Publicat: 8 Februarie, 2017 - 14:11

Curtea Constituțională a României a decis miercuri că nu există conflict juridic de natură constituțională între puterile statului.

"Curtea a constatat că nu a existat conflict juridic de natură constituţională între autoritatea executivă - Guvernul României, pe de o parte, şi autoritatea judecătorească - Consiliul Superior al Magistraturii, pe de altă parte, întrucât Guvernul nu a împiedicat autoritatea judecătorească, reprezentată de Consiliul Superior al Magistraturii, să-şi realizeze o atribuţie constituţională privind avizarea actului normativ. Guvernul nu are obligaţia constituţională sau legală de a solicita avizul Consiliului Superior al Magistraturii în materia în care a legiferat, iar Consiliul Superior al Magistraturii nu are abilitarea legală de a emite un astfel de aviz", se arată într-un comunicat al CCR transmis.

Curtea precizează că avizul reglementat de art. 38 alin.(3) din Legea 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii se referă doar la proiectele de acte normative ce privesc ''activitatea autorităţii judecătoreşti''.

"În jurisprudenţa sa (Decizia nr.901 din 17 iunie 2009 şi Decizia nr.3 din 15 ianuarie 2014), Curtea a stabilit sfera de incidenţă a sintagmei 'activitatea autorităţii judecătoreşti', statuând că aceasta vizează doar actele normative privind statutul judecătorilor şi procurorilor, reglementat în prezent prin Legea nr.303/2004, organizarea judiciară, reglementată în prezent prin Legea nr.304/2004, precum şi actele normative privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii, cu sediul materiei în Legea nr. 317/2004. Prin aceeaşi jurisprudenţă, Curtea a stabilit că în cazul elaborării şi emiterii unor alte acte normative, legea nu prevede obligaţia solicitării avizului Consiliului Superior al Magistraturii, astfel că exigenţa acestei autorităţi publice de a aviza acte normative care nu se circumscriu 'activităţii autorităţii judecătoreşti' depăşeşte sfera atribuţiilor sale constituţionale", se spune în comunicat.

CCR menţionează că instanţele judecătoreşti, Ministerul Public sau Consiliul Superior al Magistraturii, componente ale autorităţii judecătoreşti, au misiunea constituţională de a realiza justiţia, în temeiul art.126 alin.(1) din Legea fundamentală, de a reprezenta interesul general al societăţii şi de a apăra ordinea de drept, în activitatea judiciară, în temeiul art.131 alin.(1) din Constituţie, respectiv de a realiza rolul de garant al independenţei justiţiei, în temeiul normei constituţionale cuprinse în art.134 alin.(4), şi nicidecum un rol în activitatea de elaborare a actelor normative, prin participarea la procedura de legiferare.

Decizia este definitivă şi general obligatorie şi se comunică preşedintelui României, Consiliului Superior al Magistraturii, Guvernului, Camerei Deputaţilor şi Senatului.

Argumentele reţinute în motivarea soluţiei pronunţate de plenul Curţii Constituţionale vor fi prezentate în cuprinsul deciziei, care se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Decizia CCR vine în urma cererilor președintelui Klaus Iohannis și șefei Consiliului Superior al Magistraturii, Mariana Ghena, privind constatarea unui conflict între puterile statului în urma adoptării OUG privind modificarea Codurilor penale.