Localitate pe Insula Şerpilor

Ministerul Afacerilor Externe a luat cunoştinţă de decizia Radei Supreme de la Kiev din data de 8 februarie 2007 privind înfiinţarea nominală şi formală a unei localităţi pe Insula Şerpilor din Marea Neagră, se arată într-un comunicat MAE, remis AMOS News. 'Printr-un demers scris, prin Notă verbală, transmis de Ministerul Afacerilor Externe Ambasadei Ucrainei la Bucureşti la 8 februarie a. c., a fost reiterată poziţia de principiu a părţii române potrivit căreia acest demers, ca şi orice alte demersuri similare, care încearcă să acrediteze în mod artificial aparenţa unei capacităţi de a susţine locuirea umană sau viaţa economică proprie de către Insula Şerpilor, nu poate avea, conform dreptului internaţional, efecte juridice şi nu poate influenţa în nici un fel procesul de delimitare a platoului continental şi a zonelor economice exclusive ale României şi Ucrainei în Marea Neagră, aflat din 2004 pe rolul Curţii Internaţionale de Justiţie de la Haga.

A fost, de asemenea, reiterată poziţia cunoscută a României conform căreia caracteristicile naturale ale acestei formaţiuni maritime o califică, fără echivoc, drept stâncă în conformitate cu prevederile articolului 121 alineatul 3 al Convenţiei ONU privind dreptul mării de la Montego Bay din 1982, la care ambele state sunt părţi contractante. Prin urmare, această stâncă nu poate avea dreptul la platou continental şi zonă economică exclusivă.

Această poziţie a mai fost exprimată şi comunicată părţii ucrainene, în legătură cu intenţia autorităţilor ucrainene de creare artificială a unei aşezări pe Insula Şerpilor, încă de la momentul enunţării publice a acesteia (de exemplu, în iunie 2006), precum şi ulterior, dar şi de fiecare dată când orice alte demersuri ale Ucrainei cu scopul de modificare artificială a statutului acestei stânci au fost făcute publice.

Partea română reiterează şi pe această cale poziţia sa de principiu şi speră că partea ucraineană va manifesta reţinerea necesară, având în vedere contextul şi condiţiile desfăşurării procedurilor de pe rolul Curţii Internaţionale de Justiţie de la Haga.

În acest context, MAE precizează că Ambasada României la Kiev, care urmăreşte cu toată atenţia orice apecte legate de această problematică, a observat, pe toată perioada desfăşurării lor, dezbaterile din parlamentul ucrainean din data de 8 februarie 2007.

După cum este cunoscut, România a sesizat, în septembrie 2004, Curtea Internaţională de Justiţie pentru delimitarea spaţiilor maritime dintre cele două ţări în Marea Neagră. La 15 august 2005 partea română a depus la CIJ Memoriul cuprinzând poziţia şi argumentaţia sa privind soluţia de delimitare pe care o consideră echitabilă şi corespunzând dreptului internaţional aplicabil, iar la 16 mai 2006 partea ucraineană a prezentat Contramemoriul său. La 19 decembrie 2006, agentul părţii române în acest proces a înaintat Curţii Replica argumentată a României la Contramemoriul ucrainean. Ulterior depunerii de către Ucraina, până la 15 iunie 2007, a unei Duplici – care încheie faza scrisă a procedurilor, perioadă în care potrivit regulilor CIJ conţinutul documentelor depuse este confidenţial – va avea loc etapa orală a procesului.

Soluţia definitivă şi obligatorie pe care o va decide în acest caz CIJ, organul judiciar principal al ONU, cu o expertiză consolidată pentru acest tip de speţe, va lua în considerare toate elementele de fapt şi de drept real relevante şi va fi în deplină conformitate cu cerinţele unei soluţionări echitabile, în deplină conformitate cu dreptul internaţional contemporan aplicabil', se arată într-un comunicat al MAE.

domeniu: 
categorie: