MLNR- singura Mare Loja regulara din Romania

Masoneria internationala s-a pronuntat, in sfarsit, cu privire la 'regularitatea' lojilor si legitimitatea 'fratilor' din Romania. Fara echivoc. Verdictul a fost pronuntat la Calgary, unde, in perioada 20-22 februarie, s-a desfasurat cea de-a 52-a Conferinta a Marilor Maestri din America de Nord, eveniment la care, prin traditie, participa cei mai de seama reprezentanti ai Ordinului masonic din intreaga lume (inclusiv din Europa). 'Marea Loja Nationala din Romania (MLNR), condusa de Marele Maestru Eugen Ovidiu Chirovici, este singura Mare Loja din Romania care indeplineste standardele necesare recunoasterii', a concluzionat, in raportul sau anual, Comisia de Recunoastere, organism abilitat sa evalueze 'regularitatea' oricarei grupari masonice. Raportul a fost adoptat in unanimitate in plenul Conferintei de la Calgary. Documentul reprezinta o lovitura fatala pentru organizatiile disidente care, in ultimii ani, au intretinut in mod deliberat un climat de confuzie in masoneria romaneasca, atat la nivelul Ordinului, cat si la cel al Ritului Scotian Antic si Acceptat.

Regularitate si recunoastere
Masoneria se autodefineste drept 'lant universal al fratiei'. Nici o grupare masonica nu poate, deci, functiona izolat, fara recunoasterea si acceptarea masoneriei mondiale. In lipsa acestei recunoasteri, gruparea respectiva ramane o simpla asociatie de indivizi care se reunesc periodic, imbracati cu sortulete. Este relativ simplu sa inregistrezi la tribunal o organizatie nonguvernamentala cu titulatura aparent masonica. Nu este, insa, suficient pentru a avea o masonerie. Iata de ce recunoasterea internationala este fundamentala. Criteriile pentru acordarea recunoasterii sunt extrem de stricte, mai ales in cazul masoneriei 'regulare'. Ele au fost formulate inca din 1952 si sunt urmatoarele: 1. legitimitatea originii; 2. jurisdictie teritoriala exclusiva; 3. respectarea 'landmark'-uri cu privire la regularitate (credinta in Dumnezeu, prezenta in templu a textelor sacre, interzicerea discutiilor politice sau religioase in timpul tinutelor).

Acestea au fost criteriile pe care Conferinta de la Calgary le-a luat in calcul atunci cand a stabilit ca MLNR este singura Mare Loja din Romania pe care masoneria regulara universala o poate recunoaste.

Victorie totala pentru tandemul Chirovici-Iancu
Verdictul de la Calgary lamureste lucrurile in cadrul Ordinului masonic romanesc, dar - indirect - si in ceea ce priveste conducerea Ritului Scotian Antic si Acceptat (RSAA) din Romania.

Potrivit regulamentelor masonice, pe un teritoriu national nu poate exista decat o singura masonerie regulara, cu structurile ei specifice: Ordinul (reprezentand gradele de 1 la 3) - condus de o Mare Loja - si Riturile de perfectionare. Desi sunt structuri independente, Riturile nu pot functiona in absenta Ordinului, care reprezinta baza lor de 'recrutare'. Ele au nevoie nu numai de recunoasteri internationale ci, in primul rand, de cea a Marii Loji regulare teritoriale. Iata de ce Conferinta de la Calgary reprezinta o victorie nu numai pentru Marele Maestru Eugen Ovidiu Chirovici, ci si pentru Costel Iancu, Suveranul Mare Comandor al Supremului Consiliu de grad 33 al Ritului Scotian Antic si Acceptat din Romania. Acest Suprem Consiliu este singurul recunoscut de MLNR si, deci, singurul care se sprijina pe o 'baza' regulara. Amanunt extrem de important.

Potrivit unor surse masonice, cazul Romaniei a fost analizat la Calgary la cererea expresa a Marelui Maestru al Ungariei, Ianosz Ort. Acesta este suspectat ca il sprijina pe controversatul Andre Szakvary, cetateanul francez de origina maghiara care se prezinta drept Suveran Mare Comandor al 'unicului Suprem Consiliu legitim din Romania', continuator direct al liniei Pangal-Shapira-Lazarescu. Pangal a murit demult, insa atat Marcel Shapira, cat si regratatul Dan Amedeo Lazarescu l-au denuntat pe Szakvary drept impostor. Acesta demonstreaza insa o tenacitate iesita din comun si continua sa-si proclame legitimitatea prin metodele cele mai stranii. Inclusiv dandu-i in judecata (in instantele profane) pe cei care ii contesta public calitatea de Suveran Mare Comandor. Lui Eugen Ovidiu Chirovici i-a cerut 'daune morale' in valoare de 150 de milioane de lei pentru ca a afirmat, intr-un interviu acordat unui cotidian central, ca MLNR recunoaste doar Supremul Consiliu condus de Costel Iancu. Chiar daca pana acum a pierdut toate procesele, chiar daca adresa Supremului sau Consiliu este o casuta postala din Bucuresti, chiar daca nu vorbeste limba tarii pe care are pretentia sa o reprezinte, Andre Szakvary continua sa tulbure apele in masoneria romaneasca. Raportul de la Calgary il nominalizeaza, insa, printre liderii unor organizatii care 'nu indeplinesc criteriile de recunoastere'.

Radacinile problemei
Pentru a intelege importanta verdictului de la Calgary, trebuie sa ne amintim ca, in scurta sa istorie post-decembrista, masoneria romaneasca a traversat numeroase momente de criza, fiind uneori la un pas de disolutie, sfartecata de puternice forte centrifuge. Au existat lupte intestine, factiuni disidente, grupari schismatice, influente externe nu totdeauna binevoitoare. Organisme rivale si-au disputat puterea atat la nivel de Ordin, cat si la nivel de Rit. In ciuda regulamentelor, in Romania au functionat la un moment dat vreo patru 'Mari Loji' si vreo trei 'Supreme Consilii'. De ce tot acest haos? In primul rand pentru ca, dupa 45 de ani de 'adormire', reaprinderea luminii masonice a pornit cu stangul.

Imediat dupa 1989, continuatorii masoneriei romanesti interbelice, aflati la Paris, in 'azil' pe langa Supremul Consiliu al Frantei, au refuzat sa se intoarca in tara, pentru a face initieri si a constitui primele loje albastre. Sustineau ca ar fi prematur, ca populatia nu este pregatita pentru asa ceva. Masoneria a fost readusa in Romania pe o alta filiera. In februarie 1991, Marea Loja Unita a Angliei, prin intermediul Marelui Orient al Italiei (asistata de Marea Loja Nationala Franceza si de Marea Loja a Austriei) a reconstituit, la Bucuresti, prima loja regulara, 'Concordia'. In anul urmator au fost infiintate alte doua loji, iar la 24 ianuarie 1993, a fost creata Marea Loja Nationala a Romaniei. Mare Maestru a fost ales Nicu Filip. Abia in acest moment, Supremul Consiliu din exil, condus de Suveranul Mare Comandor Marcel Shapira, a inceput sa se agite. Shapira a declarat de la Paris ca Romania este teritoriul sau, cu toate ca nu avea aici nici un fel de corp masonic. Era insa tarziu. La Bucuresti, insusi Supremul Consiliu 'Mama a Lumii' se reunise in plen, la 7 mai 1993, pentru a face primele initieri in Ritul Scotian Antic si Acceptat. Afland acest lucru, Shapira a venit si el in tara, a strans cativa masoni din vechea garda, i-a ridicat la gradul 33 si a format in graba propriul sau Suprem Consiliu pentru Romania. Prerogativele sale i le-a transferat lui Dan Amedeo Lazarescu, care a preluat astfel functia de Suveran Mare Comandor. Numai ca masoneria internationala acceptase deja sa creeze un Suprem Consiliu regular in Romania. Initierile fusesera facute. Nu mai exista cale de intoarcere. La 19 octombrie 1993, Supremul Consiliu al Jurisdictiei Sud din Statele Unite, reunit in plen la Washington, a consacrat Supremul Consiliu de grad 33 al Romaniei. Suveran Mare Comandor a fost ales Costel Iancu.

Existenta a doua filiere masonice diferite a creat premizele tensiunilor care au urmat si care s-au propagat si la nivelul Ordinului. In decembrie 1995, dupa numirea lui Sever Frentiu ca Mare Maestru, 13 loji regulare s-au separat de Marea Loja Nationala, formand controversatul 'District Transilvania'. In martie 1996, ele s-au unit cu cele cateva loji de obedienta franceza, infiintate intre timp de Dan Amedeo Lazarescu. S-a constituit astfel Marea Loja Unita a Romaniei (MLUR), sub conducerea lui Vladimir Boanta. Doua luni mai tarziu, Boanta trece inapoi in tabara lui Frentiu, luand cu el trei loji din nou infiintata MLUR. Alte 12 loji il urmeaza in februarie 1997.

Au existat gafe, orgolii, nesincronizari. Toate acestea au putut fi depasite prin eforturile si intelepciunea unor masoni care au inteles ca numai unificata masoneria romaneasca poate deveni relevanta pe scena internationala. Ei au reusit sa inverseze procesul de disolutie, reusind sa-i aduca sub aceeasi Obedienta pe aproape toti 'fratii' din Romania. S-au purtat negocieri, s-au facut concesii, s-au iertat greseli mai vechi. A urmat un sir de unificari, la nivel de Ordin si de Rit. Momentul de cotitura l-a reprezentat fuzionarea celor doua Supreme Consilii, in primavara lui 1997, sub conducerea lui Costel Iancu. Dan Amedeo Lazarescu a primit atunci titlul onorific de Suvern Mare Comandor 'ad vitam', retragandu-se din orice functie executiva. De la Paris, Marcel Shapira ii transmisese si el lui Iancu recunoasterea sa. Cele doua ramuri ale masoneriei romane, cea a exilului si cea noua, creata de americani, fusesera in sfarsit reconciliate. La nivel de Rit, mult visata unificare se produsese. Si totusi, problemele erau departe de a se fi terminat. Intrase in scena Andre Szakvary.

Cuplul Szakvary-Nicolescu
Andre Szakvary a aparut in peisajul masonic romanesc prin intermediul lui Dan Amedeo Lazarescu, pe care l-a cunoscut in mai 1995, la Conferinta Mondiala a Suveranilor Mari Comandori de la Lausanne. Szakvary traia deja cu o romanca celebra in cercurile masonice de la Paris. Anca Nicolescu era de ani de zile amanta venerabilului doctor Alexandru Chiriceanu, membru in Supremul Consiliu din Exil condus de Marcel Shapira. Ii era si un fel de secretara personala, preluand-i inclusiv corespondenta masonica. Chiriceanu era bolnav si foarte batran, asa ca Anca Nicolescu trebuia sa se ocupe de toate. Reusea sa-l suplineasca atat de bine incat, timp de un an si jumatate dupa moartea doctorului, 'fratii' lui masoni au continuat sa primeasca scrisori semnate de el. Chiriceanu era mort si-ngropat, insa Anca Niculescu dadea dispozitii in numele lui. Din insulele Canare, unde se mutase impreuna cu Szakvary. Mai interesant este ca, in aceeasi perioada, raposatul figureaza ca prezent in fata unei instante civile din Bucuresti, solicitand retrocedarea unui imobil care apartinuse candva familiei sale. Ce mai, suntem in plin paranormal. Dar, despre acest episod vom reveni poate, pe larg, altadata.

Anca Nicolescu i l-a prezentat pe Szakvary lui Lazarescu, recomandandu-l ca pe un expert al Ritului si prieten apropiat cu Suveranul Mare Comandor al Frantei, Henri Baranger. Efectul a fost cel scontat. Lazarescu a fost impresionat. Szakvary s-a mutat la Bucuresti (impreuna cu abila sa prietena), fiind numit 'garant de amicitie', adica un fel de ambasador pe langa Supremul Consiliu pentru Romania. Lazarescu avea sa-si aminteasca mai tarziu: 'I-am acordat intreaga mea incredere, apropiindu-mi-l foarte mult, ajungand sa-i confirm si diploma de grad 33, desi niciodata nu mi-a demonstrat apartenenta sa la Marea Loja Nationala din Franta, respectiv la Supremul Consiliu al Frantei. Am aflat ca Szakvary este nascut in Ungaria in 1936, ca ar fi medic stomatolog specializat in traumatologie, refugiat in Occident dupa revolutia din 1956 si ca in Romania avea interese de afaceri cu comercializarea unor produse medicale.'

Mai tarziu, Dan Amedeo Lazarescu avea sa regrete increderea acordata lui Szakvary. Acesta a incercat sa-i ia locul, in urma unei lovituri de palat, la 2 februarie 1997. Lazarescu, devenit intre timp senator PNL, era plecat in acel moment din tara. Intors la Bucuresti, a ripostat dur, inclusiv prin incendiare dezvaluiri de presa. Lazarescu a acuzat imixtiunea nepermisa a Supremului Consiliu al Frantei: 'Impunerea unui cetatean francez, care nu cunoaste limba romana, in functia de Suveran Mare Comandor incalca toate Regulamentele si Constitutiile masonice romanesti si internationale. Supremul Consiliu pentru Romania nu poate decat sa condamne ferm aceasta ingerinta straina, in contradictie totala cu Suveranitatea Supremului Consiliu si cu Marile Constitutii ale confreriei noastre universale.'

Fuziunea cu scandal
Actiunea lui Szakvary a avut un efect paradoxal: a precipitat unificarea masonica la nivel de Rit. Lazarescu explica: 'Socati de situatia creata, fratii nostri au hotarat fuziunea cu Marea Loja Nationala condusa de Marele Maestru Sever Frentiu si cu Supremul Consiliu condus de suveranul Mare Comandor Costel Iancu, stabilind conditiile acestei fuziuni printr-un protocol semnat in data de 13 februarie 1997, la Bucuresti. Faptele sunt de netagaduit, intrucat semnarea protocolului si, implicit, consfintirea unirii s-au realizat in cadrul unei ample conferinte de presa, in prezenta mai multor frati din ambele parti, cu participarea tuturor ziarelor si televiziunilor din Romania.'

In mod surprinzator, insa, vestea acestei unificari nu a fost bine primita de anumite cercuri din masoneria europeana. Fuziunea celor doua Supreme Consilii a fost contestata ca fiind falsa si ireala. A devenit atunci limpede ca Romania cazuse la mijloc intr-un joc de interese mult mai mare. Un adevarat scandal masonic international a izbucnit, in octombrie 1999, cand Suveranii Mari Comandori ai Belgiei, Olandei si Elvetiei (insotiti - discret - de cel al Ungariei) au sosit la Bucuresti pentru a-l 'impune' pe Andre Szakvary 'fratilor' romani. A intervenit Supremul Consiliu 'Mama a Lumii' de la Washington, autoritatea ultima pentru Ritul Scotian Antic si Acceptat. 'Axa europeana' a fost nevoita sa dea inapoi si sa-l scape din brate pe Szakvary. Acesta nu a disparut, insa, cu totul de pe scena masonica romaneasca. S-ar putea sa mai auzim de el, cu toate ca la Calgary impostura sa a fost demascata.

(Articol apărut în Ziua)

domeniu: