Noi apariţii la Editura Ars Longa

La Editura Ars Longa din Iaşi au apărut recent opt volume de versuri. Lauda somnului de Lucian Blaga continuă seria ediţiilor multilingve din poezia lui Lucian Blaga, coordonată de Mioara Pop. Volumul de faţă, în ediţie de lux, ca şi precedentele, cuprinde versiunile inedite în patru limbi a douăsprezece poeme din Lauda somnului (1929) de Lucian Blaga, considerate cele mai reprezentative: Biografie, Somn, Paradis în destrămare, Biblică, Peisaj transcendent, Cap aplecat, Perspectivă, Ioan se sfâşie în pustie, Noapte extatică, Elegie, Peisaj trecut, Asfinţit.

Traducerile sunt realizate de Paul Villard (franceză: Louange au sommeil), Christian Tămaş (spaniolă: Alabanza al sueño), Rodica Albu (engleză: In praise of Sleep), Annelise Poruciuc şi Andrea Bargan (germană: Lob des Schlafes). Ca prefaţă este publicat un fragment din Istoria literaturii române de la origini până în prezent de G. Călinescu. Grafica, foarte inspirată, aparţine lui Eduard Rudolf Roth. Apărută în excelente condiţii, această ediţie de lux este însoţită de 100 de CD-uri cu poemele din Lauda somnului în lectura actriţei Doina Iarcuczewicz, ilustraţie muzicală de Gigi Şfaiţer (Teatrul Luceafărul din Iaşi). CD-urile sunt destinate nevăzătorilor. Volumul a apărut cu sprijinul Consiliului Judeţean Alba şi este al patrulea din seria de ediţii multilingve ale poemelor lui Lucian Blaga, după Poemele luminii (cu o prefaţă de Constantin Ciopraga, 2007), Paşii profetului (prefaţă de G. Călinescu), grafică de Eduard Rudolf Roth, 2008), În marea trecere (prefaţă de Mioara Pop, grafică de Nicoleta Bida).

Cartea viselor de Eduard Rudolf Roth, grafică din volumul Lauda somnului de Lucian Blaga

Pe lângă aspectul lor de ediţii bibliofile, aceste volume se remarcă prin calitatea traducerilor, inedite, dar şi prin felul în care este concepută structura cărţii: fiecare poezie este tipărită în limba română şi, pe pagina vecină, în versiunea în limba străină respectivă, oferind astfel cititorului posibilitatea de a confrunta cu uşurinţă originalul cu traducerea.

„Să ni-l închipuim pe Ion Miloş la 80 de ani, tras la patru ace, cunoscător, desigur, al celor patru elemente ale grecilor de altădată, trecut prin cele patru porţi ale intrării în cetatea cărţii, poarta raţiunii, desigur, a instinctelor, a comediei şi parodiei, a tragediei, pribegit prin cele patru puncte cardinale, Nordul, Sudul, Estul, Vestul, călător prin aceleaşi patru anotimpuri, primăvara, vara, toamna şi iarna, uneori chiar citindu-i pe cei patru evanghelişti, care au fost trei, Luca şi Matei, şi întotdeauna scriind despre toate acestea în patru limbi, sârba, suedeza, franceza şi româna – scriind cu o singură inimă, românească”, spune D. R. Popescu în prefaţa noului volum de versuri al lui Ion Miloş, Gândirea ce surâde, al cărui prim ciclu de poeme se intitulează Acasă la Blaga şi se deschide cu această sintetică reevaluare lirică: „Dacă Lucian Blaga / N-ar fi existat / N-am fi ştiut / Cum se numeşte Spaţiul / În care trăim / Nici stilul în care gândim // Iar noi l-am lăsat / Să se stingă / Amărât şi mut // Plângem acum / În lacrimi transcendentale / Marea lui trecere / De la Lancrăm la Marele Anonim / Discutăm dacă cocoşii apocaliptici / Au cântat sau nu / La moartea lui / Şi cu vorbe mari / Tot mai mult îi strivim / Corola de minuni // Spaţiul mioritic / Se întinde în unduiri metafizice / Peste viaţa noastră // Lucian Blaga trăieşte / Ca o lebădă cerească / În veşnicia lui.” (Spaţiul mioritic).

Anotimpul Acropole, Meridianul Socrate, Flăcări în memorie sunt titlurile celor trei volume de versuri ale lui Traian Diaconescu apărute la Editura Ars Longa. Dacă în primele două culegeri miturile şi simbolurile Eladei şi motivele biblice reprezintă materia inspiraţiei, micropoemele din Flăcări în memorie sunt străbătute de sentimentul întoarcerii la universul originar al satului, evocat acum din unghiul imaginilor privilegiate păstrate vii în memorie: „Păsări / Se rotesc / Peste satul natal, / Sufletul / Străbunilor mei / În aval... / Amintiri / Fumegă în iarbă / Şi eu le aud / Respiraţia.”

Psalmii lui Dorel Vişan, tipăriţi în 2002 la Editura Dacia, au apărut acum într-o elegantă ediţie bilingvă, română – spaniolă (Salmos, traducere de Christian Tămaş), cu o prefaţă de dr. Irineu Pop-Bistriţeanul, episcop-vicar. Lirica din Psalmi implică o atitudine care e departe de a fi una de resemnare. Poetul este un imaginativ eliberat de posibilul convenţionalism pe care temele din această categorie îl pot conţine. Sensibilitatea omului modern impune, chiar în gestul de adoraţie, o anumită distanţă, fertilă, de altfel, poeziei. Dorel Vişan scrie Psalmi numerotaţi de la 151 încolo, ca o continuare a celor 150 ai lui David, din Vechiul Testament, sentimentul tutelar fiind acela al solitudinii şi al dorinţei de a afla, pe urme argheziene, un reper care să-i confere sprijin sufletesc: „La grea-ncercare m-ai pus, Doamne, / Grea cruce mi-ai sortit să car / Cu suliţă prea aprigă în coaste m-ai străpuns / N-ar fi nimic, de-aş fi alesul tău, măcar…” (151. Răspunde-mi, Doamne, dacă poţi – Un cântec al încercării).

În traducerea Flaviei Cosma, cu o prefaţă de Geo Constatinescu, Editura Ars Longa a publicat poeme de Gloria Mindock: La Porţile Raiului. Prin acest volum – scrie Geo Constantinescu – „Gloria Mindock repune pe tapet marile adevăruri ale omului contemporan şi ale poeziei sale, într-un limbaj comun, simplu, fundamental însă pentru mesajele substanţiale ale condiţiei fiinţei omului de azi şi dintotdeauna.”
Gloria Mindock, directoarea Editurii Cervena Barva Press, din Somerville, Massachusetts (SUA) şi editoarea revistei de cultură „Istanbul Literary Review”, cu sediul la Istanbul, este autoarea a două chapbook-uri, Doppelganger şi Oh, Angel şi a două colecţii de versuri, Nothing Divine Here (U ©oku ©tampa, 2009) şi Blood Soaked Dresses (Ibbetson Street Press, 2007). A publicat poezie în numeroase reviste, ca: „UNU. Revista de Cultură” şi „Citadela” în traducerea Flaviei Cosma, „Arabesque”, „Poesia”, „Phoebe”, „Poet Lore”, „Blackbox”, „River Styx”, „Bogg”, „Ibbetson Street”, „WHLR”, precum şi în numeroase antologii incluzând Murmur of Voices (Editura Cogito). A fost nominalizată pentru Pushcart Prize, St. Butolph Award şi a primit o bursă din partea Consiliul Artelor din Somerville. Între anii 1984 – 1994, Gloria Mindock a funcţionat ca Editor principal la „Boston Literary Review / BluR” şi ca membru fondator al Theatre S&S Press Inc, beneficiind de numeroase granturi din partea unor fundaţii şi asociaţii de prestigiu cum ar fi Polaroid Foundation, The Rockefeller Foundation, The Globe Foundation, New England for the Arts, Massachusetts Cultural Council şi Somerville Art Council. Gloria Mindock activează în calitate de social worker, în calitate de moderatoare a unor cenacluri literare şi este directoarea unui cerc de lectură de pe lângă Pierre Menard Gallery din Cambridge, Massachusetts.

Cu câteva zile în urmă a apărut la editura ieşeană volumul Ultimele noduri de Mircea Albulescu, cu grafică de Eduard Rudolf Roth. Ca structură lirică dar şi ca format grafic, această carte este concepută de autor ca pereche simetrică a volumului Clanţe (2005), conţinând poeme lapidare, unele în stil haiku, „noduri” cum le spune actorul-poet.

Ilustraţie de Eduard Rudolf Roth la volumul Ultimele noduri de Mircea Albulescu

Volumele Lauda somnului, Gândirea ce surâde, Psalmi / Salmos şi La Porţile Raiului au fost lansate astăzi la Târgul de carte „Alba Transilvana”, alături de piesa de teatru Cei cinci din Conamara de Micheál Ó Conghaile, apărută de asemenea la Editura Ars Longa. Scriitorul irlandez Micheál Ó Conghaile este invitatul de onoare al Târgului „Alba Transilvana”, care se desfăşoară în perioada 7 – 9 mai la Alba Iulia. Sâmbătă 8 mai, la ora 17,00, la standul editurii din cadrul Târgului va avea loc lansarea volumelor Anotimpul Acropole, Meridianul Socrate, Flăcări în memorie.

 

domeniu: 
categorie: