Eveniment în viaţa muzicală românească: lansarea primului compact-disc cu Cântece de Mihail Jora

Comentariu realizat de Costin Tuchilă – Luni 28 septembrie 2009, la ora 18,00, în Sala de Concerte „Euterpe” din Bucureşti (str. Doamnei nr. 15), va avea loc o nouă ediţie a „Amfiteatrului muzelor”, Ilinca Dumitrescu şi invitaţii săi, intitulată: Un clasic în actualitate: compozitorul Mihail Jora, care va cuprinde recitalul sopranei Mirela Zafiri, acompaniată de pianista Ana Maria Ciornei şi lansarea compact-discului Mihail Jora – Cântece, în aceeaşi interpretare.

Noua ediţie a „Amfiteatrului muzelor”, reuniune culturală iniţiată cu câţiva ani în urmă de Ilinca Dumitrescu şi devenită deja tradiţională pentru bucureşteni, este organizată de Fundaţia „România de Mâine” în colaborare cu Uniunea Interpreţilor, Coregrafilor şi Criticilor Muzicali din România (UICCMR).

ilinca dumitrescu

Ilinca Dumitrescu

Soprana Mirela Zafiri şi pianista Ana Maria Ciornei vor interpreta ciclurile Patru cântece pe versuri de Tudor Arghezi, op. 16 (Ghicitoare, Buna-Vestire, Vaca lui Dumnezeu, Cântec din fluier), Cinci cântece pe versuri de Mariana Dumitrescu, op. 31 (Chiot, Incantaţie, Lumina, Noapte bună, Bună dimineaţa), Cinci cântece pe versuri de Mariana Dumitrescu, op. 40 (Urmele, Amurg, Cântec de zori, Cuvintele, Acuarelă) de Mihail Jora.

mirela zafiri fotografie de valentina balasa

Mirela Zafiri, fotografie de Valentina Bălaşa

Cu această ocazie va avea loc lansarea CD-ului Mihail Jora – Cântece, recent apărut la DMG Records din Bucureşti. Participă: soprana Georgeta Stoleriu, compozitorul Nicolae Coman, muzicologul Grigore Constantinescu, preşedinte al Uniunii Criticilor „Mihail Jora”, muzicologul Vasile Donose, preşedinte al UICCMR şi Costin Tuchilă.

fata disc m jora cantece

Discul Mihail Jora reprezintă o premieră şi un adevărat eveniment în viaţa muzicală românească: interpretate de soprana Mirela Zafiri, acompaniată de Ana Maria Ciornei, ciclurile de Cântece pe versuri de Tudor Arghezi, op. 16 şi Mariana Dumitrescu, op. 31 şi op. 40 apar acum pentru prima dată pe compact-disc (înregistrare live, unicanal din recitalul care a avut loc în Bucureşti, în 2002). Totodată se cuvine remarcată calitatea cu totul excepţională a interpretării sopranei Mirela Zafiri: o muzicalitate specială, intonaţie de rară expresivitate, fineţe în redarea nuanţelor atât de bogate ale partiturilor, nu în ultimul rând – aspect esenţial – dicţie ireproşabilă, alături de rafinamentul pianistic al Anei Maria Ciornei.
Considerat pe bună dreptate creatorul liedului românesc, Mihail Jora (2 august 1891, Roman – 10 mai 1971, Bucureşti) îşi numea cele peste o sută de partituri de gen Cântece, tocmai pentru a sugera caracterul românesc, particularităţile specifice care despart aceste lucrări de tradiţia liedului german (Schubert, Schumann, Brahms). Muzicologul Ştefan Niculescu afirma într-un studiu din 1963, cuprins în ediţia critică de referinţă realizată de Ilinca Dumitrescu, Mihail Jora. Studii şi documente, vol. I (Bucureşti, Editura Muzicală, 1995):
„Cunoscător adânc al creatorilor liedului german, mare admirator şi uneori propagator în concerte publice al operei acestora, Mihail Jora şi-a asimilat desigur tehnica lor de compoziţie, dar mai ales acel specific al genului de lied, atât de dificil de obţinut. Astfel, el a reuşit să evite stilul de romanţă – persistent încă în creaţia vocală românească de la începutul secolului nostru [secolul XX, n.n.] – aria de operă sau melodrama, şi să atingă esenţa liedului prin mijloace româneşti.
Din «chanson»-ul francez, Mihail Jora şi-a însuşit unele procedee armonice coloristice şi alte mijloace de acompaniament, menite să nuanţeze imaginea muzicală (Fauré, Debussy etc). În mod deosebit însă, arta vocală a lui Musorgski a fost aceea care i-a întărit convingerea de a se sprijini pe texte autohtone, de a transforma creator intonaţiile cuvântului, de a stiliza creaţia muzicală populară. Căci principiul viu al muzicii lui Mihail Jora nu trebuie căutat în sursele tradiţiei europene de lied, ci, după cum arătam, în tradiţiile culturii realiste ale poporului nostru. Cântecul lui Mihail Jora este, de aceea, echivalentul românesc al «poemului cântat» al lui Fauré, al liedului lui Schubert şi Schumann, al creaţiei vocale de cameră a lui Musorgski.”

jora retusat foto

Mihail Jora

Cele trei cicluri de Cântece selectate de Mirela Zafiri sunt pe deplin reprezentative pentru originalitatea creaţiei de gen a lui Mihail Jora şi pentru modalitatea sa de a tălmăci muzical poeme devenite la rândul lor file consacrate de istorie literară. Partiturile datează din perioade diferite. Cântecele pe versuri de Tudor Arghezi, op. 16 au fost compuse în 1936. Ciclul de Cântece pe versuri de Mariana Dumitrescu, op. 31, în 1950, celălalt, op. 40, în 1959.
„Muzicalitate, sensibilitate bine dezvăluită, aplomb şi farmec scenic, frazare bine controlată, inteligenţă evidentă”– o caracteriza pe Mirela Zafiri profesoara sa Georgeta Stoleriu. „Vocea ei cristalină este dublată de o tehnică stăpânită cu fermitate şi în egală măsură de o mare putere de muncă. Atrage atenţia prin seriozitatea ei exemplară, prin nobleţea şi accentuata sensibilitate a tălmăcirilor generând o atrăgătoare policromie de nuanţe.” (Doru Popovici, Radio România Muzical 1999).
Născută în Lugoj, Mirela Zafiri a studiat pianul, viola şi chitara încă din primii ani de şcoală. Este licenţiată în canto a Universităţii de Muzică Bucureşti, clasa prof. univ. Georgeta Stoleriu (1997), absolventă a Masterului Universităţii de Muzică, specializarea Artă vocală, la aceeaşi clasă (1999), doctor în muzică al Universităţii Naţionale de Muzică din Bucureşti (2008). A urmat cursuri de măiestrie cu Georgeta Stoleriu (Izvorul Mureşului, 1994, Piatra Neamţ, 1996), Mariana Nicolesco (Brăila, 1998), Toma Popescu (Viena, 1999), Ionel Pantea (Budapesta, 2000). Registrul său amplu, ajungând cu lejeritate la notele supraaacute dar şi cu disponibilităţi expresive în registrul grav, timbrul distinct şi talentul actoricesc au impus-o într-un repertoriu divers din punct de vedere stilistic. Mirela Zafiri a acoperit rapid, cu profesionalitate şi dăruire o paletă largă de roluri şi genuri, de la operă (23 de roluri) la operetă (5 roluri), de la recitaluri de lied (peste 60 de recitaluri, în cadrul cărora 34 prime audiţii de lied românesc) la concerte vocal-simfonice (15 titluri) şi chiar jazz simfonic (7 concerte). A susţinut peste 120 de concerte de arii cu orchestră în Italia, România şi Spania şi a înregistrat până acum cinci CD-uri. Odată cu Mihail Jora – Cântece, la DMG Records i-a apărut si compact-discul Şapte cântece pe versuri de Clément Marot, op. 15 de George Enescu (la pian, Ana Maria Ciornei, înregistrare live, Bucureşti, 2007).

m zafiri galben

Mirela Zafiri, fotografie de Valentina Bălaşa

Mirela Zafiri este invitată la numeroase festivaluri naţionale şi internaţionale, cât şi pe scenele operelor şi filarmonicilor din toată ţara şi are peste 230 minute de înregistrări radio.
Prim-solistă a Operei din Braşov, Mirela Zafiri este, astăzi, una dintre cele mai expresive voci de soprană lirică, având, în plus, observ, o predilecţie aparte pentru lied, de la creaţia clasică şi romantică la cea de astăzi. Cultura muzicală vastă, dublată de pregătirea sa teoretică şi de o deschidere rară spre zone stilistice complet diferite, cât şi tehnica vocală de excepţie ce-i promovează înzestrarea nativă, îi dau posibilitatea de a aborda cu succes deopotrivă opera şi opereta, repertoriul vocal-simfonic şi cel cameral dar şi jazz-ul sau stilurile „de graniţă”, de gen clasic-pop, cum sunt cântecele pe versuri eminesciene ale lui Laurenţiu Profeta (înregistrate pe disc în 2001), precum şi numeroase lucrări scrise de compozitori contemporani, interpretate în primă audiţie.Mirela Zafiri este laureată a festivalurilor-concurs de lied „Mihail Jora” (Bucureşti, 1998) şi „Ionel Perlea” (Slobozia, 1999), a fost distinsă cu Premiul „Actualităţii Muzicale” pe anul 2000 pentru lied. A câştigat Premiul I la Concursul European Euterpe Taranto (Lama, Italia, 2002), Premiul I la Concursul Città’ di Castelfidardo (Ancona, Italia, 2003), Marele Premiu şi Trofeul de Aur la Festivalul Artelor Pyongyang (Coreea, 2003), Premiul de Excelenţă la Festivalul Naţional al Liedului Românesc (Braşov, 2003), Marele Premiu şi Trofeul „Crizantema de Aur” (Târgovişte, 2004). 
Născută în Bucureşti, Ana Maria Ciornei a început studiile de pian la Liceul de Muzică „George Enescu” din Bucureşti, sub îndrumarea profesoarei Gabriela Stepan. Licenţiată a Academiei de Arte „George Enescu” din Iaşi, unde a studiat cu profesrul Mircea-Dan Răducanu, pianista a urmat apoi studii post-universitare la Universitatea de Muzică din Bucureşti, beneficiind de îndrumarea unor profesori precum Constantin Ionescu-Vovu sau Suzana Szörenyi. Ca o încununare a activităţii sale academice, din 2008 este doctorand al aceleiaşi Universităţi, sub îndrumarea prof. univ. dr. Şerban-Dimitrie Soreanu.

Ana Maria Ciornei

Ana Maria Ciornei

În 1993, a câştigat Premiul II şi Premiul „Dinu Lipatti” la concursul cu acelaşi nume de la Bucureşti; în 1996, Premiul IV la Concursul Internaţional de Pian de la Markopoulon, Grecia (pian la 4 mâini); în 1998 şi, respectiv 1999, a obţinut Premiul de Acompaniament pianistic la concursurile pentru voce „Magda Ianculescu” şi „Ionel Perlea”. A participat la cursuri de măiestrie conduse de Martin Hughes, Hans Leygraf, Tatiana Pikaizen (pian) şi Viktor Pikaizen, Anton Diaconu şi Rocco Filippini (muzică de cameră). Foarte muzicală, având un tuşeu rafinat şi expresiv, excelentă acompaniatoare, cu un repertoriu concertistic cuprinzător, Ana Maria Ciornei alcătuieşte un duo deja cunoscut cu soprana Mirela Zafiri, susţinând împreună peste 50 de recitaluri pe scene din România şi din străinătate. Colaborează în formaţii camerale – duo cu violoniştii Cristian Şuvăială, Mihai Morna, Narcisa Mihăescu, cu pianistele Sofia Kontossi, Maria Indricău şi Olga Podobinschi (pian la 4 mâini) şi în formaţii vocal-camerale cu mezzosopranele Aura Twarowska şi Alina Ionescu. A realizat înregistrari speciale la Radio Bucureşti (cu lieduri din creaţia universală şi a compozitorilor români). În 2001 a lansat, împreună cu Mirela Zafiri, un apreciat CD cu lucrările compozitoarei Alexandra Cherciu, Eternităţi de-o clipă, la Casa de discuri „Muzica 2001”.

domeniu: 
categorie: