Publicat: 6 Septembrie, 2014 - 13:24

Preşedintele României, Traian Băsescu, a susţinut vineri, 5 septembrie a.c., la finalul lucrărilor Summitul Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) de la Newport (Țara Galilor, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord), o declaraţie de presă.

Vă prezentăm declaraţia de presă susţinută de şeful statului:

„Bună ziua. A fost un summit extrem de important care a prefigurat noile misiuni ale Alianţei de după misiunile din Afganistan. Practic, evenimentele din ultimele luni au creat condiţii ca NATO să se manifeste în primul rând ca o organizaţie care îşi exercită misiunea fundamentală de a apăra proprii membri. Foarte mulţi au speculat pe disputele între Europa şi SUA, au pus sub semnul întrebării legătura transatlantică înainte de acest summit şi a fost suspectată chiar unitatea membrilor NATO. Iată că acest summit a demonstrat, în primul rând, că nu există şef de stat sau de guvern care să nu fi înţeles misiunea fundamentală a NATO, aceea de a-şi apăra proprii membri. Aş spune că este un summit al solidarităţii, un summit care a revitalizat organizaţia şi care dă un semnal extrem de puternic că la orice risc, cât de mic, în legătură cu membrii Alianţei NATO toată organizaţia este gata să funcţioneze, să-şi îndeplinească misiunea fundamentală, în baza articolului 5. Sigur mai este un mesaj, dincolo de mesajul de solidaritate şi de gata de acţiune, şi anume acela că libertatea nu este gratis. Şi asta trebuie să înţeleagă toţi demagogii, indiferent unde se află în interiorul acestei organizaţii. 

În ceea ce ne priveşte, am avut un set de obiective - şi o spun fără nicio reţinere - toate au fost atinse. A fost o muncă interinstituţională relativ îndelungată, care a fost lansată odată cu hotărârea CSAT de anul trecut, prin care România cerea Alianţei NATO realizarea planurilor de contingenţă pentru România, moment de la care s-a început o muncă interinstituţională în care au fost implicaţi: Ministerul Apărării, Ministerul de Externe, Preşedinţia, ca lider al problematicii de securitate naţională, structurile de informaţii şi alte instituţii, iar obiectivele au fost dezvoltate pe măsura evoluţiilor din Ucraina, depăşind cu mult obiectivele noastre finale, obiectvul iniţial, acela de a se realiza planurile de contingenţă, despre care, dacă vă aduceţi aminte, a vorbit - nu ştiu cât de atent au fost urmărite declaraţiile vicepreşedintelui Biden la Bucureşti - dar a vorbit inclusiv vicepreşedintele Biden. Noi cam atunci lansasem puternic acţiunile pentru realizarea planurilor de contingenţă şi ulterior, odată cu evoluţiile regionale am adăugat şi alte exigenţe, alte obiecive, toate atinse şi aş vrea fără reţinere să mulţumesc ambasadorului Stoian, ambasadorul nostru la NATO, care nu este cu nimic mai prejos decât predecesorul său, ambasadorul Ducaru, şi care a fost omul de contact şi de negociere în structurile NATO, iar celelalte instituţii şi-au făcut treaba nu numai la NATO, dar şi în relaţiile cu alte state, la vârf sau la nivel de ministere. Acest summit a adoptat 20 de documente din care 5 sunt publice şi 15 sunt nepublice, sunt documente secrete, aşa că unele din afirmaţii va trebui să le credeţi şi să nu le cercetaţi, că nu aveţi cum, dar le veţi putea intui din declaraţie, pentru că declaraţia summitului, care este o declaraţie amplă acoperă practic, generic, aş spune, uneori eliptic, toate cele 15 documente care rămân secrete şi după care structurile militare acum trebuie să pună în aplicare deciziile politice luate, iar asta necesită un oarecare timp, dar implementarea se va face şi este obligaţie imediată a structurilor de conducere a NATO dar şi a structurilor militare din fiecare stat funcţie de ce revine fiecăruia. Cele 5 documente publice sunt: comunicatul summitului pe care cred că deja l-aţi primit, declaraţia privind relaţia transatlantică, o declaraţie extrem de importantă care arată angajamentul Statelor Unite pentru Europa şi al Europei pentru parteneriatul cu Statele Unite. În plus, această declaraţie stabileşte şi obligaţia statelor de a reveni la finanţarea cheltuielilor de apărare cu 2% din bugetul de stat şi 20% din acest buget pentru echipament. Deci, 20% din bugetul fiecărui stat trebuie destinat echipării armatei. De asemenea există declaraţii, al treilea document este declaraţia comună NATO - Ucraina, al patrulea document este declaraţia privind Afganistanul, al cincilea document este declaraţia privind forţele armate. Practic, această declaraţie este o declaraţie care arată solidaritate faţa de cei care au căzut la datorie pe câmpurile de luptă deschise de Alianţă, recunoştinţa către familiile lor. În rest, celelalte declaraţii sunt deja publice, cred că şi cea pe Ucraina şi cea pe Afganistan sunt declaraţii care vă sunt deja cunoscute. Nu vreau să facem o conferinţă de presă sau o declaraţie de presă foarte lungă, de aceea îmi voi axa declaraţia de aici strict pe obiectivele pe care noi le-am avut şi modul cum ele se regăsesc în documentele summit-ului, indiferent că vorbim de cele publice sau despre cele nepublice şi cele care sunt nepublice, voi vorbi despre ele atât cât se poate vorbi, dar dând informaţia cu maximă acurateţe. Deci, să nu vă gândiţi că, din ceea ce voi spune, va fi informaţie incompletă, dar voi spune doar atât cât se poate spune cu privire la ce ne interesează şi ce se regăseşte în cele 15 documente secrete. Intenţionez ca, săptămâna viitoare, în colaborare cu Ministerul de Externe, să deschidem dezbateri pentru corecta interpretare a întregii declaraţii a summitului. De aceea am cerut Ministerului de Externe să traducă Declaraţia summitului în aşa fel încât să nu beneficiem în dezbaterile publice de confuziile de traducere. Sper că, în cursul zilei de mâine sau în această noapte sau cel mai târziu duminică, să avem pe site-ul Preşedinţiei şi pe site-ul Ministerului de Externe Declaraţia în traducerea Ministerului de Externe, în aşa fel încât dezbaterea publică în România să se facă de pe un document unic. Obiectivele noastre, aşa cum ele sunt reflectate în documentele summitului: adoptarea planului de acţiune, este vorba de Readiness Action Plan, în terminologia NATO. Prin acest document s-a decis prezenţa NATO pe teritoriul statelor de la frontiera de est a NATO, inclusiv pe teritoriul României. 

Aici aş vrea să fac o clarificare pentru că deja ştiu că s-au lansat foarte multe informaţii eronate şi trebuie să rămânem în corectitudinea interpretării datelor şi afirmaţiilor legate de ce înseamnă acest Readiness Action Plan, planul de acţiune şi cum se manifestă el. Foarte mulţi am văzut că aţi transmis că „noi baze militare în România”. Vreau să fim foarte clari: România are două baze militare româno-americane, una la Kogălniceanu şi alta la Deveselu. În rest, sunt staţionări temporare, exerciţii, aplicaţii, manevre militare ş.a.m.d. Planul de acţiune însă măreşte prezenţa militară alternativă şi continuă pe teritoriul României. Eu vorbesc de România aici, nu mă refer la ce se întâmplă la alte state care şi ele beneficiază de acelaşi plan. Vă pot da un exemplu. Spre exemplu, în momentul de faţă avem pe teritoriu circa 1.400 de militari americani, din care 600 sunt puşcaşi marini militari de elită. Aceste efective vor creşte, vor fi flexibile, se vor adapta la situaţia de zi cu zi, dacă vreţi, dar important este că există un plan, că se ştie de unde vin aceste trupe, că pot fi dislocate imediat şi sunt gata echipate pentru orice tip de acţiune. Vom avea o structură de comandament NATO, deci în documentele care nu sunt destinate publicităţii, România figurează ca fiind stat care a oferit facilităţi pentru un comandament NATO de dimensiuni acceptabile. Avem toată infrastructura gata, mai ales că România a mai găzduit, dacă vă aduceţi aminte SEEBRIG-ul, ocazie cu care s-a pregătit un comandament exact de dimensiuni NATO şi a fost creat pe model NATO. În documente, România figurează ca făcând oferta, dar noi ştim că unul din comandamente va fi pe teritoriul României. Deocamdată nu veți găsi niciun document că s-a stabilit. Veţi găsi că România a făcut o ofertă pentru a pune la dispoziţie infrastructura pentru un comandament. Noi ştim însă că va fi cu Statele Unite, deci în plan bilateral. Este o ofertă directă a Statelor Unite, făcută în summit de preşedintele Obama, crearea unui centru de antrenament şi exerciţii navale la Marea Neagră, exerciţii şi antrenamente care se vor face împreună cu flota României şi a Bulgariei. Acest centru de antrenament va fi tot timpul alimentat cu nave din flota militară a Statelor Unite. Chiar astăzi a intrat un alt distrugător în port la Constanţa, un distrugător american şi va trebui, pe de o parte, să respectăm Convenţia de la Montreux, pe de altă parte, angajamentul Statelor Unite este să menţină o forţa navală viabilă în Marea Neagră, care să facă tot timpul antrenamente, pregătiri, aplicaţii în spaţiul Mării Negre. Extrem de important pentru noi este faptul că Marea Neagră este evidenţiată în documentele summitului cu o dimensiune importantă a securităţii euroatlantice, ca urmare a evenimentelor din ultima perioadă din Ucraina. Deci, Marea Neagră este recunoscută în documentele summitului, inclusiv, în declaraţie, ca având o importanţa deosebită pentru securitatea euroatlantică. Este cea mai cuprinzătoare afirmaţie legată de Marea Neagră şi vreau să ştiţi că în susţinerea atingerii acestui obiectiv noi am argumentat cu arcul de conflicte îngheţate care sunt în jurul Mării Negre, Nagorno-Karabach, Osetia, Abhazia, Transnistria, şi acum Ucraina. Deci, practic, Marea Neagră este într-un cerc de conflicte îngheţate plus unu care urmează să îngheţe cu aceleaşi consecinţe pentru Ucraina ca şi cele pentru Republica Moldova. Depinde ce dimensiune va avea Transnistria ucraineană. 

Argumentul nostru în toate discuţiile cu strategii şi cu politicienii din statele membre NATO a fost că aceste conflicte îngheţate pot fi activate pe rând sau toate odată, ceea ce ar crea un mediu profund de instabilitate în jurul Mării Negre, care ar afecta consistent securitatea statelor membre NATO, cu atât mai mult cu cât prin activarea acestor conflicte îngheţate sunt afectate chiar state partenere NATO, fie că vorbim de Georgia, fie că vorbim de Moldova, fie că vorbim de Ucraina, fie că vorbim de Azerbaidjan, fie că vorbim de Armenia. Deci, toate statele în care se află conflicte îngheţate sunt state partenere ale NATO a căror destabilizare poate genera, poate avea implicaţii consistente pentru securitatea statelor din flancul estic al NATO. În declaraţie veţi găsi, de asemenea, afirmaţiile cu privire la faptul că programul de amplasare a elementelor scutului antirachetă se derulează în parametrii planificaţi şi, de asemenea, afirmaţia că în 2015 baza de la Deveselu este menţionată în declaraţie, va fi funcţională şi va contribui la securitatea spaţiului aliat. Există şi un lucru care n-o să-i placă domnului prim-ministru, angajamentul aliaţilor de a se ajunge la un buget reprezentând 2% din PIB al fiecărei ţări. Ne place, nu ne place, aşa cum am spus la începutul declaraţiei de presă, libertatea nu este gratis. 

De asemenea, s-a pus un accent şi în declaraţie şi în documentele nepublice ale summitului pe siguranţa cibernetică. Din acest punct de vedere vă pot spune că România a făcut oferta să fie naţiune-lider pentru un fond mutual din care să se alimenteze programe, proiecte, pentru siguranţa cibernetică a Ucrainei. Deci, România va fi naţiune cadru pe acest program. Sunt 4 programe la nivel NATO din care unul îl preia România ca naţiune cadru pentru programul care vizează siguranţa cibernetică a Ucrainei. Acestea au fost obiectivele noastre, pe acestea le-am atins. Am trecut ca preşedinte şi prin criză economică şi am trecut ţara prin criză cu costurile care au fost şi pentru populaţie şi pentru mine. Acum am fost într-o criză sau suntem, sau avem în preajmă o criză de securitate şi cred eu că prin ceea ce împreună cu instituţiile cu responsabilităţi, repet, Ministerul Apărării, Ministerul de Esterne, Preşedinţia am reuşit să punem România în zona de siguranţă. Am convingerea că declaraţia summitului va fi una care va face pe oricine să se gândească de 10 ori dacă i-ar place să aibă întâlnire cu NATO prin flancul de est al organizaţiei. Cam asta, în câteva cuvinte. Mai e o informaţie care cred că este de interes public. România s-a angajat să participe la operaţiunea Resolute Support pentru Afganistan cu 220 de militari, 200 de instructori şi 20 poliţie militară. Între timp, am primit solicitări să preluăm şi paza a două aeroporturi, Kandahar şi Kabul. Încă nu avem o hotărâre CSAT, vom discuta acasă şi vedem dacă ne putem asuma preluarea pazei unuia din cele două aeroporturi pentru care am fost solicitaţi. Asta ar însemna să dislocăm în Afganistan un efectiv de circa 400 de militari. Este, dacă vreţi şi o împărţire de responsabilităţi în funcţie de ce capabilităţi are fiecare. Eu cred că atâta timp cât, probabil mii de militari ai organizaţiei se vor roti pe teritoriul României pentru a-i garanta securitatea, dar având la dispoziţie şi o tehnică de luptă mult superioară, la rându-i, România poate să aibă o abordare pozitivă, nu faţă de toată solicitarea, dar măcar faţă de unul din cele două
aeroporturi. Vom vedea, în CSAT vom stabili, vom analiza şi care sunt costurile şi ce posibilităţi avem. Deci, cam asta, în câteva cuvinte. Aş spune că ne-am făcut treaba, că România este în siguranţă şi dacă cineva s-ar gândi să o apropie de situaţia de nesiguranţă ar exista o reacţie năprasnică a organizaţiei şi în nesiguranţă nu am fost puşi numai noi prin aceste decizii, ci tot flancul estic, balticii, Polonia, România, Bulgaria şi bineînţeles Turcia. Hai să vedem, nu aş vrea să facem o conferinţă de presă, ci intenţia a fost o declaraţie de presă, dar să încercăm.

Întrebare: Ce ne puteţi spune despre planul de contingenţă, înţeleg că este secret documentul, însă poate ne puteţi spune un pic mai mult şi doi - dacă s-a pus în discuţie Actul Fondator NATO-Rusia, eventual denunţare, au apărut în presa internaţională informaţii.

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Nu. Dacă vă uitaţi în Declaraţie veţi observa că, practic, Actul Fondator nu împiedică, în momentul de faţă Alianţa să-şi ia deciziile pe care le-a luat. Dacă s-ar fi ţinut cont de Actul Fondator, multe decizii nu s-ar fi luat astăzi. Actul Fondator este atâta timp cât ambele părţi şi este în forţă şi noi l-am vrea, toate statele membre NATO, am vrea ca acest Actul Fondator să rămână valid în continuare. Din păcate, unul din parteneri şi ne referim la Federaţia Rusă a încălcat grav legislaţia internaţională, a încălcat grav chiar principiile Actului Fondator al relaţiei Federaţia Rusă - NATO sau NATO-Federaţia Rusă, prin încălcarea suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Ucrainei. În această situaţie, nimeni nu ne poate obliga, deşi am dori, să avem condiţii să respectăm în continuare Actul Fondator NATO-Federaţia Rusă. Şi prima întrebare era planul de contingenţă sau cum se numeşte el în Declaraţie? Planificarea apărării, aşa. Scuzaţi-mă. În Declaraţie îl veţi găsi sub denumirea de Planificare a apărării. Planul de contingenţă a fost aprobat înaintea începerii summit-ului şi el imaginează diverse scenarii în care interesele României ar putea fi afectate de pe mare, din aer, din cer, de pe frontiere terestre, imaginează variantele în care NATO ar trebui să răspundă la un atac în oricare din variante împotriva României şi Bulgariei pentru că noi nu aveam plan de contingenţă, plan de planificare a apărării. Deci, planurile de planificare a apărării s-au terminat şi a fost raportat ca fiind terminat pentru România şi Bulgaria înainte de începerea summitului, deci, sunt o realitate, acestea. 

Întrebare: (...) s-au angajat în sprijinul Ucrainei. Este suficient pentru a descuraja Rusia să-şi continue ofensiva în Ucraina? 

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Deci, aş vrea să ne înţelegem foarte bine, NATO nu s-a angajat la niciun sprijin militar pentru Ucraina, s-a angajat la sprijin militar pentru ţările din flancul estic al NATO. Nu există niciun....

Întrebare: Acordurile acelea de ajutor.

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Acelea sunt fonduri nu sunt trupe. Sunt, spre exemplu, fund trust-ul pentru dezvolatarea apărării cibernetice va fi condus de România dar sunt donaţii facultative ale ţărilor care spre exemplu vor să sprijine realizarea sistemelor de protejare cibernetică a Ucrainei, dar nu sunt intervenţii militare. Veţi vedea că sunt alte trei fund trust-uri, unul este pentru dezvoltare instituţională, pentru... şi... vă rog...

Întrebare: (...) sunt de natură să descurajeze Rusia pentru a-şi continua ofensiva în Ucraina, şi pentru a încerca în viitor să destabilizeze ţari din Europa de Est, membre ale NATO? 

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Cred că pentru destabilizarea unor state membre NATO măsurile luate, anunţate astăzi, sunt extrem de solide şi Alianţa este gata să mai ia măsuri, dacă este nevoie, pentru descurajare. În ceea ce priveşte Ucraina, însă, elementul de descurajare îl reprezintă sancţiunile şi nu intervenţia militară a NATO. Să sperăm că luni, la Bruxelles, şi Uniunea Europeană va face pasul următor, aşa cum am stabilit la ultimul consiliu, să trecem la o nouă fază din pachetul trei de sancţiuni, la adâncirea pachetului trei de sancţiuni împotriva Federaţiei Ruse. Eu unul nu sunt încrezător în armistiţiul semnat astăzi, dimpotrivă, nu văd o evoluţie favorabilă pentru integritatea teritorială, suveranitatea Kievului asupra întregului teritoriu, dând deoparte Crimeea, să spunem... ne referim la est şi mă tem că o să plece şi bucăţele din sud într-o Transnistrie mult mai mare, dar o Transnistrie a Ucrainei. 

Întrebare: Preşedintele Poroşenko a declarat ieri, într-o conferinţă de presă comună cu domnul Rasmussen, că anumiţi aliaţi NATO au promis ajutor în echipamente letale pentru Ucraina. A existat o astfel de discuţie ieri cu preşedintele Poroşenko?

Președintele României, domnul Traian Băsescu:Astfel de discuţii au fost numai bilaterale. 

Întrebare: România s-a angajat să ofere Ucrainei arme letale? 

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Şi dacă s-ar fi angajat, nu v-ar spune, dar nu s-a angajat - ca să fiţi liniştit. 

Întrebare: Preşedintele Obama spunea recent că şi-ar dori un sprijin oferit atât Georgiei cât şi Republicii Moldova. Ştim că s-a făcut referire şi în aceste zile la această situaţie - ce ne puteţi spune concret despre sprijinul pe care NATO îl poate acorda Republicii Moldova? 

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Cred că am sărit eu din notiţele mele, ceea ce ar fi nepermis, pentru că a fost unul din obiectivele noastre majore, da! 

Întrebare: Vă mulţumesc. 

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Eu, vă mulţumesc că mi-aţi pus întrebarea, mi-aţi salvat conferinţa de presă! Deci, aici a fost o bătălie a noastră, cum a fost pe toate subiectele, să introducem Republica Moldova în două programe. Un program se referă la paltforma de interoperabilitate a armatei, crearea unei platforme de interoperabilitate a armatei Republicii Moldova cu armatele NATO. Este un program, o platformă şi un alt program privind construirea capabilităţii de apărare a Republicii Moldova, ceea ce înseamnă state membre NATO, inclusiv România, vor face exerciţii comune cu Armata Republicii Moldova. Sigur că oricând militarii Republicii Moldova sunt bine veniţi pe teritoriul României pentru antrenamente, lucruri care s-au şi întâmplat, dar ne bucură foarte mult că s-a acceptat introducerea Republicii Moldova în cele două programe, ceea ce va face să crească, în primul rând, nivelul de interoperabilitate a Armatei Republicii Moldova cu armatele NATO, implicit cu Armata României şi, în al doilea rând, va duce la o bună antrenare a resurselor militare ale Moldovei, chiar pentru propria ei securitate. Este un lucru despre care am uitat. Sigur, Republica Moldova rămâne acum responsabilă să vadă în ce măsură va utiliza aceste facilităţi pe care, spre exemplu, Ucraina nu le-a primit, a fost bătălia noastră pentru Moldova şi Georgia. Am aici o întrebare care este penultima şi pe urmă ultima, că trebuie să ajungem şi acasă. 

Întrebare: Domnule preşedinte, cât estimaţi că trebuie să investească România pentru acest Readiness Action Plan, o dată. Şi a doua chestiune, dacă se poate să faceţi o completare. A existat o poziţie comună a statelor în legătură cu contractele pe care anumite state membre NATO le au pentru armament cu Federaţia Rusă?

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Nu s-a discutat subiectul, dar edificator pentru contractele în derulare este ceea ce a făcut preşedintele Hollande care a suspendat livrarea primei nave Mistral către Federaţia Rusă, atâta timp cât nu se găseşte o soluţie politică la conflictul din estul Ucrainei, deci nu este o anulare de contract, este o suspendare. De asemenea, Germania a suspendat un contract de 200 de milioane de euro de armament, de componente militare care trebuiau livrate Federaţiei Ruse. Germania a anulat contractul de furnizare de echipamente. Deci au efect sancţiunile şi pot să vă spun că şi statele membre ale Uniunii Europene, care au impus sancţiuni, încep deja să resimtă efectele, dar nimeni nu este dispus să dea înapoi, aceasta fiind singura noastră pârghie de a face ca Rusia să devină rezonabilă sau cum am spus eu şi mă criticau unii, ca Rusia să devină raţională în relaţiile din regiune, pentru că aici suntem în ceea ce se întâmplă în Ucraina, Rusia a depăşit punctul până la care a avut un comportament raţional şi a trecut la un comportament iraţional, adică să sprijine militari cu tehnică de luptă, cu asistenţă tehnică, afectarea suveranităţii şi integrităţii teritoriale a unui stat vecin, deci când ieşi din frame-ul legislaţiei internaţionale, care ne-a garantat pacea pe continent, din 1945 până acum, respectarea legislaţiei internaţionale este cea care ne-a garantat pacea pe continent. Când ieşi din această legislaţie cu motiv fals, intri în zona iraţionalului, pentru că acţiunile Federaţiei Ruse din Ucraina, n-au făcut altceva decât să trezească NATO, care a început să aibă sentimentul pericolului în faţa iraţionalului. Am văzut analişti, vai mama lor care, când am exprimat prima dată descrierea ieşirii din raţional şi intrarea în iraţional, ieşeau şi-şi vărsau incompetenţa pe televizoare. Astăzi termenul iraţional s-a folosit în Consiliul NATO şi nu de oricine, de preşedintele Consiliului European, de Van Rompuy şi de alţi şefi de stat şi de guvern. Deci, cât despre...?

Întrebare:Ce trebuie să facă România?

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Trebuie să ajungem la buget de 2% din PIB şi vom răspunde tuturor aşteptărilor care sunt legate de noi. 

Întrebare: (...)

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Poftiţi?

Întrebare: (...)

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Păi România s-a angajat să ajungă la 2% în 2017. Eu sunt convins că putem devansa puţin ca să ne îndeplinim şi noi obligaţiile, nu numai să aşteptăm să ne vină aviaţia aliaţilor, să ne vină navele de război ale aliaţilor, să ne vină puşcaşii marini ai aliaţilor. Adică, şi acest lucru s-a subliniat foarte puternic în acest summit de marile puteri, fie că vorbim de Statele Unite, de Franţa, de Marea Britanie că aşteaptă totuşi un răspuns de bunăvoinţă şi de la statele care cer să fie protejate, marile puteri îşi fac datoria, dar ar vrea să vadă că şi statele mai mici, cu mai puţine capabilităţi militare, îşi fac treaba. Vreau să ştiţi însă, că în summit, în intervenţia mea, în cea de a 4-a, ultima, în cea legată de participare, eu am arătat că deşi România a avut un buget care nu a atins 2% pe fondul crizei, pe fondul stabilirii altor priorităţi uneori, că nu am avut numai perioade de criză, am avut şi perioade de boom şi tot nu am avut 2% alocat. România totuşi în perioadă de criză a achiziţionat 6 aeronave de transport şi a 7-a soseşte în următoarele luni, este vorba de avioanele de transport, Spartan care s-au alăturat Flotei DC 130, deci România şi-a dobândit o capacitate de proiecţie a forţei în teatrele de operaţiuni consistentă, considerabilă. În aceeaşi perioadă de criză, România a achiziţionat şi a plătit circa 60 de transportoare blindate Piranha, moderne, care pot face faţă teatrelor de operaţiuni fără probleme. De asemenea, România a declanşat programul de achiziţie F 16, în această perioadă, de criză, când a avut bugetul sub 2%. Deci, nu suntem o ţară care a stat să vadă cum e cu criza şi nu a făcut nimic pentru propriile forţe armate. Dar este clar că şi trebuie şi putem să facem ceva mai mult dacă aşezăm şi securitatea printre priorităţile noastre. Am spus ultima întrebare. 

Întrebare: Domnule preşedinte am văzut în imagini că aţi avut...dacă puteţi să ne precizaţi mai mult despre acel comandament NATO ce urmează să se înfiinţeze pe teritoriul nostru.

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Nu pot să vă precizez mai mult.

Întrebare: Ce va coordona şi dacă ....

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Trupe. 

Întrebare: Trupe aeronave, navele din Marea Neagră...

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Doamnă, hai să-i întrebăm pe militari. Deci, va fi un comandament, vă pot spune şi structura de comandă, adică ştiu şi structura de comandă, dar va coordona activităţile regionale, România-Bulgaria, sunt alte comandamente care vor avea ansamblu, e comandamentul de la Napoli, e la fel cum există un comandament la Szczecin care vizează balticii şi Polonia. Va fi un comandament, poate nu de aceleaşi dimensiuni, în România. 

Întrebare: Prezenţa acestui comandament va prespune şi investiţii în infrastructură?

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Avem infrastructura necesară unui comandament. V-am spus, de la fosta brigadă Seebrig.

Întrebare: Aţi avut în această dimineaţă domnule preşedintele o discuţie...

Președintele României, domnul Traian Băsescu:Doamnă, e un interviu deja. Toată lumea...

Întrebare: Ce ştiţi despre militarii....

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Cum?

Întrebare: Ştiţi ceva despre (...)

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Ştiu dar nu vă pot da detalii. Cred că a fost un accident în care...

Întrebare: Ne puteţi spune de discuţia din această dimineaţă pe care aţi purtat-o cu omologul dvs. american, Barack Obama?

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Nu, nu vă pot spune, nu. 

Întrebare: Măcar cum a decurs această discuţie?

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Vă doresc... cu simpatie.

Întrebare: (...)

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Da şi s-a supărat toată lumea. 

Întrebare: (...)

Președintele României, domnul Traian Băsescu: O facem 'lac-NATO'. Am mai spus un lucru, pe care nu l-aţi observat pentru că am avut această intuiţie să înţeleg ce se va întâmpla în regiunea noastră. Am mai spus un lucru. Că, Gazpromul este mai eficient decât Armata Roşie. L-am spus tot în Statele Unite la un seminar. Şi se confirmă că foarte multe state cu dependenţă majoră de gazele de la Gazprom au probleme până când se adaptează la nevoia de a se lua decizii de sancţiuni, dar se adaptează. Vă mulţumesc mult. Uitaţi care e treaba, eu vă las aici. Poftiţi...

Întrebare: (...)

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Nu înţeleg.

Întrebare: L-aţi sunat pe preşedintele Comisiei Europene în legătură cu desemnarea comisarului din partea României?

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Haideți, doamnă, eu mă ocup de treburi de astea...

Întrebare: Informaţia a apărut în timpul vizitei dumnevoastră aici. 

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Bine, eu nu am fost în vizită, am fost la muncă aici. Vă doresc o zi bună.