Simpozionul ''175 de ani de la revenirea Giurgiului la teritoriul românesc''

În perioada 17-18 noiembrie a.c., Arhivele Naţionale din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor organizează, la Giurgiu, simpozionul intitulat „175 de ani de la revenirea Giurgiului la teritoriul românesc; 1829 Adrianopole - Giurgiu 2004”. La activităţi participă, din partea conducerii Ministerul Administraţiei şi Internelor, chestorul principal Alexandru MIRCEA, secretar de stat, prof. univ. dr. Corneliu Lungu, director general al Arhivelor Naţionale, reprezentanţi ai Direcţiilor Judeţene ale Arhivelor Naţionale, oficialităţi locale, precum şi invitaţi de onoare din Bulgaria - Excelenţa Sa, Constantin Andreev, Ambasadorul Republicii Bulgaria la Bucureşti, Ventislav Velcev, vicepreşedinte al Arhivelor Statului din Republica Bulgaria, primarul oraşului Ruse ş.a.

În cadrul simpozionului sunt prezentate comunicări ştiinţifice, au loc lansări de carte, publicaţii arhivistice şi, totodată, este organizată o expoziţie de documente cu aceeaşi temă.

Cu acest prilej, chestorul principal Alexandru MIRCEA, secretar de stat, a dat citire Mesajului adresat participanţilor la simpozion de către Marian Florian SĂNIUŢĂ, ministru de stat, ministrul administraţiei şi internelor:

„Sunt onorat să vă adresez salutul meu cordial dumneavoastră, participanţilor la simpozionul prilejuit de împlinirea a 175 de ani de la revenirea Giurgiului la teritoriul românesc, eveniment cu multiple semnificaţii în istoria naţiunii române.
Acţiunea de astăzi se desfăşoară la scurtă vreme după încheierea manifestărilor dedicate Zilei Arhivelor Naţionale şi aniversării centenarului lui Aurelian Sacerdoţeanu - personalitate marcantă a ştiinţei arhivistice şi istorice româneşti - şi se înscrie în amplul program de punere în valoare, prin manifestări de înaltă ţinută ştiinţifică, a documentelor aflate în păstrarea Arhivelor Naţionale.
Vechi teritoriu românesc, cetatea Giurgiului, ridicată de Mircea cel Bătrân, cu rol de apărare a fruntariilor dunărene, a căzut sub stăpânirea Imperiului Otoman la începutul secolului al XV-lea, având ulterior o existenţă zbuciumată. Cu toate acestea, ideea readucerii acestei cetăţi la Patria din care a fost desprinsă, a constituit un deziderat major al unor mari domni români, precum Vlad Ţepeş şi Mihai Viteazul.

Tratatul de pace de la Adrianopol, încheiat în anul 1829, în urma înfrângerii trupelor otomane în războiul ruso-turc, prevedea, în unul din cele 16 articole, restituirea către Ţara Românească a cetăţilor de la Dunăre: Brăila, Turnu şi Giurgiu.”

domeniu: 
categorie: