Error message

  • Deprecated function: Methods with the same name as their class will not be constructors in a future version of PHP; nodequeue_queue has a deprecated constructor in include_once() (line 1105 of /home/amosnew/public_html/arhiva/includes/bootstrap.inc).
  • Deprecated function: Methods with the same name as their class will not be constructors in a future version of PHP; views_display has a deprecated constructor in require_once() (line 3139 of /home/amosnew/public_html/arhiva/includes/bootstrap.inc).
  • Deprecated function: Methods with the same name as their class will not be constructors in a future version of PHP; views_many_to_one_helper has a deprecated constructor in require_once() (line 113 of /home/amosnew/public_html/arhiva/profiles/openpublish/modules/contrib/ctools/ctools.module).

Ziua Unificării Germane

În urmă cu exact 20 de ani, pe 3 Octombrie, Germania de Est şi cea de Vest se reunificau oficial.

Pe 3 Octombrie 1990, germanii sărbătoreau pentru prima dată ziua naţională, uniţi. Prin tratatul de unificare "Doi plus patru", cum a rămas în istorie, teritoriul fostei Republici Democrate Germane era oficial inclus în Republica Federală Germania.

Procesul de reunificare a Germaniei a început cu un an înainte, după căderea Zidului Berlinului. În seara de 9 Noiembrie 1989, Consiliul de miniştri est-german anunţase că orice cetăţean al RDG putea trece frontiera în Berlinul occidental prin simpla prezentare a cărţii de identitate. În numai câteva ore, punctele de trecere erau luate cu asalt, ca mai apoi zidul Berlinului, simbol al Războiului Rece, să fie distrus.

Reunificarea Germaniei a devenit oficială pe 3 Octombrie 1990 când RFG, RDG şi cele patru puteri care ocupaseră Germania: SUA, Marea Britanie, Franţa şi URSS au încheiat aşa-numitul tratat "Doi plus patru". Un an mai târziu, parlamentul german s-a pronunţat cu 337 voturi pentru mutarea capitalei de la Bonn la Berlin. Reunificarea a costat Berlinul peste o mie cinci sute de miliarde de euro. Însă, diferenţele de nivel de trai între germanii din est şi cei din vest persistă.

O altă posibilitate de a sărbători această reunificare ar fi fost ziua căderii Zidului Berlinului, 9 Noiembrie 1989, care coincide cu fondarea primei republici germane reale, Republica de la Weimar, în 1918, precum şi cu înfrângerea lui Hitler în prima încercare a sa de lovitură de stat - aşa numitul puci al berii din 1923. În acelaşi timp, tot la 9 noiembrie, în 1938, a avut loc şi „Noaptea pogromului din noiembrie” al statului nazist îndreptat împotriva evreilor din Germania, cunoscută în germană şi drept Reichskristallnacht. Totuşi, ideea zilei căderii Zidului Berlinului a fost abandonată în favoarea mult mai neutrei zile de 3 Octombrie.

 

Înaintea reunificării celor două Germanii, în Germania de Vest Ziua Unităţii Germane fusese sărbătorită în ziua de 17 Iunie, ca un omagiu adus zilei revoltei muncitorilor est-germani din 1953 (în mare parte datorată înrăutăţirii condiţiilor de muncă prin creşterea numărului de ore, dar fără compensare materială). Această revoltă a fost înăbuşită cu ajutor sovietic.

Scurt istoric al relaţiilor diplomatice bilaterale

În anul 1872 a fost înfiinţată prima Agenţie Diplomatică a României la Berlin, avându-l ca şef pe Theodor Rosetti.

Relaţiile diplomatice dintre România şi Germania au fost stabilite la 20 februarie 1880, după recunoaşterea formală, la Congresul de la Berlin, a independenţei de stat a României.

Relaţiile diplomatice dintre România şi Republica Federală Germania au fost stabilite la 31 ianuarie 1967, la rang de ambasadă.

