Ziua Naţională a Republicii Moldova

Republica Moldova este un stat situat în sudul Europei, între România (vest) şi Ucraina (est). Graniţa cu România urmează aproape în întregime râul Prut şi pe o distanţă foarte scurtă Dunărea. Republica Moldova are ieşire la Dunăre pe o fâşie de 1500 m la extrema sa sudică (Giurgiuleşti).

Republica Moldova şi-a declarat pentru prima oară suveranitatea la data de 21 noiembrie 1917, independenţa la data de 24 ianuarie 1918 în limitele guberniei Basarabiei (între Prut şi Nistru, de la Hotin la Dunăre şi la Marea Neagră) aşa cum fusese delimitată în perioada 1812-1918 în cadrul Imperiului rusesc, iar la 27 martie 1918 s-a unit cu România. Între 1940-1941 şi 1944-1991 a fost ocupată şi încorporată în cadrul URSS. Odată cu dezmembrarea Uniunii Sovietice, Republica Moldova a devenit stat independent la data de 7 august 1991, membru al ONU.

Republica Moldova cuprinde actualmente două treimi din fosta Basarabie rusească, şi Transnistria, un teritoriu în stânga Nistrului, parte a Podoliei istorice, locuit în majoritate de moldoveni (40% după recensământul din 1989 şi 31.9% dupa cel din 2004), şi în proporţii relativ egale de ruşi şi ucraineni. Acest teritoriu este o rămăşiţă a RSSA Moldoveneşti din perioada interbelică. În 1990, odată cu izbucnirea conflictului din Transnistria, autorităţile de la Chişinău au pierdut controlul acestei regiuni, care şi-a autoproclamat independenţa sub numele de Republica Moldovenească Nistreană, şi ocupă în dreapta Nistrului oraşul Tighina.

După Revoluţia Rusă, Basarabia şi-a proclamat independenţa sub numele de Republica democratică moldovenească în ianuarie 1918, iar la 9 aprilie s-a unit cu Regatul României.

Ulterior, în iunie 1940, în contextul pactului Germano-Sovietic, România a fost forţată de URSS să cedeze Basarabia, dar şi Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţei (parte din Moldova apuseană) care nu făcuseră niciodată parte din Imperiul rusesc. La 2 august 1940, a fost constituită Republica Sovietică Socialistă Moldovenească, care cuprindea cea mai mare parte a fostei gubernii Basarabia, dar şi un teritoriu din Podolia, în stânga Nistrului. Herţa, Bucovina de Nord şi Bugeacul au fost încorporate în RSS Ucraineană. În iunie 1941 România, aliată cu Germania, declarat război împotriva URSS şi a cucerit nu numai teritoriile cedate un an mai devreme, ci şi Podolia ucraineană între Nistru şi Buh, devenită zonă militară de ocupaţie. În martie 1944 trupele sovietice intră din nou în Basarabia de nord (Hotin, Soroca, Bălţi) iar la 24 august 1944, ele ocupă/eliberează (depinde de punctul de vedere) Basarabia de sud.

La 27 august 1991 în decursul procesului de descompunere a URSS-ului, Republica Moldova şi-a declarat independenţa, devenind un stat-membru al ONU .

Imediat după proclamarea independenţei, au apărut concomitent o mişcare care sprijinea reunificarea cu România şi mişcări potrivnice care sprijineau fie unirea cu Rusia sau cu Ucraina, fie despărţirea unor teritorii (Transnistria, Găgăuzia) de Moldova. Cele din urmă au proclamat unilateral independenţa teritoriilor respective. în 1992, Republica Moldova a încercat să-şi aşeze suveranitatea prin forţa armelor în stânga Nistrului, dar a fost împiedicată de a 14-a armată a Rusiei. În martie 1994, un referendum a arătat că marea majoritate a votanţilor prefera independenţa.

Parlamentul Republicii Moldova unicameral are 101 de locuri, iar membrii săi sunt aleşi prin vot popular la fiecare 4 ani. Parlamentul alege preşedintele (şeful statului). Preşedintele propune prim-ministrul (şeful guvernului) care la rândul său întemeiază un cabinet guvernamental, ambele cu acordul Parlamentului.

După alegerile din 6 martie 2005, majoritatea parlamentară o deţine Partidul Comuniştilor din Republica Moldova (PCRM), care dispune de 55 locuri. Opoziţia este reprezentată de patru formaţiuni politice - Alianţa "Moldova Noastră" - 13 locuri, Partidul Democrat din Moldova - 9 locuri, Partidul Popular Creştin Democrat - 7 locuri, Partidul Social-Liberal - 3 locuri, precum şi de 14 deputaţi neafiliaţi (inclusiv 4 deputaţi membri ai Partidului Democraţiei Sociale şi 2 deputaţi membri ai Partidului Naţional Liberal, formaţiuni constituite după alegerile parlamentare din 6 martie 2005). La scrutinul ce urmează, se vor desfăşura alegeri la nivel local pentru a patra oară de când Moldova a obţinut independenţa în 1991, şi al treilea scrutin naţional de la venirea la putere a Partidului Comuniştilor din Republica Moldova (PCRM) în 2001. La alegerile parlamentare din 2005 PCRM a obţinut 46% din voturi şi 56 dintre cele 101 locuri în parlament. În urma alegerilor, PCRM a ajuns la o înţelegere cu mai multe partide de opoziţie, inclusiv Partidul Democrat din Moldova (PDM), Partidul Social-Liberal (PSL) şi Partidul Popular Creştin Democrat (PPCD), care i-au acordat susţinerea necesară pentru realegerea lui Vladimir Voronin ca preşedinte al republicii la data de 4 aprilie 2005. Spectrul politic din Moldova s-a schimbat în mod vizibil din 2005. Blocul “Moldova Democrată” (BMD), aflat în opoziţie, a obţinut 29% din voturi la alegerile din 2005. Această formaţiune s-a dezintegrat însă în decurs de cîteva săptămîni de la alegeri, după ce PDM şi PSL s-au despărţit de Bloc, lăsînd doar Alianţa “Moldova Noastră” (AMN). În vreme ce PPCD şi PDM au menţinut într-o oarecare măsură colaborarea cu PCRM, aflat la putere, PSL a retras în mod public sprijinul acordat anterior PCRM. Restul opoziţiei de centru şi centru dreapta constă în principal din Partidul Social-Democrat din Moldova (PSDM), Partidul Democraţiei Sociale (PDS), Partidul Popular Republican (PPR) şi Partidul Naţional Liberal (PNL)3. Opoziţia de stînga este reprezentată în principal de Partidul Socialiştilor din Republica Moldova "Patria-Rodina" (PSRM) şi de Mişcarea Social-Politică “Ravnopravie”.

Desi se bucură de o climă favorabilă şi de un pământ fertil, Republica Moldova este astazi cel mai sărac stat european, cu un PIB anual pe cap de locuitor de numai 2000€. După 1990, Moldova a intrat într-un puternic declin economic, din care nu şi-a revenit decît în anii 2000. Ponderea cea mai importantă în economie o deţine sectorul agricol. Principalele produse moldoveneşti sînt fructele, legumele, vinul şi tutunul. Moldova importă petrol, cărbune şi gaze naturale, în principal din Rusia.

Moldova este o tara europeana cu o bogata istorie, o tara populata, preponderent, de moldoveni (romani), cat si de multe minoritati nationale: ucraineni, bulgari, gagauzi, rusi, evrei, nemti, cehi etc. In acelasi timp, aici s-au pastrat multe traditii multiseculare. Neobisnuit poate parea faptul ca mozaicul polietnic al acestui teritoriu nu s-a sters din traditiile populare, ba din contra le-a imbogatit cu noi calitati, dandu-le un nou colorit si formand un original conglomerat de obiceiuri, ritualuri, folclor etc. omniprezente in satele Moldovei.

România a fost primul stat care a recunoscut independenţa Republicii Moldova, la numai câteva ore după proclamarea independenţei noului stat (27 august 1991).

Relaţiile diplomatice, la nivel de ambasadă, au fost stabilite la data de 29 august 1991.

Ambasada României a fost prima reprezentanţă diplomatică deschisă de un stat în capitala Republicii Moldova, la Chişinău (şi-a început activitatea la 20 ianuarie 1992). Până în luna iunie 1993 a fost condusă la nivel de însărcinat cu afaceri a.i. Primul ambasador român a fost acreditat la Chişinău în luna iunie 1993.

Primul ambasador al Republicii Moldova la Bucureşti a fost acreditat în luna ianuarie 1992.

Din martie 2010, domnul Marius Lazurca este ambasadorul României la Chişinău.

România concepe relaţia sa cu Republica Moldova pe două coordonate majore:

afirmarea caracterului special al acestei relaţii, conferit de comunitatea de limbă, istorie, cultură, tradiţii - realităţi ce nu pot fi eludate sau negate;
dimensiunea europeană a cooperării bilaterale, având la bază obiectivul strategic al integrării Republicii Moldova în Uniunea Europeană.
România abordează pragmatic relaţia cu Republica Moldova, circumscrisă interesului său legitim de a vedea Republica Moldova intrând pe un făgaş al integrării europene şi de a asigura o zonă de stabilitate şi securitate la frontiera estică a României, care a devenit graniţa răsăriteană a NATO şi UE.

Vizite la nivel înalt:

24 ianuarie 1992 , Ungheni: primele convorbiri între preşedintele României, domnul Ion Iliescu, şi preşedintele Republicii Moldova, domnul Mircea Snegur;
mai 1992: preşedintele României, domnul Ion Iliescu, a efectuat prima vizită în Republica Moldova;
1993: domnul Mircea Snegur, preşedintele Republicii Moldova, a efectuat o vizită oficială la Bucureşti;
iulie 1996: Preşedintele României, domnul Ion Iliescu, a efectuat o vizită oficială la Chişinău;
1998: preşedintele României, domnul Emil Constantinescu, şi preşedintele Republicii Moldova, domnul Petru Lucinschi, s-au întâlnit de trei ori la: Galaţi - în februarie, Bucureşti - în octombrie şi Chişinău - în octombrie (cu ocazia Trilateralei România-Republica Moldova-Ucraina);
9 februarie 2001, Vaslui: convorbiri între domnul Ion Iliescu, preşedintele României şi domnul Petru Lucinschi, preşedintele Republicii Moldova;
1 mai 2001: vizita oficială în România a domnului Vladimir Voronin, preşedintele Republicii Moldova;
19 octombrie 2002: la Sommet-ul francofoniei de la Beirut, a avut loc o convorbire între preşedinţii Ion Iliescu şi Vladimir Voronin;
1 august 2003, Stânca-Costeşti: întâlnirea dintre preşedinţii Ion Iliescu şi Vladimir Voronin, cu ocazia împlinirii a 25 de ani de la intrarea în funcţiune a Nodului Hidrotehnic Stânca-Costeşti;
25 mai 2004, Mamaia: Întâlnirea dintre preşedinţii Ion Iliescu şi Vladimir Voronin, cu ocazia Summit-ului ICE;
29 iunie 2004, Istanbul: Întâlnirea dintre preşedinţii Ion Iliescu şi Vladimir Voronin, cu ocazia summit-ului NATO;
21 ianuarie 2005: vizita oficială la Chişinău a domnului Traian Băsescu, preşedintele României. Adoptarea unei Declaraţii Comune;
22 aprilie 2005: participarea domnului Traian Băsescu , preşedintele României, la Summit-ul GUAM (Chişinău)
10 mai 2005: participarea domnului Vladimir Voronin, preşedintele Republicii Moldova la Summit-ul SEECP (Bucureşti);
25 septembrie 2005: vizita particulară în România (Iaşi) a preşedintelui Vladimir Voronin;
14 octombrie 2005: întrevederea domnului Traian Băsescu, preşedintele României, cu domnul Vladimir Voronin, preşedintele Republicii Moldova (New York, în marja participării la sesiunea Adunării Generale ONU);
10 decembrie 2005: vizita de lucru, la Bucureşti, a domnului Vladimir Voronin, preşedintele Republicii Moldova;
5 iunie 2006 – participarea domnului Vladimir Voronin, preşedintele Republicii Moldova la Summit-ul Forumului Mării Negre pentru Dialog şi Parteneriat (Bucureşti);
16 ianuarie 2007 – vizita oficială la Chişinău a domnului Traian Băsescu, preşedintele României.
20 august  2008 - Preşedintele României, Traian Băsescu, s-a întâlnit la Chişinău, cu preşedintele Vladimir Voronin, în cadrul unui turneu regional (Ucraina, R. Moldova, Georgia, Azerbaidjan, Turcia).
10 decembrie 2009 - preşedintele Traian Băsescu, s-a întâlnit, la Bonn, cu premierul Vlad Filat
27-28 ianuarie 2010 - La invitaţia preşedintelui interimar, domnul Mihai Ghimpu, preşedintele Traian Băsescu a efectuat o vizită oficială în Republica Moldova, însoţit de 7 miniştri ai Guvernului României
27-28 aprilie 2010 - Vizita, la Bucureşti, a preşedintelui interimar al R. Moldova, domnul Mihai Ghimpu
Vizite la nivel de prim-ministru:

19-20 august 1992: Domnul Andrei Sangheli, prim-ministru al Republicii Moldova a efectuat prima vizită oficială la Bucureşti;
mai 1997: Domnul Ion Ciubuc, prim-ministru al Republicii Moldova, a efectuat o vizită oficială la Bucureşti;
24-25 mai 1999: Domnul Radu Vasile, prim-ministru al României, a efectuat o vizită oficială la Chişinău;
30-31 august 1999 : Domnul Ion Sturza, prim-ministru al Republicii Moldova, a efectuat o vizită oficială în România;
27 iulie 2001: Domnul Vasile Tarlev, primul ministru al Republicii Moldova a efectuat o vizită la Bucureşti;
16 noiembrie 2005: vizita în România a domnului Vasile Tarlev, prim-ministrul Republicii Moldova;
6 aprilie 2006: participarea premierului Republicii Moldova la reuniunea de la Bucureşti având ca temă reconfigurarea acordului CEFTA; întrevedere cu prim-ministrul României, domnul Călin Popescu-Tăriceanu;
10 octombrie 2006 – Bucureşti, semnarea de către Republica Moldova a Cartei SEECP; întrevedere a premierilor Călin Popescu-Tăriceanu şi Vasile Tarlev;
29 iunie 2007 : Domnul Călin Popescu-Tăriceanu, prim-ministru al României, a efectuat o vizită oficială la Chişinău.
23 octombrie 2008 - la Bucureşti, a avut loc vizita premierului R. Moldova, Z. Greacianâi, în cadrul căreia s-au purtat discuţii cu preşedintele şi premierul României. Doamna Z Grecianâi a participat, în calitate de Preşedinte în Exerciţiu al Procesului de Cooperare în Sud-Estul Europei, la ceremonia semnării, de către Prim-ministrul Muntenegrului, a Cartei SEECP (România este depozitara Cartei).
13 noiembrie 2009 - prima vizită oficială a premierului Vlad Filat la Bucureşti, ocazie cu care a fost semnat, împreună cu premierul Emil Boc, Acordul privind micul trafic de frontieră. Primul-ministru a fost primit de preşedintele Traian Băsescu
31 martie 2010 - a avut loc, la Chişinău, în prezenţa Primului ministru al României, domnul Emil Boc şi a premierului Republicii Moldova, domnul Vlad Filat, ceremonia de înmânare a primelor permise de mic trafic de frontieră
Vizite la nivelul miniştrilor de externe:

februarie şi octombrie 1998: ministrul român al afacerilor externe, domnul Andrei Gabriel Pleşu, a efectuat vizite oficiale la Chişinău;
23-24 martie 2000: vizita oficială în România a domnului Nicolae Tăbăcaru, ministrul afacerilor externe al Republicii Moldova;
28 aprilie 2000: vizita la Chişinău a domnului Petre Roman, ministru de stat, ministrul afacerilor externe(cu această ocazie a fost parafat şi Tratatul de bază dintre cele două state);
9-10 ianuarie 2001: vizita oficială în România a domnului Nicolae Cernomaz, ministrul afacerilor externe al Republicii Moldova;
1 aprilie 2003: vizita la Chişinău a domnului Mircea Geoană ministrul afacerilor externe;
6 noiembrie 2003, Chişinău: participarea domnului Mircea Geoană, ministrul afacerilor externe, la reuniunea Comitetului Miniştrilor al Consiliului Europei;
22 octombrie 2004, Bucureşti: întâlnirea domnului ministru Mircea Geoană cu domnul Andrei Stratan, ministrul afacerilor externe al Republicii Moldova (cu prilejul reuniunii ministeriale a SEECP);
9 septembrie 2005: întrevedere informală a miniştrilor afacerilor externe din România şi Republica Moldova (Iaşi);
28 octombrie 2005: întrevederea domnului Mihai-Răzvan Ungureanu, ministrul afacerilor externe, cu premierul Republicii Moldova, Vasile Tarlev (Chişinău);
31 ianuarie 2006: Bruxelles, întâlnire a ministrului român al afacerilor externe, domnul Mihai-Răzvan Ungureanu, cu domnul Andrei Stratan, viceprim-ministru, ministrul afacerilor externe şi integrării europene al Republicii Moldova;
16-17 februarie 2006: vizită oficială la Chişinău a domnului Mihai-Răzvan Ungureanu, ministrul român al afacerilor externe;
14 aprilie 2006: întrevedere, la Chişinău, a ministrului român al afacerilor externe cu omologul său din Republica Moldova;
20 octombrie 2006 – Bucureşti, vizita domnului Andrei Stratan, viceprim-ministru, ministrul afacerilor externe şi integrării europene al Republicii Moldova.
21 decembrie 2007 – Domnul Adrian Cioroianu, ministrul afacerilor externe al României, a inaugurat noul sediu al secţiei consulare a Ambasadei României la Chişinău.
februarie 2008: două întrevederi, în cadru multilateral, la Kiev şi Ohrid, între domnul Adrian Cioroianu, ministrul român al afacerilor externe, şi omologul său din Republica Moldova, domnul Andrei Stratan.
7 iulie 2008 - a avut loc vizita ministrului afacerilor externe, Lazăr Comănescu la Chişinău.
28 noiembrie 2008 – Participarea ministrului afacerilor externe, Lazăr Comănescu, la Summit-ul şefilor de guvern din cadrul Iniţiativei Central Europene.
22 ianuarie 2009 – vizita ministrului afacerilor externe, Cristian Diaconescu, la Chişinău.
15 ian 2010 - Ministrul afacerilor externe, Teodor Baconschi, s-a întâlnit cu omologul din R.Moldova, Iurie Leancă, oficialul român reiterând sprijinul României pentru promovarea obiectivelor pe care Republica Moldova le urmăreşte în relaţia cu UE
25 ianuarie 2010 - participarea ministrului afacerilor externe al României, dl. Teodor Baconschi şi a ministrului afacerilor externe şi integrării europene al R. Moldova, domnului Iurie Leancă, la Bruxelles, la lansarea Grupului pentru Acţiunea Europeană a Republicii Moldova, la iniţiativa României.
14 iunie 2010 - participarea ministrului afacerilor externe al României, dl. Teodor Baconschi şi a ministrului afacerilor externe şi integrării europene al R. Moldova, domnului Iurie Leancă, la Chişinău, la cea de-a doua reuniune a Grupului pentru Acţiunea Europeană a Republicii Moldova.

Ambasadorul României în Republica Moldova este Marius Lazurca.

Ambasadorul Republicii Moldova în România este Iurie Reniţă.

domeniu: 
categorie: