Error message

  • Deprecated function: Methods with the same name as their class will not be constructors in a future version of PHP; nodequeue_queue has a deprecated constructor in include_once() (line 1105 of /home/amosnew/public_html/arhiva/includes/bootstrap.inc).
  • Deprecated function: Methods with the same name as their class will not be constructors in a future version of PHP; views_display has a deprecated constructor in require_once() (line 3139 of /home/amosnew/public_html/arhiva/includes/bootstrap.inc).
  • Deprecated function: Methods with the same name as their class will not be constructors in a future version of PHP; views_many_to_one_helper has a deprecated constructor in require_once() (line 113 of /home/amosnew/public_html/arhiva/profiles/openpublish/modules/contrib/ctools/ctools.module).

Istorii mai puţin ştiute: Doi eroi: Maurice Maeterlinck şi Claude Debussy

Rubrică realizată de Costin Tuchilă – Trecuseră aproape nouă ani de la premiera piesei lui Maurice Maeterlinck, „Pelléas şi Mélisande” (17 mai 1893, Théâtre des Bouffes-Parisiens, în regia lui Aurélien Lugné-Poe). În sfârşit, Debussy terminase a doua versiune a operei „Pelléas şi Mélisande”. Era mulţumit şi spera că dramaturgul, care i se păruse un om fermecător dar ignorant în privinţa muzicii, îi va împărtăşi satisfacţia. În fond, nu toată lumea trebuie să se priceapă la muzică şi Debussy îi relatase unui prieten, într-o scrisoare, cu câtă emoţie îl primise Maeterlinck pentru a discuta libretul. E adevărat, nota Debussy, „când vorbeşte despre o simfonie de Beethoven, parcă ar fi un orb într-un muzeu.”

Acum, foarte încântat de sine, maestrul îi cânta dramaturgului partitura.

Instalat în fotoliu, Maeterlinck se străduia să reziste, zgâlţâit din când în când, ca să nu adoarmă de-a binelea, de doamna Maeterlinck, actriţa Georgette Leblanc. Pe chipul lui se citea o plictiseală enormă. Doar zâmbetele amabile ale doamnei Georgette reuşeau să salveze aparenţele. În fine, după ce maestrul termină de cântat, gazdele avansară o propunere: anume, ca rolul Mélisande să fie interpretat de Georgette Leblanc, care, pe lângă darurile actoriceşti, avea şi o voce foarte frumoasă. Zis şi făcut. La puţin timp, domnul Claude Debussy începu să repete rolul cu doamna Georgette Leblanc, spre marea bucurie a soţului. După câteva repetiţii, se aşternu tăcerea. Desigur, urma ca doamna să fie chemată oficial la Opera Comică din Paris.

Maurice MaterlinckMaurice Maeterlinck

Trecură câteva săptămâni bune. Nu era însă motiv de îngrijorare şi doamna Georgette continua să înveţe partitura. Dar într-o zi, un prieten veni în grabă şi le arătă soţilor Maeterlinck un ziar în care scria, negru pe alb, că Opera Comică din Paris pregăteşte premiera cu „Pelléas şi Mélisande” de Debussy, cu soprana Mary Garden în rolul Mélisande. Mary Garden, cum e cu putinţă? După momentul de furie, Maeterlinck încercă să oprească repetiţiile. Directorul Operei, André Carré, era însă ferm. Alergă la maestru. Maestrul îi spuse că nu a promis niciodată că îi va încredinţa rolul Georgettei Leblanc. Trânti uşa şi alergă la tribunal. Acest nemernic trebuie pedepsit!

debussyClaude Debussy

Mai repede decât s-ar putea crede, Tribunalul îi dădu dreptate compozitorului şi îl înştiinţă pe reclamant, care, în plină criză de nervi, îşi pierdu cumpătul şi făcu gestul suprem de a sări pe fereastră. Din fericire, locuia la parter. Nu mai era timp de pierdut şi, hotărât să lupte până la capăt, se duse la Debussy, pregătit, fireşte, pentru luptă. În faţa furiei oarbe a scriitorului, maestrul – relatează Harold C. Schonberg („Vieţile marilor compozitori”) – adoptă o atitudine eroică: „…s-a prăbuşit într-un fotoliu, în vreme ce soţia lui îi dădea să inspire săruri parfumate. Maeterlinck a plecat năucit spunând: «Muzicienii ăştia sunt nebuni de legat.» S-a vorbit despre un duel între Maeterlinck şi Debussy, sau Carré şi Maeterlinck. Dar n-a avut loc nici un duel. În schimb, Maeterlinck s-a dus la o ghicitoare. Aceasta i-a dat un răspuns pe cinste: «Forţele naturii sunt bine echilibrate. În conformitate cu logica umană, este imposibil să se prevadă rezultatul.»”

garden maryGeorgette Leblanc

Scrisoarea deschisă publicată de Maeterlinck în ziarul „Le Figaro”, în care îl acuza pe Debussy că i-a măcelărit piesa şi că opera se va juca împotriva voinţei sale, nu avu nici un efect. În finalul textului, dramaturgul îi dorea compozitorului „un eşec imediat şi definitiv”. E drept, „Pelléas şi Mélisande” a fost un eşec la premiera din 30 aprilie 1902. Desigur, fără nici o legătură cu interpretarea sopranei Mary Garden. La replica blondei Mélisande, „Je ne suis pas heureuse” („Eu nu sunt fericită”), publicul a adăugat fără pic de graţie: „Nous non plus” („Nici noi”).

La sfârşitul reprezentaţiei, s-a fluierat teribil, încât a fost nevoie de intervenţia poliţiei pentru a calma spiritele. Dirijorul André Messager a izbucnit în lacrimi iar maestrul s-a baricadat în biroul directorului Operei. „Această muzică nu va supravieţui pentru că e lipsită de formă”, a prezis Vincent d’Indy, înşelându-se amarnic. Nu numai că a supravieţuit: „Pelléas şi Mélisande” de Claude Debussy a intrat de mult în galeria capodoperelor teatrului liric.

domeniu: 
categorie: