Publicat: 10 Ianuarie, 2018 - 14:02

Evoluții recente: în Europa și Asia Centrală, creșterea economică a înregistrat o evoluție pozitivă în 2017, peste așteptări, de 3,7% comparativ cu nivelul de 1,7% înregistrat în anul precedent. Acest progres se manifestă după trei ani de creștere sub medie, manifestată ulterior prăbușirii prețului petrolului din 2014. Creșterea s-a consolidat atât în partea vestică a regiunii, care este importatoare de mărfuri, cât și în partea estică a regiunii, care este exportatoare de mărfuri. În mare parte, accelerarea activităților s-a datorat consumului privat și investițiilor. Exporturile nete au contribuit la expansiunea economică din partea vestică a regiunii. 

În cea mai mare parte, expansiunea economică a regiunii a fost determinată de cele mai mari economii din regiune, respectiv Rusia și Turcia. După doi ani de recesiune, Rusia a înregistrat o creștere de 1,7%, care    s-a datorat stabilizării prețului petrolului, politicilor monetare favorabile și nivelului mai scăzut al inflației. Saltul înregistrat în Turcia – la 6,7% în 2017 față de 3,2% în anul precedent – a fost favorizat de stimulentele de ordin fiscal. Totodată, creșterea exporturilor a fost sprijinită de consolidarea cererii în Uniunea Europeană și de creșterea competitivității datorată deprecierii monedei în 2016. 

În partea vestică a regiunii, creșterea a fost susținută prin continuarea expansiunii economiilor avansate. Economiile din Europa Centrală au beneficiat de creșterea exporturilor, de un consum puternic, de piețe robuste ale forței de muncă și de o serie de stimulente de ordin fiscal. În partea estică, Kazahstan a înregistrat o rată de creștere de 3,7% în anul recent încheiat, față de rata de creștere de 1,1% înregistrată în  2016; această evoluție a fost  favorizată de creșterea producției în câmpul petrolier Kashagan, care a fost scutit de reducerile de producție agreate între membrii Organizației Țărilor Exportatoare de Petrol (OPEC). 

Perspectivă: Se preconizează că rata de creștere în Europa și Asia Centrală urmează să scadă la 2,9% în 2018 - în paralel cu o încetinire a economiei Turciei și cu o extindere a producției în partea estică a regiunii, respectiv în țările exportatoare – pentru a se stabiliza apoi la un nivel de 3% în perioada 2019-20. 

Economia Rusiei s-a adaptat la noul nivel al prețului petrolului și, conform previziunilor, va continua să crească la o rată de 1,7% (anul curent). Se anticipează că în Kazahstan se va înregistra o creștere moderată de 2,6% datorită diminuării efectelor unice ale creșterii producției de petrol și stimulentelor de ordin fiscal. Se estimează că, pe măsura scăderii tensiunilor de ordin geopolitic, economia Ucrainei va înregistra o creștere de 3,5% - față de 2% în anul recent încheiat. 

În Turcia, pe măsura diminuării impactului măsurilor fiscale, pentru 2018 se preconizează o creștere moderată de 3,5%. Se anticipează că încetinirea preconizată a ritmului creșterii în Uniunea Europeană va afecta creșterea exporturilor in Europa Centrală, iar pentru Polonia se întrevede o scădere la 4,0% comparativ cu nivelul de 4,5% înregistrat în anul recent încheiat. În Ungaria, este anticipată o creștere moderată de 3,8% față de 3,9%. 

Riscuri: Riscurile aferente perspectivei de mai sus au devenit mai echilibrate, însă sunt în continuare înclinate către o evoluție negativă. O înăsprire dezordonată a condițiilor de pe piețele financiare mondiale ar putea genera creșterea costurilor de finanțare. Un preț al petrolului mai scăzut față de cel preconizat ar putea încetini ritmul de creștere în rândul țărilor care depind în mod semnificativ de veniturile din industria petrolului, subminând procesul fragil de redresare al acestora și propagându-se în țările învecinate mai mici, prin canale comerciale și transferuri de remiteri. Tensiunile geopolitice din Ucraina, înăsprirea sancțiunilor internaționale pentru Rusia sau escaladarea tensiunilor cu Uniunea Europeană, ar putea deveni obstacole pentru investitorii internaționali, afectând astfel procesul de creștere. 

O creștere mai rapidă decât cea preconizată în Uniunea Europeană – care este cel mai mare partener comercial și cea mai importantă sursă de finanțare a țărilor din regiune – ar putea stimula o creștere mai rapidă decât cea anticipată, același efect putând fi generat prin accelerarea reformelor structurale. 
 

Tag-uri Nume: