Emil Ghizari: ''Gradul de bancarizare din România este încă destul de redus''

Într-un interviu acordat Agenţiei de ştiri AMOS News, directorul TRANSFOND SA , Emil Iota Ghizari, vorbeşte despre Sistemul Electronic de Plăţi, o necesitate la nivelul comunităţii bancare româneşti, despre infrastructura bancară de la noi şi, nu în ultimul rând, despre gradul de cultură bancară existent în România. Anul 2000 a marcat atât începutul TRANSFOND cât şi al modernizării infrastructurii financiar-bancare româneşti. Care este rezultatul eforturilor depuse de TRANSFOND pentru mediul românesc?
Anul 2000 a reprezentat într-adevăr un an de răscruce în domeniul sistemelor de plăţi: a fost înfiinţat TRANSFOND S.A. ca o companie specializată de servicii bancare, oferite acestei pieţe mai eficient şi mai rapid, cu capitalul băncii centrale şi al instituţiilor de credit existente pe piaţa internă la acea dată, România urmând tendinţa europeană în acest domeniu, şi desigur, a fost demararat un proiect deosebit de ambiţios de automatizare integrală a sistemului de plăţi interbancar pe suport de hârtie, proiect care a beneficiat în egală măsură de finanţare europeană şi a comunităţii bancare româneşti, prin intermediul TRANSFOND S.A..

Tranziţia de la sistemul interbancar de plăţi bazat pe schimbul şi circulaţia fizică a documentelor de plată pe suport hârtie la unul electronic care să genereze avantaje majore pentru instituţiile financiare şi clienţii acestora se impunea cu stringenţă la nivelul anului 2000. Obiectivele generale ale procesului de modernizare a infrastructurii financiar-bancare erau: facilitarea dezvoltării economiei prin sporirea securităţii şi a eficienţei sistemului de plăţi interbancar, trecerea la o societate predominant fără numerar, stabilirea unei baze legale bine fundamentate pentru sistemele de plăţi de importanţă sistemică şi pentru sistemele de decontare a tranzacţiilor cu valori mobiliare, în concordanţă cu cerinţele legale din Uniunea Europeană. Proiectul privind implementarea Sistemului Electronic de Plăţi (SEP) reprezenta o condiţie absolut necesară pentru atingerea acestor obiective.
În ceea ce priveşte rezultatele, considerăm că acum, la mai bine de un an de la implementarea tuturor celor trei componente ale SEP, acestea vorbesc de la sine! Serviciile oferite de TRANSFOND S.A. sunt acum mai rapide, mai sigure şi bineînţeles mai ieftine!

Cum apreciaţi activitatea TRANSFOND de la încheierea implementării Sistemului Electronic de Plăţi?

Intrarea în funcţiune a SEP în anul 2005, a reprezentat un moment de referinţă în istoria sistemului financiar-bancar românesc. În data de 3 octombrie 2005, Sistemul Electronic de Plăţi a intrat integral în funcţiune odată cu lansarea în producţie a ultimei componente, şi anume sistemul de depozitare şi decontare a operaţiunilor cu titluri de stat – SaFIR.
În perioada de funcţionare a celor trei sisteme (SENT, ReGIS şi SaFIR), disponibilitatea acestora s-a situat în parametri normali, nefiind sesizate probleme deosebite, TRANSFOND asigurând managementul tehnic al sistemelor. Totodată TRANSFOND se implică cu succes şi în operarea sistemului SENT – sistem care asigură procesarea instrucţiunilor de plată de mică valoare (sub 50.000 RON) între participanţii la sistem, respectiv instituţiile de credit şi Trezoreria Statului şi iniţierea decontării finale şi irevocabile a rezultatelor compensării multilaterale prin sistemul ReGIS.
Toate analizele de până acum, mai mult sau mai puţin laborioase efectuate asupra activităţii TRANSFOND au apreciat că acesta a avut şi are o influenţă vizibilă asupra pieţei bancare româneşti contribuind prin implementarea Sistemului Electronic de Plăţi la dezvoltarea economiei în general şi, în particular, la dezvoltarea sectorului bancar atât prin fluidizarea plăţilor în sistem, cât şi prin reducerea perioadei de decontare şi a costului de procesare al plăţilor interbancare.

Cum a fost primit Sistemul Electronic de Plăţi de către instituţiile bancare?

Realizarea acestui sistem a fost resimţită ca o necesitate la nivelul comunităţii bancare româneşti, pe măsura creşterii volumului de tranzacţii procesate şi a necesităţii simplificării, automatizării şi reducerii duratei circuitelor de decontare. Cred că acesta a fost şi principalul motiv al implicării active a majorităţii instituţiilor bancare din România şi includem în această categorie şi Ministerul Finanţelor Publice, cunoscut fiind că Trezoreria Statului este participant direct în toate cele trei componentele ale SEP, în efectuarea testelor pe parcursul derulării proiectului şi al rapidităţii implementării cerinţelor şi adaptărilor necesare la nivelul fiecărei participant în parte, pentru a se putea conecta la noul sistem.

Cum aţi caracteriza colaborarea cu Banca Centrală?

Atribuţiile conferite băncii centrale prin lege, acelea de de reglementator şi supraveghetor al sistemelor de plăţi interbancare, precum şi implicarea activă a acestei instituţii în operarea la nivel funcţional a două din componentele SEP, respectiv sistemele ReGIS şi SAFIR, au constituit motive reale pentru participarea sa în finalizarea cu succes a acestui proiect, de importanţă naţională.
Contribuţia la adaptarea cadrului legislativ, de reglementare şi contractual, precum şi la definirea elementelor cheie în gestiunea conturilor de decontare ale participanţilor la nivelul ReGIS au condus la implementarea unui sistem modern, aliniat tendinţelor actuale de gestiune a riscului în domeniul sistemelor de plăţi. Iniţiativa stabilirii codului IBAN ca standard naţional a fost, de asemenea, rodul colaborării între BNR şi TRANSFOND S.A., cu susţinerea întreagii comunităţi bancare locale.

La ce valoare se ridică fluxurile de plăţi fără numerar în acest moment?

În ceea ce priveşte traficul prin sistemul SENT, numărul plăţilor de mică valoare a crescut continuu de la intrarea în funcţiune până în prezent. Volumul mediu zilnic este de peste 202.000 instrucţiuni/zi, cu o valoare medie zilnica de circa 514.400.000 RON, sistemul înregistrând şi un maxim istoric în cursul lunii septembrie a acestui an de 372.753 instrucţiuni/zi cu o valoare totală de 741.287.762,72 RON.

De la data operaţionalizării sale şi până în prezent, volumul şi valoarea tranzacţiilor proceaste prin intermediul sistemului ReGIS au crescut în mod constant. Mai multe informaţii, însă privind acest sistem pot fi puse la dispoziţia publicului larg direct de către banca centrală, care îndeplineşte calitatea de administrator al acestei componente a SEP.

Predomină transferurile mari sau cele de valoare mai mică?

Din punctul de vedere al volumului tranzacţiilor, ponderea cea mai însemnată în totalul plăţilor interbancare o au transferurile de fonduri de mică valoare, procesate prin intermediul sistemului SENT, însă din punct de vedere al valorii plăţilor, sistemul ReGIS deţine supremaţia, România încadrându-se şi din acest punct de vedere în tendinţele înregistrate astăzi la nivel european.

Care ar fi argumentul dvs. în aplicarea de către TRANSFOND a politicii de reducere a comisioanelor în SEP?

TRANSFOND depune eforturi în vederea reducerii nivelului tarifelor (comisioanelor) pentru serviciile prestate participanţilor prin intermediul sistemului SENT şi încearcă să adopte măsuri care să conducă la eficientizarea activităţii fără afectarea gradului de siguranţă a sistemului. Nivelul comisioanelor aferente procesării ordinelor de plată de mică valoare interbancare a fost diminuat gradual (de la 2,2 RON/instrucţiune în momentul operaţionalizării sistemului SENT la 0,64 RON/instrucţiune în prezent).
În scopul promovării şi încurajării utilizării de către participanţii la SENT a instrucţiunilor de debit direct, TRANSFOND a redus comisioanele pentru acest tip de instrument de la 1,65 RON/instrucţiune la 0,64 RON/instrucţiune în prezent.
De asemenea se poate vorbi în acest context de contribuţia TRANSFOND S.A. la diminuarea constantă a comisioanelor percepute de banca centrală în sistemele ReGIS şi SAFIR, cunoscut fiind că societatea prestează direct BNR servicii de natură tehnică pentru aceste sisteme.

Săptămâna aceasta, TRANSFOND organizează a XI – a Conferinţă a Caselor de Compensare din Europa Centrală şi de Est. Ce înseamnă acest eveniment pentru sistemul bancar românesc?

Temă principală a celei de-a XI-a Conferinţe Internaţionale a Caselor de Compensare din Europa Centrală şi de Est (ICCI) ce reuneşte la Bucureşti, la acest sfârşit de octombrie, organisme decizionale din Europa cu activitate în domeniul sistemelor de plăţi este ''Sistemele de plăţi naţionale şi de nivel european aflate pe calea schimbării''.
La acest forum de discuţii au fost invitate personalităţi din domeniul sistemelor de plăţi şi decontare a operaţiunilor cu instrumente financiare în calitate de lectori şi participanţi la conferinţă. Discuţiile se vor axa pe progresele şi provocările SEPA, casele de compensare naţionale în contextul globalizării, sistemele de plăţi (pan)europene aflate pe calea schimbării, sistemele de plăţi naţionale şi integrarea europeană, servicii suplimentare oferite de infrastructurile financiare. Conferinţa ICCI oferă o oportunitate deosebită de a intra în contact cu reprezentanţi importanţi ai caselor de compensare, ai băncilor, companiilor şi autorităţilor de reglementare din Europa care activează în domeniul plăţilor.

Într-un clasament imaginar, unde aţi plasa România din punct de vedre al infrastructurii financiar-bancare?

Similar situaţiei din celelalte ţări din Europa Centrală şi de Est, România va constitui şi în următorii ani un punct de atracţie pentru marile instituţii financiar-bancare din Europa, datorită potenţialului ridicat de dezvoltare, pe măsura schimbărilor economice şi politice şi a creşterii eficienţei economiilor acestor ţări, iar sistemul interbancar de plăţi românesc nu mai constituie un impediment în realizarea acestui deziderat, SEP înglobând cele mai exigente standarde şi recomandări europene în domeniu.
Gradul de bancarizare din România este încă destul de redus, în special în mediul rural, unde este de aşteptat să crească pe măsură ce cultura bancară şi veniturile locuitorilor acestor zone se vor apropia de cele ale locuitorilor din Uniunea Europeană.

V-aţi stabilit o strategie de acţiune pentru anul următor? Care ar fi ţintele pe care le urmăriţi pentru 2007?

Obiectivele de viitor ale companiei se îndreaptă către îmbunătăţirea continuă a calităţii serviciilor furnizate, concomitent cu reducerea costurilor şi mărirea siguranţei în operare a SEP. Totodată, fiind conştienţi de consecinţele aderării la Uniunea Europeană, ne propunem să devenim un „centru de excelenţă” pentru sectorul financiar-bancar din România, în concordanţă cu rolul pe care ni l-am asumat, acela de pilon al infrastructurii financiare din România. Însă, pentru îndeplinirea acestor obiective, un element cheie îl va constitui cultivarea celei mai importante resurse a companiei, personalul înalt calificat, cultura instituţională şi dezvoltarea profesională fiind unele din principalele preocupări ale echipei de management.

domeniu: 
categorie: 
Autor: