pentru prima dată, state, guverne, 'parlamentari, primari, experti, universitari, reprezentanţi ai societăţii civile, precum şi reprezentanţi ai ONG-urilor s-au reunit pentru a dezbate practicile democratice, drepturile şi libertăţile din spaţiul francofon. 'Declaraţia de la Bamako' urmează a fi adoptată în mod oficial de către şefii de stat şi de guvern participanţi la cel de-al IX-lea Sommet al Francofoniei de la Beirut. 

Cea de-a XV-a sesiune a Conferinţei Ministeriale a Francofoniei (N'Djamena, Ciad, 7-8 februarie 2001) 

Delegaţia României la lucrările CMF, condusă de domnul Mihnea MOTOC, secretar de stat în MAE, a prezentat oficial candidatura României pentru organizarea, la Bucureşti, a celui de-al Xl-lea Sommet al Francofoniei, din anul 2005. Decizia definitivă va fi luată cu ocazia celui de-al IX-lea Sommet, care urmează a avea loc la Beirut.
Cu acest prilej, Albania şi Fosta Republică lugoslavă a Macedoniei au dobândit statutul de 'membri cu drepturi depline' în cadrul Agenţiei Interguvemamentale a Francofoniei. 

Cea de-a XVI-a sesiune a Conferinţei Ministeriale a Francofoniei (Paris, 11 ianuarie 2002) 

La 11 ianuarie 2002 s-a desfăşurat, la Paris, cea de-a XVI-a sesiune a Conferinţei Ministeriale a Francofoniei, la nivelul miniştrilor afacerilor exteme. Lucrările au fost precedate de cea de-a 43-a sesiune a Consiliului Permanent al Francofoniei, la nivelul reprezentanţilor personali ai şefilor de stat şi de guvem din statele membre ale OIF. Cu această ocazie a fost reînnoit mandatul domnului Roger Dehaybe, administrator general al AIF, pentru o perioadă de 4 ani. 

Cel de-al IX-lea Sommet al Francofoniei (Beirut, 18 - 20 octombrie 2002) 

În perioada 18-20 octombrie 2002, Beirutul va găzdui lucrările celui de-al IX-lea Sommet al Francofoniei, prima Conferinţă a şefilor de stat şi de guvern din ţările membre ale OIF desfăşurată într-o ţara arabă. Tema centrală va fi „Dialogul Culturiior', dezbaterile urmând să abordeze problematica promovării diversităţii culturale.
Un punct important pe ordinea de zi îl va constitui alegerea secretarului general al OIF, pentru un mandat de patru ani.
Lucrările Sommet-ului vor fi precedate de cea de-a XVII-a sesiune a CMF (15 - 16 octombrie), precum şi de reuniunea CPF (14 octombrie)

  Cea de-a XVIII-a sesiune a Conferinţei Ministeriale a Francofoniei (Lausanne, 13 decembrie 2002) 

În decembrie 2002, Elveţia va găzdui cea de-a XVIII-a sesiune a CMF, al cărei principal scop îl va constitui începerea punerii în aplicare a deciziilor luate la Sommet-ul de la Beirut.

LISTE des Etats et des Gouvernements membres de l'Organisation Internationale de la Francophonie
55 membres
1.ALBANIE
2. BELGIQUE
3. BENIN
4. BULGARIE
5. BURKINA FASO
6. BURUNDI
7. CAMBODGE
8. CAMEROUN
9. CANADA
10. CANADA NOUVEAU-BRUNSWICK
11. CANADA QUEBEC
12. CAP-VERT
13. COMMUNAUTE FRANCAISE DE BELGIQUE
14. COMORES
15. CONGO
16. REPUBLIQUE DEMOCRATIQUE DU CONGO
17. COTE D'IVOIRE
18. DJIBOUTI
19. DOMINIQUE
20. EGYPTE
21. FRANCE
22. GABON
23. GUINEE
24. GUÏNEE EQUATORIALE
25. GUINEE-BISSAU
26. HAITI
27. LAOS
28. LIBAN
29. LUXEMBOURG
30. MACEDONIA
32. MADAGASCAR
32. MALI
33. MAROC
34. MAURICE
35. MAURITANIE
36. REPUBLIQUE DE MOLDOVA
37. MONACO
38. NIGER
39. REPUBLIQUE CENTRAFRICAINE
40. ROUMANIE
41. RWANDA
42. SAINTE-LUCIE
43. SAO TOME-ET-PRINCIPE
44. SENEGAL
45. SEYCHELLES
46. SUISSE
47. TCHIAD
48. TOGO
49. TUNISIE
50. VANUATU
51. VIETNAM
52. LITUANIE (ETAT OBSERVATEUR AU SOMMET)
53. POLOGNE (ETAT OBSERVATEUR AU SOMMET)
54. REPUBLIQUE TCHEQUE (ETAT OBSERVATEUR AU SOMMET)
55. SLOVENIE (ETAT OBSERVATEUR AU SOMMET)

domeniu: 
categorie: