Urmele unei fântâni arteziene, pe şantierul arheologic de la Frumuşeni (AR)

Arheologii din cadrul Complexului Muzeal Arad, împreună cu colegii lor de la Institutul de Arheologie şi Istoria Artei din Cluj Napoca şi Universitatea “1 Decembrie” Alba Iulia, au finalizat, miercuri, a patra campanie arheologică Frumuşeni - Mănăstirea Bizere. Această campanie a avut ca principal scop identificarea completă a clădirii bisericii în care au fost amplasate mozaicurile descoperite în cursul campaniei anului 2003, arheologii fiind în măsură să furnizeze datele tehnice necesare pentru operaţiunile de restaurare.

Pentru prima dată s-a conturat clar existenţa la Frumuşeni a unui claustrum (perimetru închis în jurul unei curţi). Pe toate laturile a fost mărginit de un portic deschis, decorat cu o colonadă. Dincolo de portic, importante clădiri funcţionale se aflau spre sud (refectorium, bucătăria) şi est (încă neidentificate). Una dintre cele mai importante surprize ale campaniei o constituie descoperirea unei fântâni arteziene din colţul de sud-vest al claustrului.

Tot în cursul campaniei arheologice, au ieşit la lumină componente ale celei de-a cincea construcţii mănăstireşti, aflată în extremitatea vestică a complexului.

Inventarul recuperat este de-a dreptul impresionant. Pe primul loc se găsesc pietrele profilate. Este primul an în care se descoperă sculptură figurată (antropomorfă şi animalieră). Porticul a posedat o zestre de imposte (blocuri de piatră ieşite în faţa zidăriei care servesc ca sprijin pentru o boltă sau un arc) sculptate din trei categorii diferite de pietre, cu ornamente foarte puţin repetate.

Bilanţul de circa 100 de piese, mărturiseşte singur dimensiunile ”capturii”. Au fost descoperite fragmente disparate de mozaicuri, dar şi materiale de confecţie brute (noutatea absolută: marmură verde).

Cele peste 30 de morminte cercetate se adaugă la alte circa 10 – 15 răvăşite. Unele dintre ele au fost amenajate în ciste de cărămidă (”sicrie-cutii” din cărămidă) şi au avut chiar şi inventar funerar (spre deosebire de cele din campaniile anterioare).

În perioada secolelor XI-XVI în apropierea localităţii Frumuşeni a existat un complex monastic numit “Mănăstirea Bizere”, atestată documentar la 1183. Izvoarele istorice vorbesc despre viaţa prosperă de aici, comunitatea monahală numărând 20-30 de călugari. Se pare ca mănăstirea avea şi rolul de a vămui transporturile de sare făcute pe Mureş. La început de rit ortodox, lăcaşul a fost preluat de catolici iar până la sfârşitul secolului XVI a fost mănăstire benedictină, după care nu a mai fost locuită.

Având în vedere faptul că descoperirea de la Frumuşeni este unică în România, Consiliul Judeţean Arad şi Prefectura au decis să ceară sprijinul Guvernului pentru obţinerea unei clasificări aparte a sitului arheologic. Autorităţile arădene vor ca Ministerul Culturii şi Cultelor să clasifice situl la categoria A, fapt care ar face ca Frumuşeniul să intre în circuitul turistic şi să fie centrat într-un parc arheologic.

domeniu: 
categorie: