Repunerea pe soclu a lui Bodnăraş aduce nemulţumiri în rândul istoricilor

La doar cinci zile de la repunerea pe soclu a bustului activistului PCR Emil Bodnaras reactiile nu au intirziat sa apara. Primii care au dat friu nemultumirilor sunt specialistii Centrului de Studii Bucovina al Academiei Romanie. Reamintim ca la sfirsitul saptaminii trecute, in fata Caminului cultural din satul Iaslovat a fost reinstalat bustul lui Emil Bodnaras. Initiativa a apartinut primarului comunei, Toader Strugari care a luat aceasta decizie, la cererea majoritatii locuitorilor care il catalogheaza pe Bodnaras ca 'fiu al satului si foarte iubit de locuitorii comunei'. El s-a nascut in 1904 in comuna Iaslovat si a incetat din viata la 24 ianuarie 1976. A detinut functii importante in PCR. A fost membru al Comitetului executiv al PCR, general de armata, membru in Prezidiul Permanent al PCR, vicepresedinte al Consiliului de stat, ministru al fortelor armate, vicepresedinte si primvicepresedinte al Consiliului de Minitstri.

Emil Bodnaras este considerat un fauritor al Iaslovatului modern. Activistul de partid a contribuit la asfaltarea de drumuri, a construit o biserica, moara si caminul cultural. Totodata a donat lacasului de cult o icoana evaluata la doua miliarde de lei.

Actualul bust este de fapt un prototip care a stat mai bine de 10 ani, in podul Scolii Generale din comuna Milisauti (fosta Emil Bodnaras). Bustul, confectionat din bronz, a disparut imediat dupa revolutie. Satenii spun ca din el urma sa fie realizat un clopt, dar de atunci nu se mai stie nimic de disparitia misterioasa a acestuia.

Reactia a venit din partea profesorul Marian Olaru, doctor în istorie, cercetator stiintific la Centru de Studii 'Bucovina' al Academiei Române care considera pe cei care au repus bustul ca fiind 'iresponsabili'.

El considera aceasta initiativa ca ilegala. 'Guvernul P.S.D.-ist al lui Adrian Nastase, a dat, în 13 martie 2002, Ordonanta de Urgenta nr. 31, care, între altele, spune, la capitolul 4, art. 12, ca se interzice ridicarea sau mentinerea în locuri publice, cu exceptia muzeelor, a unor statui, grupuri statuare, placi comemorative referitoare la persoanele vinovate de savîrsirea unor infractiuni contra pacii si a omenirii.

Emil Bodnarenco 'Bodnaras' se încadreaza în toate aceste prevederi, facîndu-se vinovat de crime împotriva poporului român, tradare de patrie si încalcarea juramîntului militar', a declarat presei locale, prof.dr. Marian Olaru. El isi sustine aceste afirmatii prin o serie de argumente care se leaga de trecutul lui Emil Bodnaras. 'Trecutul 'eroic' al lui Emil Bodnarenco 'Bodnaras' începe, in opinia istoricului cu fuga lui la sovietici, înainte de al doilea razboi mondial. La vremea respectiva, Bodnaras era ofiter al armatei române iar la poker pierduse banii regimentului, al carui casier era. Ajuns în 'Marea' Uniune Sovietica, tovarasul Bodnarenco a fost preluat de K.G.B. si, apoi, pregatit de cominternisti pentru planurile de sovietizare a României. Desantat în tara si depistat de Serviciul Român de Informatii, lui Bodnarenco i s-a stabilit domiciliu obligatoriu, undeva prin Muntenia.

În împrejurari mai putin clare (comunistii erau mari specialisti în a-si alcatui o biografie corespunzatoare, dupa modelul lui I.V. Stalin), Emil Bodnarenco apare sub numele conspirativ de 'inginerul Ceausu', în toiul evenimentelor de la 23 august 1944. Mistificarea comunista i-a atribuit lui Emil Bodnarenco conducerea formatiunilor patriotice de lupta, care ar fi participat la initierea 'revolutiei de eliberare sociala si nationala, antifascista si antiimperialista' din România. De fapt, mult laudatele formatiuni, compuse din muncitori, functionari si intelectuali antifascisti, erau 'sublime' dar au lipsit în evenimentele invocate. Pentru posteritate si pentru istoria comunista a României, Emil Bodnarenco 'Bodnaras' s-a pozat împreuna cu membrii singurei formatiuni patriotice din tara, în rest Actul de la 23 august a fost opera Armatei Române si nu a uneltelor moscovite.

Cu sprijinul 'patronilor' sai politici, Emil Bodnarenco Bodnaras s-a însurubat în ceea ce s-a numit 'conducerea superioara de partid si de stat', la început fiind responsabil cu lichidarea ofiterimii de cariera, a trupelor românesti de elita si cu înlocuirea lor cu ceea ce s-a numit armata populara (compusa din divizii gen 'Horia, Closca si Crisan' sau 'Tudor Vladimirescu' - alcatuite în U.R.S.S. si pe bazele ideologiei proletare). Comportîndu-se ca un vataf de plai, tovarasul Bodnarenco a 'pastorit' cum s-a priceput tinuturile bucovinene (atîtea cîte mai erau în România), acordînd o 'atentie' deosebita zonei Cîmpulung, unde si-a petrecut o parte din viata. Datorita aceluiasi fapt, tovarasul Emil Bodnarenco a avut un rol deosebit în reprimarea dura a miscarii anticomuniste din zona, a partizanilor care au întîmpinat instaurarea cizmei bolsevice în România cu arma în mîini. Ca si Nicolae Ceausescu, tovarasul Bodnarenco a avut un rol deosebit în înfrîngerea rezistentei taranimii la colectivizare, în reprimarea elitelor culturale si economice ale tarii care se opuneau uniformizarii comuniste. Arhivele Securitatii pastreaza importante documente ale implicarii directe a lui Emil Bodnarenco 'Bodnaras' la savîrsirea crimelor politice ale regimului comunist.

Nomenklaturist cu staif, Emil Bodnarenco 'Bodnaras' si-a gratulat si rudele cu titluri si onoruri, precum fratele sau Manole care a fost si ambasador al României comuniste în Japonia, se arata intr-un comunicat de presa al Centrului de Studii 'Bucovina' al Academiei Romane si redat spre publicare intr-un ziar local.

domeniu: 
categorie: