Primul hidroavion din lume a fost construit în judeţul Arad

Anul 1911 a fost, probabil, anul de graţie al secolului XX. Omenirea a fost zguduită de revelaţia tehnicii zborului. Nu mai puţin de cinci state îşi revendică paternitatea avionului, iar deocamdată, lucrurile sunt destul de neclare.
Puţină lume ştie însă că în acel an de graţie, Aradul şi-a găsit şi el un loc pe harta inventicii. România, în topul aeronauticii
Istoria oficială a ştiinţei i-a desemnat pe fraţii Wright din SUA ca fiind inventatorii avionului cu motor, iar pe Otto von Liental ca realizator al primului aeroplan. Alte state precum, Franţa, Marea Britanie, Italia şi România revendică şi ele acest titlu. Ţara noastră, prin contribuţiile lui Aurel Vlaicu şi Traian Vuia are tot dreptul să pretindă titlul de o­noare.
Din păcate, în epocă a fost nevoie de o muncă la fel de asiduă pentru a convinge presa şi comunitatea ştiinţifică că invenţia funcţionează într-adevăr.
Din acest motiv, fraţii Weight sunt recunoscuţi ca inventatori, zborul lor fiind primul redat de presă. România a pierdut din nefericire ocazia de a deveni patria aviaţiei. Vlaicu şi Vuia s-au luptat pur şi simplu cu morile de vânt pentru a-şi demonstra geniul ingineresc.

Macea, la concurenţă cu Binţinţi
În acel an însă, la Macea-Arad era executat un zbor cu un hidroavion, inventatori fiind Gheorghe şi David Ranta. Piesele au fost procurate de la Oradea şi Budapesta, primul model construit fiind la scară redusă şi cu un motor cu gumiplastic. Nu a trecut mult timp până, Gheorghe Ranta a mai făcut un drum la Budapesta de unde s-a întors cu un motor. A fost construit un avion care a intreprins mai multe zboruri pe şoseaua dintre Macea şi Sânmartin. Dar cum la eveniment au participat numai localnicii, nu există informaţii precise legate de modul de construcţie şi durata zborului. Saveta Mihuţa din Macea a fost martor ocular al zborului şi susţine că avionul avea o înălţime de doi metri, lungimea de cinci metri şi anvergura aripilor de cinci metri.

Există dovezi
Profesorul Mircea Curtuţiu a studiat îndeaproape evenimentul de la începutul secolului. Informaţiile certe despre cei doi inventatori de la Macea spun că aceştia au participat în anul 1913 la concursurile aviatice de la Oradea şi Budapesta.
Revista „Consânzeana“, publicată la Orăştie, într-unul din numerele sale din anul 1914 redă fotografia lui David Ranta cu explicaţia: „Gheorghe Ranta, isteţul flăcău din Macea care a inventat aeroplanul ce-l arătăm aci”.
Profesorul Curtuţiu susţine că eroarea este evidentă şi că David a fost confundat cu fratele său Gheorghe.
Aceiaşi publicaţie redă imaginea aeroplanului şi informează cititorii că invenţia a fost brevetată şi mediatizată la o expoziţie din Budapesta pentru originalitate.

Investigaţii jurnalistice
Istoria aeroplanului de la Macea nu se opreşte aici.
Conform reportajului din revista „Consânzeana“, invenţia fraţilor Ranta este originală prin faptul că: „aparatul poate fi folosit şi ca automobil şi ca luntre şi ca aeroplan prin simpla mişcare de la cârmă”.
Astfel, dacă dăm crezare publicaţiei din epocă putem spune că la Macea a fost inventat şi construit primul hidroavion din lume.
Revista îl plasează ca an de brevetare la 1913, în timp ce istoria oficială dă ca sigură invenţia hidroavionului în 1919.
Din păcate, în peisajul anului 1914, subiectul aflat în atenţia presei era atentatul de la Sarajevo, iar relatările despre invenţia de la Macea au fost puţine şi mici ca întindere tipografică.
În anul 1972 şi 1974 ziarul Flacăra Roşie din Arad şi Flacăra din Bucureşti au pornit o investigaţie pentru a afla adevărul.
Rezultatele nu au apărut încă, din cauza oficialităţilor maghiare care nu au colaborat.

Cercetările ar trebuie să continue
Se crede că macheta aeroplanului se află şi astăzi într-un muzeu din Budapesta.
În anul 1974, o delegaţie oficială română a vizitat capitala Ungariei, în special muzeul de aeronautică.
Discuţiile cu omologii maghiari au fost sterpe, iar rezultatul nul.
Românilor nu li s-a permis să vadă macheta sub pretextul că: „Aveţi destul un inventator, pe Vlaicu”.
Chestiunea rămâne deschisă şi nu ar trebui să cadă în viitor.
Acum, când relaţiile cu statul maghiar nu mai sunt aşa de îngheţate ar fi cazul ca cercetătorii români să caute prin subsolurile muzeului de la Budapesta rămăşiţele aeroplanului de la Macea.

domeniu: 
categorie: