Publicat: 1 Noiembrie, 2013 - 13:30

Conform opiniilor exprimate de participanţii la un sondaj intern în cadrul Asociaţiei Analiştilor Financiar – Bancari din România (AAFBR), Banca Naţională a României ar putea reduce dobânda de politică monetară la 4% la următoarea şedinţă a Consiliului de Administraţie pe probleme de politică monetară din data de 5 noiembrie 2013. Un număr restrâns de participanţi la sondaj văd posibilă menţinerea dobânzii la 4,25%, în timp ce alţi analişti iau în calcul o diminuare a dobânzii la 3,75%. Dobânda de politică monetară ar putea fi redusă în continuare în anul 2014 până la 3,75% conform opiniei majorităţii analiştilor care au răspuns la sondaj. Estimările pentru finalul anului 2014 variază între 3% şi 4%.
Rezervele minime obligatorii pentru pasivele în lei ar putea fi menţinute la nivelul de 15% în luna noiembrie. În anul 2014 rezervele minime obligatorii pentru pasivele în lei ar putea fi diminuate până la 12% conform celor mai multe opinii exprimate. Estimările pentru finalul anului 2014 variază între 10% şi 15%.
Rezervele minime obligatorii pentru pasivele în valută ar putea fi menţinute la nivelul de 20% atât în luna noiembrie 2013 cât şi în anul 2014 conform celor mai mulţi analişti. Estimările pentru finalul anului 2014 variază între 15% şi 20%.

Acestea reprezintă opiniile personale ale unor membri ai AAFBR care au participat la sondajul de opinie pe luna în
curs şi nu reprezintă punctul de vedere oficial al instituţiilor la care persoanele respective lucrează sau cu care persoanele respective sunt asociate. Opiniile exprimate în acest paragraf pot diferi de rezultatele generale ale sondajului care au fost prezentate mai sus şi care se bazează pe prelucrarea statistică a unui număr mare de răspunsuri primite de la participanţi. Nu toţi participanţii la sondaj au oferit şi o opinie detaliată referitoare la indicatorii economici acoperiţi de sondaj. Acest sondaj este conceput ca o sursă suplimentară de informaţii pentru toţi cei interesaţi. La baza lui stau cele mai bune resurse disponibile membrilor AAFBR în momentul publicării. Informaţiile şi sursele datelor folosite sunt considerate a fi demne de încredere. Cu toate acestea, AAFBR şi afiliaţii săi nu îşi asumă responsabilitatea pentru acurateţea sau gradul de cuprindere al informaţiilor. Sondajul de opinie în rândul membrilor AAFBR şi comunicatul de presă aferent constituie o analiză economică şi nu reprezintă consultanţă pentru investiţii sau o recomandare în acest sens.
Rozalia Pal, Vicepreşedinte AAFBR, Economist Sef Garanti Bank: Inflaţia actuală este sub aşteptările iniţiale şi ne aşteptăm să se menţină sub 2% în prima parte a anului 2014. Acest mediu inflaţionist scăzut permite Băncii Naţionale continuarea ciclului de scădere a dobânzii cu scopul încurajării creditării în lei. Deocamdată observăm o orientare spre finanţare în moneda locală dar per asamblu portofoliul de credite (şi mai ales creditele în valută) al sistemului bancar este în scădere faţă de anul trecut. Finanţarea mai ieftină în lei ar putea fi unul dintre motoarele
revigorării economiei pe parcursul anului 2014, stimulând investiţiile dar şi creditele pentru locuinţe.
Dorina Cobiscan, Membru AAFBR, Analist BCR: Scăderea ratei anuale a inflaţiei începând cu luna iulie a.c. pe fondul unui an agricol bun, a reducerii semnificative a TVA la pâine şi al efectului de bază favorbil, ar putea pune Banca Naţională a României într-o poziţie confortabilă pentru a continua ciclul de relaxare a politicii monetare prin reducerea dobânzii cheie. Anticipez că banca centrală va tăia dobânda de politică monetara cu 25 puncte de bază la un nou minim istoric de
4% în cadrul şedinţei din luna noiembrie, în timp ce rezervele minime obligatorii pentru lei şi valută ar putea fi lăsate nemodificate la 15% şi respectiv 20%. Însă nu exclud în totalitate posibilitatea de a vedea o reducere mai pronunţată a dobânzii cheie (50bp), care s-ar putea produce nu atât datorită încetinirii inflaţiei (fără reducerea TVA la pâine, inflaţia ar fi fost 2,6% în septembrie), ci mai ales susţinerii creditului în lei, în condiţiile în care cererea internă a avut un impact negativ asupra PIB în prima jumătate a acestui an.
Adrian Mitroi, Vicepreşedinte AAFBR: Trendul de dezinflaţie pe RON este un indicator cert de îmbunătăţire a poziţiei economiei româneşti. Tracţiunea economică doar din exporturi şi agricultură trebuie completată de consum dar mai ales de investiţii interne, publice şi private.
Capitalul promis de fondurile europene nu finanţează suficient creştere economică şi crearea de joburi. România are spaţiu de relaxare monetară şi fiscală, o relaţie funcţională cu piaţa şi finanţatorii instituţionali şi cu un şomaj rezonabil. Aceşti factori sunt pozitivi pentru creşterea economică. Succesul ofertei publice a Romgaz exprimă interes şi disponibilitate mai ales din partea capitalului privat intern. În căutare de randamente investiţionale mai mari, capitalul îşi manifestă interesul de a finanţa mai multă asumare de risc şi deci susţinere de creştere economică. Această manifestare de optimism economic vine sa compenseze parţial deficitul de ISD, întrucât investiţiile străine finanţează preponderent datoria publica şi mai puţin economia reală. Combinaţia actuală de macrostabilitate, dezinflaţie, deficit finanţabil, curs stabil, dobânzi în scădere şi mai ales optimismul bursier este favorabilă şi îşi va arăta beneficiile economice în perioada următoare.
Florentina Cozmanca, Membru AAFBR, Senior Economist RBS Romania: În contextul aşteptării ca rata anuală a inflaţiei să se menţină în intervalul ţintit de BNR pe termen mediu şi mai mult, în partea de jos a intervalului ţintit până la jumătatea anului viitor, în timp ce deficitul de cerere se va menţine în perioada următoare, considerăm că BNR va continua ciclul de reducere a dobânzii de politică monetară în paşi mici, a câte 25 de puncte de bază până la nivelul de 3,75%. Dar nu excludem ca tăierea dobânzii să continue până la atingerea ratei de 3,50%. AAFBR este o asociaţie profesională fără scop lucrativ, înfiinţată în luna ianuarie 2008 şi care reuneşte în rândurile sale aproximativ 60 de analişti din sectorul bancar, fonduri de pensii, societăţi de administrare a investiţiilor, societăţi de asigurări şi din piaţa de capital.