Cooperarea bilaterală

Dialogul politico-diplomatic

Vizite la nivel de şef de stat:

în România: 1995, 2002, 2004, 2007
în Germania: 1996, 1997, 2003, 2005,2006
Vizite la nivelul primilor miniştri:

în România: 1999, 2004
în Germania: 1990, 1999, 2001, 2002, 2003, 2004, 2005, 2006,2008
Vizite la nivelul miniştrilor afacerilor externe:

în România: 1990, 1992, 1994, 1997, 1999, 2003, 2006
în Germania: 1991, 1993, 1996, 1997, 1998, 1999, 2000, 2001, 2002, 2003, 2004, 2005, 2006, 2007, 2008, 2009
Relaţiile economice

Acorduri

Acord privind garantarea reciprocă a investiţiilor, semnat în aprilie 1996, intrat în vigoare la 12.12.1998;
Convenţie pentru evitarea dublei impuneri cu privire la impozitul pe venit şi capital, semnată la Berlin, la 04.07.2001, intrată în vigoare la 17.12.2003, cu aplicare de la 01.01.2004.
Lucrările Consiliului de Cooperare economică româno-german se desfăşoară în cadrul a 9 grupe de lucru: energie, cooperare industrială şi investiţii, comerţ, agricultură, turism, comunicaţii şi IT, finanţe-bănci, legislaţie-fiscalitate.

Germania ocupă locul I în top-ul principalilor partenerilor comerciali ai României. Exporturile României se cifrau la 4172,84 milioane de euro în 2008 (16,09%) şi la 4010,98 milioane de euro la 30.09.2009, înregistrându-se o pondere de 18,92%. Importurile din Germania în 2008 au atins 7269,05 milioane euro (16,55%), iar până la 30 septembrie 2009 au înregistrat 4852,49 milioane euro (17,24%).

La 30 septembrie 2009, numărul societăţilor cu capital german era de 17.038 (locul 2, după Italia), cu un volum total al capitalului subscris în valoare de 2,59 miliarde euro (locul 3 după Olanda şi Austria).

Investitorii germani s-au orientat cu precădere spre sectorul industrial (59,4%), servicii profesionale (16%), comerţ cu ridicata (11,3%), comerţ cu amănuntul (5,8%), construcţii (4%), turism şi transporturi (1,7%). Printre cei mai importanţi investitori germani direcţi în sectorul industrial din România sunt producătorii de componente auto Draxlmaier, INA Schaeffler, ThyssenKrupp, Leoni Wiring Systems ( cca. 8000 de angajaţi în România în 4 locaţii – Arad, Bistrita, Mioveni şi Piteşti ), Continental, KG Wintershall, E.ON AG, Allianz, Leoni, Praktiker, RWE (RRR-Remmert Recycling), companii care au creat zeci de mii de locuri de muncă în zonele în care s-au implantat.

Cultură şi ştiinţă

Partea germană oferă: burse pentru studenţi prin Serviciul German de Schimburi Academice (DAAD), burse Humboldt pentru cercetători, stagii de perfecţionare pentru profesori prin Centrala de Muncă Şcolară în Străinătate (ZfA) (pentru şcoli în limba germană) sau prin Serviciul de Schimburi Pedagogice (PAD), stagii pentru elevi prin PAD, sau burse pentru germanişti, profesori, etc., prin Goethe Institut, burse de cercetare prin Societatea Germană pentru Cercetare (DFG), burse pentru stagii de cercetare pentru oameni de ştiinţă români şi germani prin Societatea pentru Europa de Sud-Est (SOG) din München.

Astfel, anual prin DAAD se oferă:

burse semestriale şi de absolvire pentru studenţi în domeniul germanisticii;
burse pentru cursurile de vară pentru studenţi avansaţi;
burse ERP de un an pentru studenţi în domeniul ştiinţelor economice, incluzând un stagiu de practică;
burse pentru stagii de studii de un an până la doi ani pentru studii aprofundate sau de masterat;
burse pentru stagii de studii pentru absolvenţii cu licenţă sau diplomă în domeniul ştiinţelor de inginerie în cadrul programului de masterat DAAD/Siemens pentru viitorii ingineri din Europa Centrală şi de Est;
burse pentru stagii de studii şi lucru pentru artişti din domeniile: arte plastice, design, film, muzică şi arhitectură;
burse de cercetare în cadrul programului de burse Leibniz pentru doctoranzi şi doctori pentru un proiect de cercetare sau perfecţionare la un institut de cercetare al Comunităţii Leibniz;
burse pentru stagii de cercetare pentru profesori universitari şi oameni de ştiinţă la instituţii de învăţământ superior sau la instituţii de cercetare extra-universitare.
Foştii bursieri DAAD pot fi invitaţi din nou în vederea unor stagii de cercetare.

Partea română oferă:

30 luni / bursă anual pentru studii parţiale, doctorat sau specializare
20 burse anual pentru participarea unor persoane din Republica Federală Germania la cursurile de vară din ţara noastră.
La 8 noiembrie 1999 a fost inaugurat la Berlin Institutul Cultural Român "Titu Maiorescu".

În decembrie 1999 a luat fiinţă, la Berlin, Forumul Germano-Român, instituţie neguvernamentală menită să difuzeze în opinia publică germană o imagine obiectivă despre România. Acesta este condus de Suzanne Kastner, vicepreşedinte al Bundestag-ului.

În perioada 25-26 martie 2004 a avut loc la Bucureşti sesiunea Comisiei mixte de colaborare culturală, prilej cu care a fost negociat şi semnat noul Protocol de colaborare în domeniul culturii, educaţiei şi ştiinţei.

Afaceri interne, justiţie şi administraţie publică

Ministerul Administraţiei şi Internelor colaborează cu Fundaţia Germană pentru Cooperare Juridică Internaţională şi Fundaţia Hanns-Seidel.

Documente bilaterale

Declaraţia comună privind cooperarea între Ministerul Justiţiei din România şi Ministerul Federal al Justiţiei al Republicii Federale Germania, semnată la 15 aprilie 1998;
Protocol pentru îmbunătăţirea cooperării în materie judiciară între cele două state (17 mai 1991).
Transporturi

Transport aerian

În prezent, nu există un cadru juridic care să reglementeze relaţiile de colaborare dintre România şi R.F. Germania în domeniul transporturilor aeriene.

Compania Tarom operează curse aeriene regulate între Bucureşti şi Frankfurt, respectiv München. De asemenea, compania Carpat Air continuă zborurile regulate pe care le efectuează la München şi Stuttgart. Compania Lufthansa operează zboruri regulate la Bucureşti, de la Frankfurt şi München.

Transport feroviar

SNCFR a înfiinţat în 1997, cu sprijinul DB AG (Deutsche Bahn Aktiengesellschaft), o reprezentanţă la Frankfurt pe Main, care aceasta reprezintă interesele CFR - Marfă S.A.

În 2003 a fost semnată Declaraţia comună de colaborare bilaterală între cele două reţele feroviare (CFR – DB AG).

Relaţia cu landurile germane

În relaţia cu landurile germane funcţionează următoarele mecanisme de cooperare instituţionalizată:

Comisia mixtă guvernamentală România-Bavaria;
Comisia mixtă guvernamentală România-Baden-Württemberg. 
Comunitatea românească din Germania
După cel de al doilea război mondial, între 400.000 şi 500.000 de etnici germani din România s-au stabilit în Germania. Aceştia au constituit mai multe asociaţii, în funcţie de regiunea din care au provenit:

Asociaţia saşilor transilvăneni, cu sediul la München;
Asociaţia şvabilor bănăţeni, cu sediul la München;
Asociaţia şvabilor sătmăreni, cu sediul la Ravensburg.
La 7 iunie 2003, a fost semnat, la Dinkelsbühl, între Ministerul Culturii şi Cultelor şi Consiliul Cultural al Saşilor Transilvăneni din Germania un Protocol de colaborare care vizează inclusiv protecţia patrimoniului cultural al saşilor din Transilvania.

În Germania se află la ora actuală, conform Oficiului Federal pentru Statistică, 73 043 de cetăţeni români (în statistică fiind cuprinşi doar cei care deţin cetăţenia română, nu şi românii cu altă cetăţenie).

Accesul cetăţenilor români pe piaţa forţei de muncă din Germania

În baza măsurilor tranzitorii menţionate în Tratatul de Aderare, Germania a decis limitarea  accesului cetăţenilor români pe piaţa naţională a forţei de muncă conform formulei 2+3+2.

Cetăţenii români au nevoie de permis de muncă pentru exercitarea unei activităţi în Germania, pe perioada aplicării măsurilor tranzitorii.

Ambasadorul României în Germania este Lazăr Comănescu.

 

Ambasadorul Germaniei în România este Andreas von Mettenheim.

 

domeniu: 
categorie: