Topul evenimentelor lunii Aprilie 2011

AMOS NEWS a monitorizat cele mei importante evenimente înregistrate în această lună. Vă prezentăm un clasament al principalelor subiecte în funcţie de impactul lor asupra populaţiei.

1. Demisia ministrului Muncii, Ioan Nelu Botiş

Inspectorii Agenţiei Naţionale de Integritate şi Departamentul de Luptă Antifraudă  s-au autosesizat după articolele din media legate de un posibil conflict de interese în care s-ar afla ministrul Muncii, Ioan Nelu Botiş, şi au început o anchetă.

Posibilul conflict de interese o are în prim plan şi pe soţia demnitarului, care a castigat 8.400 lei pe luna in cadrul proiectului "Sansa la demnitate", realizat de asociatia Parteneriat Euroactiv Bistrita si a carui finantare europeana a fost aprobata de o institutie aflata in subordinea ministrului Ioan Botis. Ministrul Botis este suspectat de incompatibilitate, deoarece coincidentele din acest caz se tin lant. Prima coincidenta este ca Parteneriat Euroactiv Bistrita a primit o finantare de 500.000 euro la numai o luna dupa ce Botis a fost numit ministru. Botis a sprijinit infiintarea asociatiei in 2007. Asociatia are sediul intr-un imobil detinut de ministru. Un consilier personal si o fosta sefa de cabinet a ministrului sunt implicati in afacere. Încolţit din toate parţile, Boţiş nu a avut altă alternativă decât demisia de onoare. Iar, mandatul de interimar la  conducerea Ministerului Muncii a fost preluat de premierul Emil Boc, care a explicat că a ales interimatul pentru a fi realizată o consultare consistentă cu privire la numele viitorului ministrului, imediat după Sărbătorile de Paşte.

2. Anunţul organizării Referendumului pentru Legea Capitalei

Primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu, a anunţat că referendumul referitor la Legea Capitalei va fi organizat pe 19 Iunie. "S-a dovedit încă odată că lupta politică câştigă în faţa hotărârii administrative. Întrebările sunt prea multe şi sunt aiurea. Din punctul meu de vedere, eu care am propus trei întrebări, am rămas numai cu una, şi asta pentru că făcuse obiectul acestui referendum, care era proiectul de Lege al Capitalei", a spus imediat după decizia Consiliului General al Capitalei, primarul general Sorin  Oprescu.

Bucureştenii sunt chemaţi la referendum pentru a răspunde la nu mai puţin de 7 întrebări. Liderii USL Victor Ponta şi Crin Antonescu au declarat joi într-o conferinţă de presă că PSD, PNL şi PC vor boicota referendumul pentru administraţia Bucureştiului dacă acesta va conţine întrebările stabilite de Consiliul General. Antonescu a apreciat că hotărârea de miercuri a majorităţii PDL, PRM, PNG din CGMB privind cele şapte întrebări supuse referendumului este “expresia atitudinii de bătaie de joc la adresa bucureştenilor pe care Elena Udrea, un fel de Băsescu blond la nivelul Bucureştiului, o inspiră din practica de bătaie de joc la adresa românilor". Victor Ponta a precizat că, din punct de vedere legal, întrebarea supusă referendumului trebuie să fie foarte clară şi să poată fi pusă în practică.

- Sunteti multumit de modul in care s-a dezvoltat Capitala?
- Va doriti o Capitala cu 6 sectoare si o administratie?
- Va doriti o Capitala cu 6 sectoare si 7 administratii?
- Sunteti multumiti de curatenia in Capitala?
- Va doriti o arhitectura unitara pentru Bucuresti?
- Sunteti de acord cu reducerea cheltuielilor aparatului administrativ?
- Sunteti de acord ca Bucurestiul sa fie condus de primarul general si CGMB?

Reprezentanţii Istitutului de Politici Publice (IPP) susţin că referendumul iniţiat de PDL şi anunţat a se organiza în 19 Iunie 2011 în Capitală este în fapt un sondaj de opinie pe mai multe teme legate de administrarea Bucureştiului, plătit din bani publici.

3. Depunerea candidaturilor la preşedinţia PDL

Emil Boc, Vasile Blaga si Theodor Paleologu şi-au depus, luni, 11 Aprile 2011, candidaturile pentru funcţia de preşedinte al PDL.

Preşedintele PDL, Emil Boc, a fost primul care şi-a depus cererea de a candida pentru un nou mandat, însoţită de moţiunea "România dreaptă, România puternică", precum şi de cele 35 de semnături necesare.

Aproximativ 80 de membri PDL l-au susţinut pe Boc, printre aceştia aflându-se Gheorghe Falca, Roberta Anastase, Mircea Toader, Raluca Turcan, Daniel Buda, Silviu Prigoană, Dumitru Pardau, Gelu Vişan, dar şi miniştrii Valeriu Tabară, Ion Ariton, Daniel Funeriu, europarlamentarii Elena Băsescu şi Theodor Stolojan, precum şi deputatul Sever Voinescu.

"Doresc ca împreună cu PDL să ducem România pe creştere economică şi românii să resimtă în buzunare această creştere. Candidez cu două obiective foarte clare: menţinerea PDL la guvernare şi câştigarea alegerilor locale şi parlamentare din 2012 şi în consecinţă continuarea guvernării", a declarat Emil Boc.

Al doilea a fost Vasile Blaga. Acesta a venit la sediul central al PDL însoţit de mai mulţi susţinători ai săi, printre care Sorin Frunzaverde, Cristian Boureanu, Cezar Preda, Costică Canacheu, Cătălin Croitoru, Radu F. Alexandru, Cristian Rădulescu, Mihail Boldea. De asemenea, Radu Berceanu l-a aşteptat pe Blaga la sediu, fiind în comisia de organizare a congresului.

Moţiunea cu care Blaga va candida se numeşte "O Românie dreaptă, o Românie europeană".

Deputatul Theodor Paleologu a fost cel de-al treilea candidat care şi-a depus cererea, el având nevoie şi de o derogare din parteea membrilor PDL pentru că nu îndeplineşte condişia de a fi de minimum cinci ani în partid.

"Nu am apucaturi de killer in politica. Vreau sa destind atmosfera si sunt sigur ca o sa reusesc. M-am apucat sa fac toata aceasta poveste tocmai pentru ca nu sunt ahtiat de functii. Probabilitatea ca motiunea mea sa castige este foarte redusa", a declarat Paleologu.

4. Scandalul "Eurostat": notificarea deficitului, prelucrată de statisticienii guvernului

Eurostat îşi exprimă rezervele în privinţa calităţii datelor raportate de România - Faţă de datele transmise la 31 martie 2011 EUROSTAT şi-a exprimat unele rezerve asupra calităţii datelor, în principal cu referire la tratamentul statistic al indicatorilor unor companii reclasificate în sectorul administraţiile publice conform metodologiei ESA 95.

Odată cu Notificarea fiscală s-au transmis date suplimentare la solicitările instituţiei europene în vederea analizei includerii în sectorul Administraţiile publice a unor societăţi precum CFR Infrastructură şi SC Termoelectrica SA.

Situaţiile au fost elaborate de Institutul Naţional de Statistică, Ministerul Finanţelor Publice şi Banca Naţională a României conform metodologiei europene ESA 95 pe baza datelor raportate în contul de profit şi pierdere şi a celor din bilanţul contabil pe perioada 2007-2009, iar pentru anul 2010 au fost făcute estimări deoarece contul de profit şi pierdere şi respectiv bilanţul au termen de depunere ulterior datei de transmitere a notificării (31 martie a.c.).

În şedinţa Guvernului din data de 20 aprilie 2011 s-a stabilit verificarea calităţii datelor din situaţiile financiare ale unor companii publice pentru perioada 2007-2009, în vederea identificării discrepanţelor dintre conturile financiare şi nefinanciare.

Verificarea datelor de către experţi din Ministerul Finanţelor Publice a fost deja declanşată ca urmare a discuţiilor purtate cu experţii EUROSTAT.

Alături de experţii din cadrul structurilor Ministerului Finanţelor Publice la verificarea calităţii datelor urmează să participe şi experţi din Institutul Naţional de Statistică şi Banca Naţională a României.

După verificarea datelor şi identificarea cauzelor care au condus la înregistrarea discrepanţelor dintre conturile financiare şi nefinanciare urmează a fi prezentate EUROSTAT detaliile necesare pentru înlăturarea rezervelor formulate cu ocazia raportării din septembrie 2011.

5. Trecerea la Zona Euro se amână

Guvernul a amânat ţinta de trecere la EURO cu 2 ani şi a programat pentru perioada 2013-2015 integrarea în mecanismul european al ratelor de schimb, ERM-II.

Având în vedere necesitatea continuării reformelor structurale menite să crească flexibilitatea economiei româneşti şi capacitatea acesteia de a face faţă eventualelor şocuri asimetrice, se apreciază că moneda naţională va putea intra în mecanismul ratei de schimb II (ERM II) în perspectiva anilor 2013-2014.

Această apreciere are în vedere şi necesitatea îndeplinirii sustenabile ex-ante a criteriilor de la Maastricht, inclusiv prin intermediul consolidării fiscale durabile, care să conducă la maximizarea probabilităţii ca România să-şi limiteze la cei doi ani obligatorii durata participării la mecanismul ratelor de schimb II. Se consideră că atât perioada anterioară intrării în ERM II, cât şi cea a participării în acest mecanism vor reprezenta etape importante ale procesului de convergenţă nominală şi reală a economiei româneşti, ce este prognozat a se relua ulterior încheierii perioadei de contracţie economică substanţială.

Cu toate acestea, vineri, Guvernul a decis să menţină obiectivul de adoptare a monedei euro în 2015. Guvernul a aprobat Programul de convergenţă al României, care va fi transmis Comisiei Europene, şi a decis să menţină obiectivul de adoptare a monedei euro la 1 ianuarie 2015. Rămâne de văzut ce se va întâmpla pe parcurs.

domeniu: 
categorie: