Secretele Palatului Goga

Locuinta marelui poet, din Cluj, a fost scena unor intamplari invaluite in secrete.

În Ciucea, deasupra văii Crişului, se înalţă castelul Goga. Acesta a fost scena multor poveşti care au stârnit scandal în epocă.

O căsătorie incestuoasă

Istoria castelului începe în ultimii ani ai secolului XIX. Bogatul avocat Miklos Boncza din Huedin venea deseori la Ciucea, împreună cu nepoata sa, fiica surorii lui. Tânăra i-a spus că, dacă i-ar ridica un castel, ar face orice pentru el. Miklos Boncza a angajat un arhitect din Budapesta, a ridicat castelul, iar apoi s-a însurat cu nepoata sa. După doar câţiva ani, a venit pe lume rodul aceste iubiri: Berta Boncza. Tânăra mamă a murit la naştere. Miklos Boncza a jurat să nu se mai căsătorească niciodată. Copila a fost crescută de bunica-mătuşă, sora avocatului. Peste ani, Berta Boncza avea să se căsătorească cu unul dintre cei mai apreciaţi poeţi maghiari, Ady Endre. În ultimii ani ai Imperiului Austro-Ungar, Ady Endre s-a împrietenit cu Octavian Goga, unul dintre fruntaşii Partidului Naţional Român, precursorul PNŢ. Octavian Goga fusese încarcerat la Seghedin, pentru delicte politice. Ady Endre a luat apărarea poetului român. Anii primului război mondial i-au despărţit pe cei doi
prieteni. Octavian Goga avea să plece la Bucureşti. Cu sănătatea şubredă, Ady Endre a locuit, în perioada 1915-1917, la Ciucea. Apoi, împreună cu soţia sa, Berta Boncza, a plecat la Budapesta, unde poetul a şi murit în anul 1919. Berta Boncza voia să renunţe la cetăţenia română şi l-a rugat pe Octavian Goga să cumpere castelul de pe Valea Crişului.

Cuibuşor de nebunii

Octavian Goga tocmai se întorsese în Transilvania. "El era însurat cu Hortensia Cosma, fiica celui mai bogat român din Ardeal, directorul Băncii Albina. Goga, în calitate de lider al Partidului Naţional Român, condus de George Pop de Băseşti şi de Iuliu Maniu, a primit echivalentul rangului de ministru, oferit de Consiliul Dirigent, primul guvern românesc al Transilvaniei", spune profesorul de istorie Silviu Pop.

Poetul a vizitat castelul de la Ciucea în anul 1919. Nu era însoţit de soţie, ci de amantă, Veturia, fiica preotului ortodox din Sebeş şi soţia unui alt preot, Lazăr Triteanu, pe atunci asesor consistorial al Mitropoliei din Sibiu. Cu aceasta, Octavian Goga, el însuşi fiu al preotului ortodox din Răşinari, trăia o poveste de amor. Iniţial, aşa cum nota în jurnalul ei, Veturia Goga s-a opus cumpărării castelului. Acesta fusese devastat în timpul luptelor din 1919, dintre Armata Regală Română şi Armata Sovietică Maghiară, care invadase Transilvania din ordinul conducătorului comunist al Republicii Ungare a Sfaturilor, Bela Kun. Totuşi, Octavian Goga a acceptat oferta de vânzare. "O văduvă nu se refuză, iar când acea văduvă este văduva lui Ady Endre, cumpăr proprietatea chiar dacă ar fi să o fac cadou
cuiva", i-a spus Octavian Goga Veturiei. Preţul vânzării a fost de 280.000 de coroane austro-ungare. Pentru aceasta, Octavian Goga a fost nevoit să ia un credit din Banca Agrară din Cluj.

Ulterior, Octavian Goga a profitat de o altă lege, care anula datoriile tuturor celor care cumpăraseră pământ în Transilvania, şi i-a plătit Bertei Boncza doar o parte din suma convenită. Castelul a fost renovat şi lărgit. Crenelurile sale au fost demolate, iar în locul lor a apărut o arhitectură neobrâncovenească. Este o clădire cu verande largi, cu vedere spre Criş, etajată. Castelul era reşedinţa soţilor Goga. În incinta castelului se mai afla o casă, cea în care locuise Ady Endre, în care Veturia Goga a amenajat odăile argaţilor. În castel, Veturia Goga dădea adevărate concerte private la pianul vegheat de o imensă tapiţerie de vânătoare, dăruită de către şahinşahul Iranului.

Tot aici erau primiţi prietenii lui Goga. Printre aceştia, fostul ministru de Externe Nicolae Titulescu. De altfel, "acesta a ars cu trabucul, după o masă în care a fost servit cu un cognac de bună calitate, una dintre canapelele de la castel", spun curatorii muzeului. Într-una dintre odăi se află scrinul de avocat folosit de Avram Iancu. Tot aici, se află biroul lui Octavian Goga, biblioteca şi dormitorul unde el şi-a dat sufletul pe 7 mai 1938 şi unde a murit şi Veturia, 41 de ani mai târziu.

O căsătorie cu scandal

Octavian Goga şi Veturia s-au căsătorit pe data de 15 ianuarie 1921. Ziua nu a fost aleasă întâmplător: era ziua de naştere a lui Mihai Eminescu. Octavian Goga devenise ministru al Cultelor şi Instrucţiunii Publice în anul 1919.

"El i-a oferit preotului Lazăr Triteanu, soţul Veturiei, un târg: să i-o dea pe Veturia în schimbul mitrei de episcop ortodox al Romanului. Pentru că Veturia era oricum amanta lui Goga, Lazăr Triteanu a acceptat şi a fost numit episcop. Scandalul a fost amplificat de faptul că, la cea de-a doua căsătorie, Veturia purta rochia de mireasă în care jurase credinţă primului soţ. Familia lui Octavian Goga, în special Aurelia Goga, mama poetului, nu a acceptat-o niciodată pe Veturia. Nora în casă a rămas Hortensia", spune scriitorul Mircea Goga, nepotul lui Octavian Goga.

Veturia şi Octavian nu au putut să aibă niciodată copii. La Ciucea au murit amândoi şi sunt îngropaţi în Mausoleul ridicat de Veturia pe dealul care domină proprietatea.  

"Micul Führer" şi "Privighetoarea lui Hitler"

Octavian Goga nu prea a mai scris poezii de valoare

după primul război mondial, pentru că s-a implicat în politică, unde a plecat din PNR şi a intrat în mai multe formaţiuni de extrema-dreaptă. Goga a format un guvern pentru 43 de zile, apoi a fost demis de Regele Carol al II-lea, în 1938. În perioada în care a fost premier, Goga a fost poreclit "Micul Füh¬rer", din cauza admiraţiei sale faţă de Adolf Hitler. Veturia Goga, care l-a cunoscut pe Adolf Hitler la festivalurile wagneriene de la Bayreuth şi care l-a vrăjit pe dictatorul nazist, a fost poreclită "Privighetoarea lui Hitler". De altfel, Veturia Goga era singurul translator român acceptat de Hitler în discuţiile pe care acesta le avea cu mareşalul Ion Antonescu. Veturia Goga era prietenă cu Maria Antonescu, soţia mareşalului, spune ultimul nepot al poetului, profesorul Mircea Goga de la Universitatea Sorbona din Paris, care mai crede că Veturia era agent secret al Reichului. După 1944, Veturia Goga a devenit comunistă şi şi-a păstrat castelul de la Ciucea.


Click pe imagine...

domeniu: 
categorie: