Mioara Mantale: 'Toţi ne dorim o Capitală sigură pentru cetăţeni'

Declaraţia a fost făcută de prefectul municipiului Bucureşti, Mioara Mantale, într-un interviu acordat în exclusivitate pentru portalul www.Administraţie.ro. - Cum considerati ca s-a modificat activitatea institutiei pe care o conduceti, dupa intrarea in vigoare a noii Legi a Prefectului?

- Aparitia unei legi privind prefectul si institutia prefecturala acopera nevoia unei reglementari speciale, careia Legea administratiei publice locale i-a dedicat doar cateva articole. Cel mai important aspect este cel refecritor la depolitizarea functiei prefectorale, care teoretic ar trebui sa conduca la o mai mare incredere a cetatenilor in Institutia Prefectului, in felul acesta eliminandu-se ingerintele politicului in actul administrativ. Si inaintea depolitizarii functiei prefectorale atitutdinea mea ca prefect era una echidistanta, bazata doar pe respectarea legii.
Mobilitatea in functie este un alt aspect ce trebuie amintit. Modificarile aduse legii Institutiei Prefectului aduc unele elemente noi privind rolul de constrangere al Prefectului in situatii de urgenta, el putand amenda primarii in calitatea lor de presedinti ai Comitetelor Locale pentru Situatii de Urgenta. Astfel rolul Prefectului de Presedinte al Comitetului Municipiului Bucuresti/ Comitetului Judetean pentru Situatii de Urgenta se consolideaza. Nu un ultimul rand se intareste rolul prefectului cand vorbim de aplicarea Legii Fondului Funciar. In calitatea sa de presedinte al Comitetului Municipal / Judetean, poate verifica modul in care primarii pun in aplicare prevederile Legii 247/2005 si chiar poate aplica amenzi.

- Care considerati ca sunt principalele efecte ale depolitizarii Institutiei Prefectului?

- Depolitizarea este cel mai important element al reformei din perspectiva consolidarii democratiei. El vine din nevoia unei reforme reale in administratie in administratia publica, prin separea acesteia de palierul politic, pentru a evita ingerintele politice in actul administrativ local. De asemeni, prin depolitizare se urmareste eficientizarea si modernizarea acestui segment al administratiei publice. In acest sens, modernizarea si adaptarea administratiei publice la realitatile economiei si societatii romanesti, va raspunde in timp cerintelor structurilor similare din tarile Uniunii Europene. Cresterea transparentei administratiei publice prin largirea asistentei pentru public ajuta la imbunatatirea si armonizarea modului in care cetatenii si administratia inteleg problemele societatii, a modului in care gasesc posibile solutii si permit implementarea mai eficienta a deciziilor pe baza acordului social. Concret, din reactiile percepute de noi, putem aminti o accentuare a valorificarii principiilor care stau la baza relatiilor interinstitutionale si aici ma refer la impartialitate, obiectivitate, transparenta, profesionalizare si orientare catre cetatean. In plus, a sporit increderea pe care societatea o are in reprezentantul Guvernului din Capitala.

- Care considerati ca sunt urmatorii pasi care trebuie implementati in reforma administratiei publice din Romania?

- Existenta unei administratii eficiente si democratice reprezinta unul dintre cele mai importante criterii care definesc modernitatea unei tari. In acord cu Comisia Europeana, Guvernul a identificat trei domenii in care trebuie sa se faca progrese semnificative in perioada imediat urmatoare: functia publica, descentralizarea si deconcentrarea serviciilor publice si procesul de formulare a politicilor publice. Pana in 2008, strategia nationala in domeniul reformei administratiei publice va urmari realizarea a trei obiective: reforma serviciilor publice de baza si a utilitatilor publice de interes local, consolidarea procesului de descentralizare administrativa si fiscala si intarirea capacitatii institutionale a structurilor din administratia publica centrala si locala.
Vreau sa aduc in discutie in primul rand continuarea procesului de descentralizare, proces inceput in 1998 si care are in vedere limitarea sferei de interventie a guvernului la nivel local. Descentralizarea administrativa va presupune, printre alte masuri, si reglementarea statutului juridic al Bucurestiului si al administratiei sale printr-o lege distincta de legea administratie publice locale. Este absolut necesar ca urmatorii pasi in reforma adminstratie locale sa aiba in vedere reforma serviciilor publice, continuarea procesului de descentralizare, un nou management financiar si al resurselor umane si intarirea legaturilor inter-institutionale.

- Care au fost principalele repere ale activitatii institutiei pe care o conduceti in anul 2005?

- Cu siguranta ca la instalarea mea in functie, un numar foarte mic de bucuresteni cunostea Institutia Prefectului. Marea mea multumire si realizare este ca, in 2005, am reusit sa fac cunoscute Institutia, Prefectul, atributiile si proiectele acestora. Acesta afirmatie este argumentata de exemplu, de numarul mare de cetateni care acceseaza site-ul Prefecturii, de cei care ne trimit scrisori de multumire, sau felicitari, de oamenii de pe strada care ma opresc sa-mi adreseze ganduri bune, sau sa-mi reproseze probleme inca nerezolvate. Realizarea unui site profesionist este, de altfel, un proiect important pe care l-am finalizat anul trecut, unde sectiunea de petitie electronica are un rol semnificativ in comunicarea directa, rapida si eficienta cu oamenii. Infintarea oficiilor prefecturale a fost o provocare si ma bucur ca am reusit sa fac o echipa de profesionisti ce reprezinta competent Institutia Prefectului in relatia cu primariile de sector. Sunt multe lucruri pe care le-am facut anul trecut, incepand cu restructurarea institutiei, schimbarea mentalitatii, pana la proiectele mai mult sau mai putin vizibile. De asemenea, tin sa subliniez preocuparea permanenta pentru un management serios al situatiilor de urgenta. De la preluarea mandatului m-am confruntat cu cateva situatii deosebite – explozia din Colentina, inundatiile din septembrie, criza gazului din ianuarie- pe care le-am gestionat destul de bine. Progrese semnificative s-au facut si in comunicarea cu societatea civila, mai ales prin semnarea protocolului cu Camera de Comert si Industrie a Municipiului Bucuresti, parteneriat care a facut un pas important anul acesta prin incheierea de acorduri de colaborare in situatii de urgenta cu cinci lanturi de hypermarketuri bucurestene.

- Care sunt cele mai importante obiective ale institutiei pe care o conduceti in 2006?

- Anul acesta doresc sa abordam prioritar proiecte ce vizeaza siguranta cetateanului si gestionarea situatiilor de urgenta, avand in vedere ca prefectul este presedintele Comitetului Municipiului Bucuresti pentru Situatii de Urgenta. In 2006 foarte importanta va fi si optimizarea activitatii in compartimentele de specialitate, cresterea capacitatii institutionale in ceea ce priveste absortia fondurilor de preaderare, sporirea eficientei serviciilor publice deconcentrate, a serviciilor publice comunitare si ale celorlalte insititutii din subordine.
Anul 2006 este anul premergator integrarii tarii noastre in Uniunea Europeana iar Institutia Prefectului se va concentra pe aplicarea Programului orientativ de dezvoltare economica si sociala a municipiului Bucuresti. Structurarea Programului Orientativ s-a axat pe continutul Programului de guvernare si urmareste armonizarea legislatiei proprii cu cea a Uniunii Europene. In procesul de integrare europeana, rolul Prefectului este orientat in primul rand spre urmarirea implementarii politicilor guvernamentale si aplicarii aquis-ului comunitar la nivelul administratiei locale. In programul de monitorizare al modului de aplicare a normelor europene sunt incluse si cele sase primari de sector, precum si Primaria Municipiului Bucuresti. Cu totii ne dorim o administratie publica locala eficienta si dorim ca Bucurestiul sa fie o capitala mai sigura pentru cetatenii ei.

domeniu: 
categorie: