Scandal în Francmasonerie

Masonii din România îşi vor desemna, sâmbătă 8 noiembrie, o nouă conducere, după expirarea celor două mandate regulamentare ale actualului Mare Maestru, Gheorghe Comănescu, şi ale Marelui său Consiliu. Iniţial, în cursa electorală s-au înscris 16 candidaţi, dintre care doar doi au rămas în runda finală. Eugen Ovidiu Chirovici şi Ion Savancea sunt cei care vor încerca să primească recunoaşterea de Mare Maestru al Marii Loji Naţionale din România (MLNR). Până în acest punct, alegerile MLNR au fost presărate cu scandaluri şi ameninţări. Punctul culminant l-a constituit validarea alegerilor preliminare, în urma cărora 34 de loji şi-au văzut voturile anulate. Clasamentul final al candidaţilor confirmă victoria detaşata a lui Eugen Ovidiu Chirovici, care s-a situat pe locul întâi, beneficiind de susţinerea a 101 loji. Pe locul doi, la mare distantă, s-a clasat Ion Savancea, cu numai 38 de voturi. Horia Nestorescu Bălceşti, pe care toate sondajele preliminare îl indicau printre finalişti, a ocupat numai locul trei, cu 31 de voturi validate. În realitate, în favoarea lui Nestorescu Bălceşti s-au pronunţat 65 de loji, însă 34 de voturi au fost 'anulate'. Adică aproape tot atâtea cât a reuşit să încropească Savancea.

'Antetul incomplet' a fost cel mai frecvent motiv de invalidare a voturilor exprimate de loji. Formula impusă de Marele Secretariat trebuia să includă abrevierea IGMAAU ('Întru Gloria Marelui Arhitect al Universului'), Masoneria Universală, Marea Loja Naţională din România, sintagme urmate apoi de numele lojii respective, localitatea de provenienţă şi numărul de înmatriculare. Celor mai multe dintre voturile anulate le lipsea fie prescurtarea IGMAAU, fie sintagma 'Masoneria Universala'.
Al doilea motiv de invalidare a fost lipsa ştampilei, iar al treilea, lipsa vreuneia dintre cele trei semnaturi necesare (Maestrul Venerabil, Secretarul si Marele Orator). Susţinătorii lui Bălceşti afirmă că toate acestea sunt simple scuze şi cred că Masoneria Română este influenţată politic.

Adrian Moruzzi, Mare Cancelar, Supremul Consiliu al RSAA din România, cel mai cunoscut mason braşovean, a rămas deoparte de acest scandal, păstrând o tăcere specifică.

Dumitru-Dorin Prunariu, (Cavaler Templier, deţine funcţia de Grand King în Marele Capitul de Masoni ai Arcului Regal din România, gradul 32 în Ritul Scoţian şi este Maestru Venerabil al Respectabilei Loji 'Roza Vânturilor' din Orientul Bucureşti), nici măcar nu s-a implicat în procedura alegerilor.

Primii masoni braşoveni au fost ofiţerii saşi din armate imperială. Întrucât la poalele Tâmpei nu funcţiona nici o lojă, ei s-au îndreptat spre Sibiu. Acolo, în 1780, exista loja „St. Andreas”; dintre cei 40 de membri ai săi, 14 proveneau din Braşov.
Prima lojă masonică din Ţara Bârsei a fost „Cele trei coloane” (Zu den drei Saulen), ea se afla sub obedienţa Marii Loji de Rit Ioanit din Ungaria. În 1875, loja braşoveană se numărau 12 aderenţi. Tot în 1875, s-a petrecut un fenomen straniu, un număr mare de braşoveni, etnici români au solicitat înscrierea într-o loja de limbă germană din Bucureşti „Zur Bruderlicht” (Fraternitatea).

În 1889, apare loja „Armonia”, care nu are o activitate remarcabilă, intrând, după puţin timp, în adormire. „Armonia” s-a reactivat după 1989.
Prima lojă autentic românească din Braşov s-a înfiinţat, în 1923, sub obedienţa Marii Loji Naţionale din România, fiind numită „Dreptatea”. Unul dintre venerabilii săi, Voicu Niţescu, a reuşit performanţa de a fi numit de cinci ori în fruntea unor ministere şi a participat la Conferinţa de Pace de la Paris.

Apogeul masoneriei braşovene l-a constituit Marea Lojă Simbolică de Rit Ioanit din România ce-şi avea sediul la Braşov. În 1930, ea a fost condusă de Ludwig Servatius, cel care l-a secondat pe Mihail Sadoveau ca coordonarea Marii Loji Naţionale din România, în 1932.

domeniu: 
categorie: