Ziua Naţională a Auditorului Financiar

Astăzi sărbătorim "Ziua Naţională a Auditorului Financiar" - "Auditul financiar, necesitate a guvernanţei corporative". Prezentăm mesajul ministrului Justiţiei, Cătălin Predoiu, pe acest subiect:

"Onorat auditoriu, doamnelor şi domnilor,

Vă mulţumesc pentru invitaţia de a participa, prin intermediul acestei intervenţii înregistrate, la evenimentul anual al Camerei Auditorilor Financiari din România.

Profesia de auditor financiar face parte din ansamblul profesiilor care concură esenţial la buna funcţionare a mediului de afaceri, alături de profesia de contabil, avocat, bancher sau practician în reorganizare şi lichidare.

O activitate economică sănătoasă, în acord cu legităţile economice obiective, cu obiectivele generale de dezvoltare economică durabilă, atârnă în bună măsură de o bună performanţă a profesiei de auditor financiar.

Spre exemplu, creditul este vital pentru o activitate economică rentabilă cu adevărat, care să creeze locuri de muncă, profit pentru acţionari şi impozite pentru comunitate. Dar creditul presupune un element psihologic, presupune încredere, iar această încredere se clădeşte pe evaluări, care ţin şi de acurateţea şi calitatea auditului financiar.

Poate că de la anticul pecunia non olet s-a răspândit preceptul eronat că afacerile nu sunt susceptibile de exigenţele moralităţii.

În epoca în care viaţa socială şi gospodăriile atârnă în cel mai înalt grad de rezultatele activităţii economice, în epoca în care prin intermediul pieţelor financiare, de capital şi bancare, întreprinderile atrag prin intermediul băncilor sau direct, resursele financiare ale societăţii pentru a le folosi eficient, este natural ca acest proces să se desfăşoare cu acurateţe şi în acord cu legea. Iar rolul auditorului financiar este cheie sub acest aspect.

O lume întreagă a văzut în ultimii ani unde poate duce ignorarea principiilor contabilităţii şi ale auditului sau, mai rău, măsluirea evidenţelor contabile şi pervertirea rezultatelor auditului financiar. Companii de renume internaţional, a căror soliditate nu era pusă la îndoială de nimeni, s-au dovedit, în lipsa rigorii contabile şi corectitudinii auditului, uriaşi cu picioare de lut, prăbuşindu-se sub povara propriilor minciuni, şi strivind în eşecul propriei aventuri, propriile afaceri, economiile firmei şi ale investitorilor, afacerile partenerilor, destine profesionale, precum şi credibilitatea unor mecanisme de control şi echilibru în lumea afacerilor.

Câştigarea încrederii propriilor acţionari, a clienţilor şi partenerilor de afaceri, a investitorilor şi bancherilor pe baza unei contabilităţi fictive şi audit eronat, este şi imorală, înainte de a fi ilegală.

În economie, ca şi în societate, răul se poate strecura prin multe şi nebănuite căi şi toate aceste practici însumate pot conduce la dezechilibre şi crize.

Iată de ce este important ca fiecare dintre dumneavoastră să fie un bun şi integru profesionist.

Iată de ce cred că dumneavoastră jucaţi un rol cheie, insuficient conştientizat de opinia publică, pentru bunul mers al afacerilor, credibilitatea companiilor şi a pieţelor, pentru corectitudinea jocului economic.

Acesta este premisa de la care Ministerul Justiţiei pleacă în cooperarea instituţională constructivă cu Camera dumneavoastră, cu Consiliul pentru Supravegherea Publică a Activităţii de Audit Statutar.

Această cooperare s-a desfăşurat în bune condiţii până în prezent.

Vă vom sprijini în continuare, prin reprezentantul nostru în Consiliul pentru Supraveghere, pentru consolidarea acestuia şi realizarea acquisul comunitar în materie şi a Strategiei privind supravegherea publică a auditului statutar.

De asemenea, reprezentantul  Ministerului Justiţiei în Comisia de apel a Camerei Auditorilor Financiari din România va continua să participe cu profesionalism la soluţionarea contestaţiilor în materie disciplinară împotriva deciziilor Consiliului Camerei, în respectul normelor procedurale şi substanţiale.

Totodată, aş dori să remarc excelenta colaborare între specialiştii Camerei şi cei ai Ministerului Justiţiei în derularea proiectelor de reformare a legislaţiei societăţilor comerciale. Expertiza specialiştilor Camerei şi deschiderea de cooperare a acestora în perioada în care instituţia noastră încerca o operă de pionierat, integrarea în dreptul românesc a principiilor guvernării corporatiste, au fost un sprijin efectiv.

Instituţia noastră doreşte să continue aceste relaţii de colaborare, oferindu-le un dinamism nou.

În acest context, sunt bucuros să vă invităm a vă alătura unei iniţiative recente a Ministerului Justiţiei, denumită Platforma de dialog şi cooperare cu mediul de afaceri.  

Prin intermediul Platformei ne-am propus să percepem direct aşteptările mediului de afaceri în privinţa legislaţiei comerciale şi dificultăţile create de aceasta, pentru a le înlătura.

Au salutat deja şi s-au asociat acestei iniţiative Ambasada Statelor Unite ale Americii şi Camera de Comerţ Americană în România, Ambasada Marii Britanii şi Camera de Comerţ Româno-Britanică, Consiliul Investitorilor Străini, Asociaţia Română a Băncilor, Ambasada Germaniei şi Camera de Comerţ Româno-Germană, precum şi operatori economici şi financiari.

Adresăm Camerei Auditorilor Financiari invitaţia de a intensifica dialogul cu reprezentanţii Ministerului Justiţiei, eventual în cadrul lucrărilor acestei platforme, prin desemnarea unui reprezentant tehnic care să participe la lucrările Grupului de Lucru Operativ al Platformei.
 
Doamnelor şi domnilor,

Permiteţi-mi să folosesc acest prilej pentru a vă face cunoscute câteva dintre realizările legislative recente ale instituţiei noastre.

Apreciem că acestea, prin contribuţia substanţială la dezvoltarea unui circuit comercial transparent, fluent şi sigur, prin crearea premiselor unei justiţii comerciale rapide vor sprijini în mod real şi concret mediul de afaceri şi vor facilita îndeplinirea misiunii auditorului financiar.

Proiectul major al Ministerului Justiţiei, şi anume elaborarea şi adoptarea noilor coduri, s-a finalizat într-un mod fericit, transformând în realitate normativă un efort derulat pe durata mai multor ministeriate, ce a implicat activitatea asiduă şi expertiza unor profesionişti şi practicieni ai dreptului recunoscuţi.

Cum bine ştiţi, Codul civil şi Codul penal au fost adoptate de Parlament în iunie 2009, iar Codul de procedură civilă şi Codul de procedură penală, în luna iunie a acestui an. Potrivit dispoziţiilor finale, ele vor intra în vigoare la 1 octombrie 2011.

Cele patru coduri vor alcătui o nouă paradigmă a desfăşurării actului de justiţie şi, pe un plan mai larg, a organizării întregii societăţi româneşti. Implementarea acestora va asigura desprinderea definitivă a României de era postcomunistă a tranziţiei şi cantonarea ireversibilă în universul de valori şi instituţii ale lumii euroatlantice.

Ştiut fiind că succesul acestei reforme legislative depinde, în bună măsură, de implementarea adecvată a normelor, de corelarea, de adaptarea altor dispoziţii legale la soluţiile inovatoare ale noilor coduri, Ministerul Justiţiei a iniţiat un minuţios proces de inventariere a actelor normative ce trebuie modificate înainte de intrarea în vigoare a Codurilor, modificare fără de care aplicarea coerentă şi sistematică a acestora nu este posibilă.

Deja Parlamentul României a fost sesizat cu legile de punere în aplicare a Noului Cod civil şi a Noului Cod penal, iar, actualmente, este dezvoltat un demers similar în privinţa Codului de procedură civilă şi a Codului de procedură penală.

Aceste două din urmă coduri propun crearea în materia procedurilor judiciare a unui ansamblu legislativ modern, care să răspundă pe deplin imperativelor funcţionării unei justiţii moderne, adaptate aşteptărilor sociale, precum şi necesităţii creşterii calităţii acestui serviciu public.

Dar termenul preconizat pentru intrarea lor în vigoare este, aşa cum arătam, în toamna lui 2011. Se impunea, aşadar, instituirea unor norme procedurale cu efecte imediate - în pregătirea implementării codurilor şi în acord cu soluţiile legislative consacrate de acestea -, de natură să faciliteze eficientizarea procedurilor judiciare şi soluţionarea cu celeritate a proceselor.

Tocmai de aceea, Ministerul Justiţiei a conceput, elaborat şi promovat o lege de tranziţie spre coduri, o „mică reformă” în raport cu marea reformă a codurilor, dar în acelaşi timp o reformă consistentă, aptă să deschidă calea scurtării termenelor proceselor şi unificării jurisprudenţei. Este vorba de „Legea privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor”, promulgată luni de Preşedintele României.

Am dorit ca acest proiect să fie rezultatul unui consens între instituţiile din mediul judiciar şi al unui consens între partidele parlamentare. Sunt extrem de bucuros să constat că acest obiectiv important al Ministerului Justiţiei a fost realizat după 10 luni de muncă susţinută şi dialog intens cu toate părţile interesate în proiect.

Doresc să semnalez de asemenea o serie de alte proiecte legislative relativ recente cu incidenţă asupra mediului de afaceri şi, implicit, asupra activităţii auditorilor financiari.

Astfel, la sfârşitul anului 2009, Ministerul Justiţiei a creionat legislativ o nouă perspectivă asupra activităţii de înregistrare în registrul comerţului, transformând controlul judiciar prealabil înregistrării într-un control administrativ, mai rapid, mai flexibil. 

Acest control este  realizat, cu titlu temporar, de oficiali ai Oficiului Naţional al Registrului Comerţului, şi  în curând, de un nou corp profesional juridic, registratorii comerciali .

Întrucât numărul societăţilor cu dificultăţi financiare a devenit tot mai mare, s-a impus îmbunătăţirea procedurilor judiciare de insolvenţă şi crearea unor mecanisme extrajudiciare de soluţionare a litigiilor.

În acest scop, în iulie 2010 a fost adoptat un act normativ, iniţiat de Guvernul României, ce urmăreşte reducerea duratei procedurii insolvenţei , iar recent, printr-o iniţiativă comună a Ministerului Justiţiei, Ministerului Finanţelor Publice şi Băncii Naţionale a României, a fost pus la îndemâna debitorilor şi creditorilor acestora un instrument facultativ ce furnizează indicii pentru încheierea unor acorduri care să conducă la recuperarea mai rapidă a creanţelor cu menţinerea viabilităţii firmelor („Ghidul pentru restructurarea extrajudiciară a obligaţiilor societăţilor comerciale”) .  

Recent, în acelaşi context al măsurilor pentru sprijinirea reorganizării, restructurării capitalului operatorilor economici pentru a mări şansele de viabilizare a acestora, a fost promovată o ordonanţă de urgenţă care, prin simplificarea procedurii, favorizează fuziunile şi divizările societăţilor comerciale.

Doamnelor şi Domnilor,

Am încercat să sintetizez o parte dintre eforturile majore ale Ministerului Justiţiei pentru reformarea cadrului normativ fundamental al sistemului de drept românesc.

Ministerul Justiţiei este astăzi o instituţie maturizată instituţional, reformată şi eficientă, exercitându-şi competenţele stabilite de legiuitor, cu obiectivele de politică legislativă şi celelalte în graficul stabilit la preluarea mandatului.

De pe această bază vom continua să implementăm politica noastră de cooperare instituţională constructivă cu toate profesiile, inclusiv cu profesia dumneavoastră şi instituţiile create de aceasta.

Vă urez succes în desfăşurarea lucrărilor cu ocazia Zilei Naţionale a Auditorului Financiar, precum şi în activitatea dumneavoastră profesională".

 

domeniu: 
categorie: