Dosare ultrasecrete: Bilderberg 2005 - marile teme globaliste

Intre 5 si 8 mai la Rottach-Egern (langa München) a avut loc - inconjurata de traditionala secretomanie - conferinta anuala a organizatiei globaliste 'Bilderberg'. Organizatie de varf a Noii Ordini Mondiale, Bilderberg trece in revista anual marile probleme globale. Ea ii reuneste pe cei mai importanti oameni politici, finantisti, industriasi, oameni de stiinta (Premiul Nobel) si generali ai celor mai dezvoltate state, care au acceptat regulamentul extrem de riguros al organizatiei globaliste. Impreuna, acestia stabilesc planul de actiune pe anul urmator al elitei globaliste, indicand oamenii cei mai potriviti sa conduca destinele unor mari natiuni, ale unor importante foruri mondiale, directionand, pe cat este posibil, destinul lumii.

De regula, lucrarile Bilderberg se desfasoara in luna mai a fiecarui an, urmand lucrarile celeilalte mari organizatii globaliste, Trilaterala (SUA-Europa Occidentala-Japonia), a carei misiune este sa identifice problemele globale, pe care Bilderberg le va analiza si va lua decizia ulterior. Dezbaterile Bilderberg se desfasoara in cel mai mare secret, hotararile organizatiei globaliste nefiind niciodata publice. Desi la reuniunile anuale sunt invitati de regula mari ziaristi si patroni de presa, acestia pastreaza in total secret tema discutiilor si deciziilor care se iau de catre aceasta organizatie.

Cu toate acestea, in mare, dupa luna mai a fiecarui an apar unele dezvaluiri despre conferintele Bilderberg. Daniel Estulin este un astfel de ziarist de investigatii, care a urmarit neintrerupt Bilderberg-ul in ultimii 13 ani, fiind prezent si la conferinta din acest an, derulata la 'Dorint Sofitel Seehotel' din Rottach-Egern, München, Bavaria.

Marile teme globaliste 2005

Marile teme globaliste puse in discutie la reuniunea Bilderberg din acest an au fost: relatiile dintre Statele Unite si Europa Occidentala; situatia exploziva din Irak; criza din Orientul Mijlociu; declinul rezervelor mondiale de petrol si efectele asupra economiei globale; consecintele unui posibil razboi impotriva Iranului. Membrii Bilderberg considera ca aceste probleme pot influenta sensibil cursul civilizatiei occidentale si viitorul intregii planete.

Dupa trei ani de ostilitate evidenta intre membrii americani si cei europeni (Franta, Germania) ai organizatiei - ostilitate cauzata de pozitia diferita fata de razboiul din Irak - la Rottach-Egern au aparut anul acesta semnele unui inceput de reconciliere. In 1991, Statele Unite au fost sustinute, in razboiul din Golf, de Europa Occidentala, iar campania din Iugoslavia - asa cum se stie - a fost facuta cu fortele NATO (pentru prima data, in 50 de ani de existenta, angajate intr-un razboi). Apropierea SUA-Europa Occidentala din 2005 s-a realizat mai ales pe baza revenirii la consensul ca Organizatia Natiunilor Unite - si nu altcineva - trebuie sa joace un rol hotarator in toate conflictele. Cu conditia unei restructurari substantiale la ONU.

Oamenii de presa prezenti la reuniunea Bilderberg de anul acesta au fost: Nicolas Beyton (redactor-sef la 'Le Figaro'), Donald Graham (presedinte 'Washington Post'), Matthias Nass (editor-sef la 'Die Zeit'), Norman Pearlstine (editor-sef la 'Time'), J. Roberts S. Pritchard (presedinte 'Torstar Media Group', care editeaza 'Toronto Star'), John Vinocur ('International Herald Tribune'), Martin Wolf ('Financial Times'), Fareed Zakaria ('Newsweek'), Klaus Zumwinkel ('Deutsche Post'), John Micklethwait si Adrian Wooldridge (ambii de la 'The Economist'). Ultimii doi au sustinut referate, ceea ce semnifica viitoare promovari la varf in SUA. Cu totii si-au pastrat cu rigoare promisiunea de a nu divulga nimic despre discutiile de la Rottach-Egern.

Delegatia americana i-a cuprins pe John Bolton (ambasadorul Statelor Unite la ONU), Allan E. Hubbard (director al 'National Economic Council'), William Luti (Pentagon), James Wolfenson (ex-director la 'World Bank') si Paul Wolfowitz (actualul director al Bancii Mondiale).

'Moartea petrolului': epuizarea resurselor de petrol ale planetei
Tema centrala - si de departe cea mai importanta a reuniunii Bilderberg 2005 - a fost cea a declinului si epuizarii (in maximum 25-30 de ani) a resurselor mondiale petroliere.

Epuizarea resurselor de combustubili fosili va avea consecinte din cele mai grave asupra civilizatiei noastre, generand efecte de-a dreptul stihinice in economie, finante si viata cotidiana. Tema este insa tabu pentru mass-media si guverne. Reprezentantii industriasilor prezenti la reuniune au motivat ca, prin cenzurarea oricaror discutii publice privind 'moartea petrolului', se incearca prevenirea unei 'panici mondiale', care nu ar rezolva nimic, dar ar crea o presiune suplimentara asupra economiilor statelor, avand efecte grave asupra pietii financiare.

La reuniunea Bilderberg 2005 s-a remarcat faptul ca, in curand, nu va mai exista 'petrol ieftin', iar cresterea dramatica a pretului barilului este doar inceputul unei crize de mari proportii care va afecta intreaga planeta in urmatoarele doua-trei decenii.

Reuniunea de la Rottach-Egern a estimat ca actualele rezerve de petrol ale planetei vor ajunge pentru o perioada de maximum 35 de ani. Unul dintre reprezentantii marilor companii petroliere a atras insa atentia ca in ecuatie ar trebui luate si cresterea economica, precum si explozia demografica din state ca India si China. In aceste conditii reprezentantul 'cartelului petrolului' la reuniunea Bilderberg a pronosticat o perioada de timp de numai 20 de ani pana la epuizarea resurselor petroliere.

Prognoza Bilderberg: o rasturnare spectaculoasa a economiei mondiale pentru a salva ultimele resurse petroliere, printr-un 'monopol asupra banilor' populatiei, care sa corecteze actualul consum. Intr-o viitoare recesiune - sau, si mai rau, depresiune economica - populatia va fi fortata sa-si reduca drastic cheltuielile si sa-si modifice obiceiurile, pentru a putea salva ceea ce se poate in viitoarea criza petroliera, premergatoare 'mortii petrolului'. Corectarea consumului a fost un laitmotiv al reuniunii.

Principalii membri ai delegatiei americane la 'Bilderberg 2005': James Wolfenson, John Bolton, Paul Wolfowitz si William Luti

In doar cativa ani, sustin participantii la Bilderberg 2005, civilizatia noastra - bazata pe petrol ca principala resursa energetica - va suferi transformari importante. La nivel politic, economic, ca si al vietii cotidiene.

Bilderberg 2005 a estimat, cu aproximatie, totalul rezervelor mondiale de petrol la circa 1 triliard de barili de petrol. Planeta consuma in prezent circa 1 miliard de barili la fiecare 11,5 zile. Aceste calcule au fost facute de reprezentantii 'cartelului petrolului' prezenti la reuniunea Bilderberg 2005 de la Rottanch-Egern, printre care ii remarcam pe John Brownw (sef executiv la 'British Petroleum', BP); Sir John Kerr (director la 'Royal Dutch/Shell'); Peter D. Sutherland (presedinte la BP); si Jeroem Van Der Veer (presedinte la 'Royal Dutch/Shell').

Potrivit unei informatii publice, Statele Unite - de departe cel mai mare consumator de petrol - consuma zilnic 20 de milioane de barili de petrol dintr-un total mondial de 84 de milioane de barili/zi. Circa 60% din consumul american vine insa din import la un pret actual de 600 de milioane de dolari zilnic. Adica 219 miliarde pe an.

Un participant britanic remarca faptul ca un pret de 120 de dolari la barilul de petrol ar avantaja Marea Britanie si Statele Unite. Dar marii castigatori ai oricaror scumpiri vor fi Rusia si China. Rusia - datorita rezervelor importante de petrol - va castiga enorm, pe plan financiar, prin cresterea pretului la baril. De altfel, foarte recent, Rusia si-a achitat in avans toate datoriile catre Clubul de la Paris, datorita - in primul rand -sumelor imense care ii revin prin cresterea pretului la petrol.

In China lucrurile stau putin altfel. Beijingul importa petrol - este adevarat, dar nu pentru consumul populatiei. Petrolul importat de China sustine exporturile chineze de marfuri ieftine (mana de lucru aproape ca nu conteaza in China), care asediaza in ultimii ani piata occidentala (SUA, Canada, Marea Britanie, Australia, Europa).

Un bancher european a estimat chiar ca Rusia ar putea 'devaloriza' dolarul cand isi va trece toate rezervele pe euro, fortand astfel bancile internationale sa rebalanseze schimbul in favoarea euro. La aceste dezbateri a luat parte si Jean-Claude Trichet, guvernatorul Bancii Centrale Europene.

Comertul globalizat si 'conflictul' comercial al Occidentului cu China
Bilderberg 2005 l-a desemnat pe socialistul francez Pascal Lamy, un aprig sustinator al super-statului european, in calitate de presedinte al World Trade Organization (Organizatia Mondiala a Comertului, WTO). Trebuie amintit insa faptul ca Statele Unite l-au sustinut pe francezul Pascal Lamy in schimbul sustinerii europene pentru numirea lui Paul Wolfowitz in calitate de presedinte al Bancii Mondiale. Asadar, un troc la varf.

'Bilderbergii' asteapta de la Lamy sa dirijeze cu succes sistemul actual al comertului global impotriva tendintelor protectioniste, manifestate de sentimentele anti-globalizare din tari bogate ca Franta si Germania, ambele inregistrand in prezent o rata ridicata a somajului. O alta problema pentru Pascal Lamy este solicitarea statelor din Lumea a Treia de a se taia subsidiile acordate fermierilor din tarile bogate ca SUA si cele din UE. In secret, Bilderberg 2005 a cazut de acord sa continue tendinta mondiala de a obliga natiunile sarace sa-si exporte resursele naturale, fortand totodata aceste state sa devina consumatoare de bunuri de larg consum occidentale.

Cu aceasta ocazie s-a discutat problema conflictului comercial cu China, care exporta bunuri ieftine, in cantitati imense pe piata occidentala, si le vinde la pret de dumping, devenind astfel un adversar comercial redutabil pentru orice concurenta. SUA, Marea Britanie si celelalte puteri economice au luat unele masuri, in ultimul timp, pentru a-si proteja interesele fata de acest veritabil asalt al produselor ieftine (mai ales al textilelor) pe care China il da pe piata occidentala. Participantii la reuniunea 'Bilderberg 2005' s-au intrebat daca pot socoti ca Beijingul abuzeaza de o piata competitiva, sau daca, dimpotriva, este o 'victima' comerciala a SUA si UE. S-a discutat si despre eventualitatea unui razboi comercial cu China, razboi pe care multi il considera iminent.

S-a subliniat faptul ca, in 2005, China se prezinta ca o mare forta economica, ale carei actiuni pot influenta decisiv economia globala. A fost invocat numele lui Michael Ledeen, de la 'American Enterprise Institute' - citadela a neo-conservatorilor -, care a sustinut public ideea ca, daca China nu-si va reevalua yuanul, economia mondiala va imploda, tocmai datorita excesului de lichiditati al Beijingului.

Pe de alta parte Elena Nemirovskaia, fondatoarea prestigioasei 'Moscow School of Political Studies', a avansat ipoteza unui yuan chinezesc care ar flota liber. Un economist i-a raspuns rusoaicei ca aceasta perspectiva ar avea consecinte grave pe pietele financiare. China stocheaza in prezent o imensa cantitate de dolari, iar aprecierea yuanului ar conduce automat la devalizarea dolarului.

Nici penetrarea comerciala recenta a Chinei in Valea Mekong nu a trecut neobservata la reuniunea Bilderberg 2005. William J. Luti (Pentagon) a explicat faptul ca rapida expansiune comerciala a Chinei in regiunea fluviului Mekong include tari precum Cambodgia, Laos, Myanmar (Birmania), Thailanda si Vietnam, amenintand direct interesele comerciale si geostrategice americane din zona. Aceste miscari dau un rol mult mai mare Chinei in regiunea Asiei de Sud-Est decat se crede in mod obisnuit. Mai ales ca, in ultimii ani, Beijingul a investit masiv in infrastructura transporturilor din regiunea Mekong.

Jeroen Van Der Veer, presedintele lui 'Royal Dutch/Shell', a subliniat ca Beijingul are totusi si un 'calcai al lui Achile', deoarece 40% din necesarul de petrol al Chinei provine din import. Din acesta, 32% trece prin Stramtoarea Malacca. Iar acest fapt poate fi exploatat la tratativele cu chinezii. Reamintim ca Statele Unite, prin debarcarea militara asa-zis umanitara din Insula Aceh - in urma devastatorului tsunami -controleaza acum Stramtoarea Malacca. O mai veche dorinta a Washingtonului, deoarece prin Stramtoare trece o mare parte din comertul mondial, iar controlul militar in Malacca are efecte in intreaga regiune.

Presiuni pentru Premiul Nobel 2005
Reuniunea Bilderberg 2005 a exercitat presiuni maxime asupra lui Geir Lundestad - secretarul Comitetului de decernare a Premiului Nobel pentru Pace - pentru a impiedica acordarea prestigiosului premiu atomistului israelian Mordechai Vanunu, omul care a divulgat, in 1986, existenta programului nuclear al Ierusalimului.

Vanunu - un evreu sefard, membru al Partidului Comunist Israelian (Rakkash) - lucrase la centrul nuclear Dimona, din desertul Neghev. In noiembrie 1985, a fost demis, alaturi de alti 180 de atomisti, de pentru 'motive de securitate'. In 1986, Vanunu a parasit Israelul, profund dezamagit, si s-a refugiat in Australia. De aici el a inceput sa faca publice, prin presa, diverse secrete nucleare ale statului evreu. Contactat de saptamanalul britanic 'Sunday Times', Vanunu a semnat un consistent contract. Pe 23 septembrie 1986 a predat publicatiei o ampla relatare despre secretele atomice ale centrului nuclear israelian de la Dimona -construit de Franta, in mare secret, in anii '60 -, alaturi de planurile detaliate ale Centrului, precum si de fotografii din interior, facute clandestin de Vanunu inainte de concediere. Articolul a aparut in 'Sunday Times' la 5 octombrie 1986 si a fost o formidabila lovitura de presa. Atomistul israelian avea sa plateasca, insa, un pret greu pentru dezvaluirile sale. Desi se afla sub paza permanenta a serviciului special de protectie al magnatului Rupert Murdoch, Vanunu a facut cunostinta la Londra cu o frumoasa 'americanca', Cindy Hanin.

Idila a evoluat rapid catre o poveste pasionala de dragoste. La propunerea lui Cindy, pentru a-l mai scapa pe Vanunu de stresul provocat de agentii Mossad, cei doi amanti au plecat pentru trei zile la Roma, unde s-au 'cazat' la 'sora' lui Cindy. Aici Vanunu era asteptat de Mossad, care o plasase cu mare abilitate pe 'Cindy' - agenta israeliana de mare clasa - pe langa Vanunu. O 'asistenta medicala' i-a administrat imediat un puternic somnifer, si atomistul a fost depus intr-o lada incapatoare, transportat cu o furgoneta in portul La Spezia, de unde un vapor l-a dus in Israel. Acasa, Vanunu a fost judecat si condamnat la 18 ani de inchisoare, dintre care 11 i-a petrecut in 'izolare totala'.

Acordarea Premiului Noble pentru Pace, in acest moment, a fost considerata de delegatia israeliana un adevarat afront, pentru ca ar aduce iar in prim-plan arsenalul nuclear al Israelului.

De asemenea, reuniunea Bilderberg 2005 a exercitat presiuni si pentru stergerea de pe lista candidatilor a lui Hans Blix, inspector ONU in Irak, considerat de presedintele Bush drept 'prea slab' in raport cu pretentiile SUA. Astfel ca lista candidatilor la Premiul Nobel pentru Pace pe anul 2005, arata astfel: George W. Bush si Tony Blair; Jacques Chirac; Vaclav Havel; Papa Ioan Paul al II-lea; disidentul cubanez Oswaldo Paya; senatorii Richard Luger si Sam Nunn; precum si Mohamed El Baradei, director al Agentiei Internationale pentru Energie Atomica (AIEA). Dupa cum se stie, Premiul Nobel pentru Pace pe anul 2005 i-a revenit egipteanului El Baradei (63 de ani), directorul AIEA, pentru contributia la 'utilizarea pasnica a energiei atomice'.

Alianta Rusia-China-Iran
Reuniunea de la Rottach-Egern a acordat o mare atentie formarii noii aliante economice si militare dintre Rusia si China, care ameninta sa devina un al doilea pol de putere in lume, dupa prabusirea comunismului. La alianta a aderat imediat Iranul.

Un raport secret al Guvernului american, din care s-a citat la reuniune, arata ca Beijingul a cheltuit in ultimii ani mai multe miliarde de dolari doar pe achizitionarea de armament ultrasofisticat, de ultima generatie, din Rusia. S-a remarcat ca alianta ruso-chineza nu se limiteaza doar la comertul cu arme, si ca in cadrul organizatiei 'Shanghai 5' s-au pus bazele unei vaste colaborari economice si energetice.

Anatoli Saranski - fost disident sovietic emigrat in Israel, unde a devenit pentru un timp ministru pentru problemele diasporei -a sustinut la Rottach-Egern ca solutia la alianta Rusia-China-Iran ar putea fi o alianta SUA-Israel-Turcia.

Un expert european a avertizat ca Rusia este acum departe de situatia anului 1998 - cand s-a inregistrat cea mai mare recesiune din istoria tarii, iar exportul de petrol rusesc, in conditiile scumpirii exorbitante a barilului, precum si comertul cu armament hi-tech, aduc Moscovei un flux de capital de-a dreptul impresionant.

Un posibil atac asupra facilitatilor nucleare ale Iranului
Tema posibilului atac american asupra Iranului - evocata de curand de presa internationala - a 'incins' discutiile la Bilderberg 2005.

Generalul James L. Jones -comandantul suprem al fortelor americane din Europa - a declarat la reuniune ca un atac american asupra facilitatilor nucleare iranine se afla in faza de proiect. Peste 150.000 de militari americani sunt insa blocati in Irak, din cauza escaladarii insurgentei.

Reprezentantii europeni au dorit sa stie cum vor face fata Statele Unite unui angajament pe trei fronturi: Afganistan, Irak si Iran. Ofensiva impotriva Teheranului ar fi mai dificila chiar decat campania contra Bagdadului, fiindca Iranul este o tara mult mai mare ca Irakul, cu o populatie mai numeroasa si omogena religios (siiti).

Un neo-conservator american a explicat ca Washingtonul se bazeaza pe fortele speciale infiltrate in Iran inca din 2003 ('deep enemy penetration'), pentru a 'pregati terenul', inaintea declansarii unui atac decisiv, instigand diferite revolte ale mullahilor contra conducerii religioase de la Teheran. Nicolas Beytout ('Le Figaro') a exclamat: 'Doar nu crezi, cu adevarat, ca mulahii din Iran se vor rascula in favoarea invaziei americane.'

La fel de sceptic s-a aratat si Pascal Couchepin - seful omnipotentului 'Department of Home Affairs' -care a sustinut ca mulahii din Iran vor trece probabil de partea Teheranului la primul semn de atac american sau israelian asupra tarii. 'Nu-i cunoasteti pe iranieni!', a concluzionat Couchepin.

Un parlamentar grec l-a intrebat pe Eival Gilday -consilier strategic al primului ministru Ariel Sharon - ce se va intampla in cazul in care Iranul va raspunde nuclear la atac. Gilday a raspuns ca, probabil, vom asista la un adevarat dezastru nuclear, care ar putea afecta intreaga planeta. Delegatia Israelului a fost solicitata, insistent, sa declare daca este pregatita sau nu in perspectiva unui razboi atomic, in cazul invaziei in Iran.

O alta problema este data exacta a atacului american contra Iranului. La reuniune s-a evocat faptul ca fostul ofiter de puscasi americani Scott Ritter - ulterior inspector ONU pentru Irak - a afirmat, in primavara, ca 'George W. Bush a semnat deja toate planurile de bombardare a Iranului' (Al-Jazeera, 30 martie 2005), insistand insa ca atacul ar putea fi declansat cel mai devreme la sfarsitul verii ori toamnei lui 2005, in functie si de situatia internationala.

Unilateralismul politicii americane din ultimii patru ani, pus la zid

Reuniunea Bilderberg 2005 a incercat sa raspunda si la intrebarea daca lumea este mai sigura acum, decat era in 2001.

Un reprezentant olandez a declarat la reuniune ca, in mod paradoxal, terorismul s-a intarit considerabil in ultimii ani, cu tot razboiul declansat de presedintele Bush impotriva sa.

Therese Delpech, director pentru Afaceri Strategice al Comisiei pentru Energia Atomica, a criticat politica unilaterala a Statelor Unite din ultimii patru ani. Acest unilateralism -a sustinut Delpech - este vinovat de instrainarea aliatilor traditionali ai Americii si de intarirea fortelor inamice. Delpech a declarat: 'Statele Unite nu sunt atotputernice. Pe viitor, americanii trebuie sa-si coordoneze politica lor cu cea a aliatilor lor, pentru a-si putea atinge obiectivele.'

Sir John Kerr, de la 'Royal Dutch Shell', a observat ca unilateralismul Washingtonului a avut efecte neasteptate in lumea petrolului. El a exemplificat cu constructia oleoductului din Siberia in China, expresie a noii aliante strategice Rusia-China, alianta aparuta ca o replica la uniliateralismul american. Acest oleoduct, pe de alta parte, scapa influentei cartelului petrolului anglo-american, a observat John Kerr.

S-a pus intrebarea cat de eficient economic este oleoductul Siberia-China. Un bancher american a estimat ca circa 60-80 de milioane de tone de petrol pe an vor curge prin acest oleoduct.

Reuniunea Bilderberg 2005, de la Rottach-Egern, a abordat si alte teme de discutie, dintre care remarcam: testele cu rachete ale Indiei, care prin racheta balistica 'Agni 3' poate acum lovi adanc in interiorul Chinei; alegerile din Germania; organizatiile non-guvernamentale (ONG-uri); sau disputa dintre Indonezia si Malaezia asupra regiunii bogate in resurse petroliere din Marea Sulawesi, care poate degenera curand intr-un razboi.

Articol apărut în cotidianul 'Ziua'

domeniu: 
categorie: