Istorii mai puţin ştiute: File din arhiva Teatrului Naţional Radiofonic (VI)

Rubrică realizată de Costin Tuchilă – În anii 1936 – 1937, repertoriul teatrului radiofonic este alcătuit preponderent din piese româneşti, multe dintre ele scenarii scrise special pentru radio de Tudor Muşatescu („Domnul cu camelii”, „Obligaţii”, „Trecut, prezent şi viitor”), Victor Ion Popa („Mica publicitate”, „Hoţul din avion”), Sărmanul Klopştock („Parodia omului”), Ion Sârbul („Pateul de iepure, „Numele de familie”) ş.a. „Au fost doi ani de dramaturgie naţională şi în special de biruinţă a scenariului original” (Victor Crăciun, „Momente din evoluţia Teatrului radiofonic” în „Teatrul radiofonic”, vol. I, Bucureşti, Oficiul de presă şi tipărituri al Radioteleviziunii Române, 1972).

Nu putem şti care a fost calitatea artistică a acestor montări dar având în vedere experienţa acumulată, de aproape un deceniu, specializarea actorilor din „trupa pentru radio” a lui V. I. Popa şi continua perfecţionare a mijloacelor tehnice, se presupune că multe dintre aceste transmisii au fost de succes.

1 l st bulandra 
Foto: Lucia Sturdza-Bulandra

În aceeaşi perioadă, dramaturgia naţională este reprezentată prin piese de Caragiale („O noapte furtunoasă” cu Al. Ghibericon, Victoria Mierlescu, Maria Voluntaru, „Conu Leonida faţă cu reacţiunea” cu V. Antonescu şi Sonia Cluceru), dramatizări după schiţele lui Caragiale realizate de regizorul Ion Şahighian („Un voiaj de plăcere”) şi P. Manolescu („Lozurile pierdute”), „Fântâna Blanduziei” de Alecsandri, care îi avea în rolurile principale pe Ion Manolescu şi Eugenia Popovici, „Viforul” de Delavrancea (cu Ion Gheorghiu în rolul lui Ştefăniţă Vodă şi Dem Psatta în Luca Arbore), „Rapsozii” de Victor Eftimiu, „Muşcata din fereastră” de V. I. Popa. Se reiau cu succes montări mai vechi: „Săptămîna lumi­nată” de Mihail Săulescu, care se difuzase în premieră în 3 martie 1929, fiind bine primită şi „Călătorului îi şade bine cu drumul” după I. Al. Brătescu-Voineşti, reluată frecvent probabil la cererea ascultătorilor.

2 tony bulandra 
Foto: Tony Bulandra în rolul titular din „Cyrano de Bergerac” de Edmond Rostand (Teatrul Naţional din Bucureşti, 1927)

Din dramaturgia universală, slab reprezentată în aceşti ani, reţine atenţia comedia „Vicleniile lui Scapin” de Molière. Apar în mod curent în distribuţii: Lucia Sturdza-Bulandra, Tony Bulandra, Ion Morţun, George Vraca, Maria Mohor, Ana Luca, Sorana Ţopa, Ion Gheorghiu, Ion Finteşteanu, Sonia Cluceru, Maria Voluntaru, Costache Antoniu, Gr. Mărculescu, Al. I. Ghibericon, Ion Sârbul, Agepsina Macri-Eftimiu, N. N. Matei, Silvia Hodoş, N. Brancomir, G. Baldovin, Ion Manu, Eugenia Popovici, Nataşa Alexandra, Victoria Mierlescu, Ma­rietta Sadova, Elvira Godeanu, G. Demetru, Clody Bertola, Emil Botta, Mircea Balaban, Al. Critico, Sabina Muşatescu, Coco Demetrescu, Lily Carandino, Paul Stratilat, Dem. Psatta, At. Mitric.

3 george vraca 
Foto: George Vraca în Richard al III-lea de William Shakespeare

Accentul repertorial se schimbă la începutul anului 1938, când, la interval scurt, se difuzează două montări pretenţioase: „Electra” de Sofocle (16 ianuarie) cu Maria Mohor în rolul titular, în regia lui Victor Bumbeşti, cu muzică de Paul Constantinescu, urmată de „Hamlet” (20 februarie 1938), cu Ion Ma­nolescu în rolul lui Hamlet, alături Aura Buzescu, Maria Mohor, Dem Psatta, Nicu Dimitriu, N. N. Matei, Paul Stratilat, At. Mitric (regia: Victor Bumbeşti), apoi „Avarul” de Molière, cu Nicolae Soreanu în rolul lui Harpagon şi „Familia anticarului” de Goldoni.

4 ion manolescu satin 
Foto: Ion Manolescu în Satin din „Azilul de noapte” de Maxim Gorki

Şeful serviciului teatral era în această perioadă poetul Horia Furtună, care mai ales în perioada grea din anii războiului, cu sincope în difuzarea emisiunii de teatru la microfon, cu momente de cumpănă, reuşeşte să alcătuiască un repertoriu coerent, structurat în cicluri: „Opere dramatice reprezentative”, „Succese teatrale de odinioară”, „Drame cu subiect roman”, „Piese celebre într-un act”.

5 aura buzescu 
Foto: Aura Buzescu

Repertoriul propus de Horia Furtună este considerat de Victor Crăciun „unul dintre cele mai bune din întreaga evoluţie a Teatrului radiofonic” până la 23 august 1944.
În 1941, după un an de relativă eclipsă, „se încearcă o restabilire a Tea­trului radiofonic. Emisiunea este programată săptămânal miercuri seara; sunt din nou solicitaţi dramaturgii să scrie pentru microfon, unele scenarii se difuzează în cadrul «Orei copiilor» şi «Orei satului». Citabile sunt lucrările originale: «Vlad Ţepeş» de Dem Psatta, «Obligaţii» de Tudor Muşatescu, «Când cântă cocoşul» («Când doi se ceartă, al treilea se-nsoară») de Marin Iorda, «Acceleratul 139» de Ion Mincu-Lehliu, «Făt-Frumos» de Horia Furtună, «Romeo şi Julieta la Mizil» de G. Ranetti, «Paul şi Virginia» de M. Drumeş, «Ovidiu Şicană» de I. A. Bassarabescu, «Cuiul lui Pepelea» de T. Pamfile şi V. I. Popa şi adaptările după «Curcanii» de Gr. Ventura (adaptare de Dem Psatta), «Cetatea Neamţului» de V. Alecsandri (adaptare de D. Almaş), «Luceafă­rul» de Barbu Delavrancea (adaptare de Al. Hodoş), «Baba Hârca» de Matei Milo, «Kir Ianulea» după I. L. Caragiale.

6 h furtuna 
Foto: Horia Furtună

Atrag atenţia şi câteva piese pentru copii semnate de At. Mitric, Marin Iorda, V. I. Popa, Dem Psatta ca şi alte lucrări de N. Moldoveanu, Virgil Stoenescu etc. Din literatura uni­versală sunt transmise «Lăutarul din Cremona» de Fr. Coppée, «Ţăranul baron» de Holberg, «Hamlet» (la 12 octombrie), cu Ion Manolescu în rolul titular, N. Bălţăţeanu, Maria Mohor, Lily Carandino, C. Sincu, N. N. Matei. Din toamnă spectacolele radiofonice au fost din nou mutate duminica. Redacţia tea­trală […] organizează un ciclu de capodopere ale dramaturgiei universale, fiecare transmisie fiind prefaţată de personalităţi ale vieţii noastre culturale. Astfel, despre «Hamlet» vorbeşte I. Botez. În aceeaşi săptămână, miercuri se difuzează «Cidul» de Corneille cu N. Brancomir în rolul titular, prezentarea aparţinând lui Vladimir Streinu (re­gia ambelor spectacole: V. Bumbeşti). Urmează, la 19 octom­brie, «Faust» (prefaţa: Em. Bucuţa, Faust – N. Brancomir, Mefisto – Ion Manolescu, Margareta – Lily Carandino), la 26 oc­tombrie «Nora» de H. Ibsen (cu Agepsina Macri-Eftimiu, A. Pop-Marţian, G. Ciprian), la 29 octombrie «Enric al IV-lea» de Luigi Pirandello (cu G. Vraca), la 2 noiembrie Liviu Rebreanu prezintă spectacolul «O scrisoare pierdută» (care se dă în interpretarea actorilor N. Brancomir, M. Pella, Mircea Balaban, N. N. Matei). Până la sfârşitul anului se mai difuzează: «Ruy Blas» de Victor Hugo (în rolul titular Tony Bulandra), «Pygmalion» de Bengescu-Dabija (cu Dem Psatta), «Banul Mărăcine» de V. A. Urechia, «Să nu glumeşti cu dragostea» de C. Nottara după A. de Musset, «Jianu» de Vasile Leonescu şi Duţescu Duţu (în rolul principal: A. Pop-Marţian), «Fântâna Blanduziei» de V. Alec­sandri cu Tony Bulandra în Horaţiu şi Anca Şahighian în Getta, «Roma învinsă» de Parodi – traducerea lui I. L. Caragiale, pre­faţă de Şerban Cioculescu –, «Iulius Cezar» de Shakespeare şi «Conu Leonida faţă cu reacţiunea».” (Victor Crăciun, lucr. cit.).

domeniu: 
categorie: