Publicat: 26 Decembrie, 2016 - 06:28

Dle Director General, ați preluat din mers - în urma unui concurs riguros - conducerea Regiei, după criza creată de un conflict între fostul director și conducerea Ministerului Mediului. V-a afectat în vreun fel contextul în care s-a produs acest transfer? Întreb acest lucru pentru că erați considerat - prin atribuțiile pe care le dețineați - unul dintre colaboratorii apropiați ai dlui Crăciunescu?

Am preluat mandatul de director general în urma unui concurs, Consiliul de Administrație selectând programul meu de management pe patru ani, care își propune modernizarea, eficientizarea și transparentizarea Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva. Planul de management, care este un document public, cuprinde măsuri și termene concrete, indicatori cuantificabili. Cunosc foarte bine domeniul silvic, în care activez de peste 27 de ani, și activitatea Romsilva, unde am ocupat mai multe funcții, inclusiv cea de consilier, până în această vară, însă trebuie să fac precizarea că aceste funcții de consilieri sunt obținute prin concurs în cadrul Romsilva, nu prin numiri pe bază de încredere, ca în cazul demnitarilor.

Proiectul dv managerial s-a aliniat, în mare, parametrilor inițiali. Ce considerați că ați adăugat și completat în mod semnificativ?

În primul rând, Romsilva a obținut venituri mai mari decât ținta inițială, iar profiturile sunt mai mari decât cele prognozate. A crescut gradul de transparență al Regiei, a sporit frecvența comunicării și am diversificat canalele de comunicare și am demarat un dialog cu organizațiile de mediu și cu partenerii noștri comerciali. Vrem să modernizăm și să eficientizăm Regia, să o așezăm pe baze moderne, însă aceste măsuri sunt pe termen mediu și lung, necesită timp.

Imaginea și performanțele Regiei au înregistrat un declin semnificativ în perioada 2005 - 2012 când s-a manifestat o pronunțată influență a factorului politic, reflectată inclusiv prin numirile la conducerea Regiei, devenită un  instrument al puterilor  vremelnice. Considerați că acum instituția dispune de resursele și atributele necesare pentru a se debarasa definitiv de astfel de influențe - care au proiectat-o în atenția publică într-un mod nemeritat. Când spun acest lucru mă refer la episodul retrocedărilor către Paltin Sturdza, în care Regia și-a apărat în mod adecvat interesele.

Romsilva are resursele pentru îmbunătățirea imaginii, însă nu vrem o imagine artificială a Regiei, ci să ne prezentăm onest munca și rezultatele, și cu bune și cu rele. Colegii noștri sunt implicați în dezvoltarea durabilă a pădurilor administrate de Romsilva și vrem să fim mai vizibili în această zonă, nu ca o laudă, ci ca publicul larg să fie la curent cu munca noastră, cu investițiile făcute, pentru protejarea și dezvoltarea pădurilor statului. Evident, la dimensiunile Regiei, la numărul mare de angajați, avem și evenimente nedorite de noi, care pot afecta negativ imaginea Romsilva, însă de fiecare dată am luat măsuri și nu am ascuns nimic.

S-a creat, în timp, o falie între administratorul fondului forestier și organizațiile neguvernamentale cu interese sau opțiuni în domeniu. Credeți că este posibilă o mai bună coordonare a eforturilor ambelor părți pentru atingerea scopului comun: protejarea și buna administrare a pădurii? Ce concesii ar trebui să se facă din ambele direcții?

Romsilva și organizațiile de mediu nu trebuie să facă concesii, ci să comunice mai bine, pentru că, până la urmă, avem un interes comun, dezvoltarea durabilă a pădurilor. Nu există o falie ci, de multe ori, o comunicare deficitară. Cu unele organizații puternice și relevante colaborăm în mai multe domenii, cu altele suntem în curs de a deschide canale de comunicare și căutăm împreună modalități concrete de colaborare. Unele organizații ne critică, este dreptul lor, suntem receptivi și, acolo unde criticile sunt întemeiate, încercăm să remediem deficiențele.

La începutul anului s-a declanșat un conflict cu procesatorii  care au acuzat Regia că a majorat nejustificat prețul lemnului. Cât de bine au fost clarificate lucrurile pentru ca astfel de neînțelegeri să nu se producă la negocierea noilor contracte?

A existat acel episod, datorat unor neconcordanțe legislative, care între timp au fost clarificate și remediate. Între timp am avut negocieri bune cu reprezentanții industriei forestiere, există în acest moment o colaborare foarte bună.

Cum se formează în prezent prețul lemnului și care este modalitatea de licitare?

Nu pot vorbi pentru toată piața lemnului, pentru că Romsilva administrează mai puțin de jumătate din suprafața împădurită a țării. Pot să vă spun că la Romsilva prețurile sunt obținute în urma unor licitații transparente, la care poate participa orice firmă atestată în domeniu. Licitațiile sunt publice, la fel ca și toate documentele care premerg aceste licitații. Chiar acum s-au încheiat licitațiile organizate de Direcțiile Silvice și vă pot spune că, per total, ne-am atins obiectivele.

Sunteți un reputat cunoscător al fenomenului, în detaliile științifice pe care le-ați aprofundat de-a lungul timpului petrecut în Regie în funcții de răspundere. Unde ne situăm în prezent în Europa,  din punctul de vedere al zestrei forestiere? Care sunt parametrii evoluțiilor viitoare? Va crește semnificativ suprafața împădurită? In cât timp se va putea stopa declinul?

România are un fond forestier diversificat și dezvoltarea durabilă a acestui patrimoniu este prioritatea Romsilva. Regia Națională a Pădurilor a regenerat natural sau artificial peste 528.000 de hectare în ultimii 25 de ani și numai anul acesta aproape 16.000 de hectare, Pentru asta am investit anul acesta zeci de milioane de lei și mai investim alte 25 de milioane de lei în cumpărarea de terenuri agricole degradate, pentru a fi împădurite. Mai mult, Romsilva susține activitatea voluntarilor care doresc să se implice în acțiunile de împăduriri, anual oferind acestora gratuit un milion de puieți și sprijin de specialitate. Ne bucurăm că la aceste acțiuni participă numeroși tineri și copii, asta înseamnă că sunt interesați de viitor, de mediu, de calitatea aerului.

Se fac demersuri internaționale  pentru salvarea pădurilor virgine. Organizații neguvernamentale au acuzat faptul că doar o mică parte a celor recenzate au fost introduse în Registrul Național. Ce se întâmplă cu restul suprafețelor identificate ca atare?

Pădurile virgine și cvasivirgine nu sunt în pericol, ele sunt în arii protejate, bine conservate, cel puțin în zona noastră de responsabilitate. Noi am identificat până acum peste zece mii de hectare, pentru a fi introduse în Catalogul Național, specialiștii noștri continuă identificarea lor. Nu este un proces simplu, totul se face pe baze științifice și norme silvice stricte și este un proces de durată. Pot să vă spun că, în final, aceste suprafețe vor fi mult mai mari, pentru fondul forestier de stat, administrat de Romsilva.

Cum evoluează raportul dintre pădurea de stat și cea privată? După dezastrul cauzat de restituirile „in integrum” ce șanse și ce modalități de a se recupera din ceea ce a fost practic prădat mai există?

Suprafața împădurită din proprietatea publică a statului, administrată de Romsilva, a scăzut din cauza aplicării legilor de restituire a proprietăților, iar acum Romsilva mai administrează în jur de 49% din fondul forestier total al țării, restul fiind în proprietate privată. Acolo unde au existat temeiuri legale pentru a ataca în Justiție unele retrocedări în afara cadrului legal, am făcut-o și am avut succes în numeroase cazuri, protejând proprietatea publică a statului. Trebuie să spun că sunt și foarte mulți proprietari privați care administrează foarte bine pădurile, conform legislației în vigoare și a normelor silvice.

Regia este un important agent economic - lucru pe care nu prea îl înțeleg ecologiștii fundamentaliști. Nu putem pune pădurea în vitrină pentru a o admira de la distanță. Trebuie să o facem să conviețuiască cu necesitățile economice și sociale. Există un raport optim între exploatare și regenerare? Care este acesta?

Nu există exploatare fără regenerare, fiecare recoltare se face după norme silvice stricte, prin amenajamente silvice aprobate și, chiar și în aceste condiții, Romsilva nu exploatează toată masa lemnoasă prevăzută în amenajamentele silvice. Într-o porțiune de pădure unde se recoltează copacii marcați, care sunt aleși după mai multe criterii, în acea zonă nu se mai intervine cu anii, până nu se regenerează complet. Lumea a devenit sensibilă la fiecare copac tăiat, însă unii sunt bătrâni sau bolnavi sau împiedică dezvoltarea celor tineri și trebuie îndepărtați. Sunt specialiști silvici care fac această selecție și este una riguroasă. Puțini știu că o mare parte din banii obținuți din vânzarea masei lemnoase se întorc în investiții puternice în dezvoltarea pădurilor și a mediului, în susținerea patrimoniului.

Dispunem de o importantă resursă cinegetică, dar aceasta se transformă într-un bumerang prin pagubele și victimele pe care sălbăticiunile le fac în rândul populației marginale pădurii. Cum poate fi gestionat corect acest raport? A stârnit multe dispute procesul de evaluare a populațiilor de animale sălbatice. Cum se poate ajunge la un raport echitabil între interesele vânătorilor  și ale locuitorilor care se confruntă cu fondul cinegetic?

Interacțiunea oamenilor cu animalele sălbatice nu este ceva nou, se întâmplă de foarte multă vreme. Publicul a devenit mai sensibil la această problemă și când un animal sălbatic interacționează cu omul, este o știre. Nu se întâmplă zilnic, însă vă pot spune ce se întâmplă zilnic pentru a împiedica acest contact, între om și animalul sălbatic. Este efortul constant al colegilor noștri ca acest lucru să nu se întâmple. Animalele sălbatice sunt monitorizate atent, sunt îndepărtate de zonele locuite și, în cazuri extreme, când devin un pericol, aceste animale, în special carnivore mari, sunt tranchilizate și relocate, totul conform unor proceduri stricte. Vânătoarea este și ea, în sine, o activitate de conservare a speciilor de interes cinegetic, când este aplicată după criterii științifice, de specialiști în domeniu, și conform legislației în vigoare, care este foarte strictă.

Apropo: la Balc a avut loc o nouă partidă de vânătoare VIP. In ce stadiu este procesul cu Țiriac?

Romsilva a închiriat acum 11 ani terenul pe care s-a constituit fondul de vânătoare de la Balc, printr-un contract pe zece ani. Când a expirat, Romsilva nu a mai putut să prelungească contractul, din cauza modificărilor legislative. Acum există trei procese pe rol, intentate de foștii chiriași, însă lăsăm Justiția să se pronunțe asupra acestui litigiu comercial.

Sunteți optimist în legătură cu posibilitățile de stopare a defrișărilor ilegale? Care sunt cele mai importante instrumente pe care le aveți la îndemână?

Tăierile ilegale nu vor dispare peste noapte și nu complet, trebuie să fim realiști. Legislația a fost înăsprită recent de Guvern, rezultatele se văd, iar volumul tăierilor ilegale este în continuă scădere. Romsilva nu are atribuții de control, ci de administrare a fondului forestier de stat și vă pot spune că, în ce ne privește, ținem acest fenomen sub control. În pădurile statului, volumul tăierilor ilegale cuantificat este de doar 0,5%, o cifră în scădere. Noi păzim pădurile administrate, nu însă fără probleme, avem numai în acest an 19 colegi agresați de hoții de lemne.

Au fost - ca de obicei în acest sezon - discuții legate de brazii de Crăciun. Ar fi justificată interdicția tăierii lor? Ar ajuta cu ceva la refacerea fondului forestier?

Noi încurajăm oamenii să cumpere pomi de Crăciun cu rădăcină protejată sau în ghivece, care pot fi replantați după sărbători, și le oferim această opțiune. Este o soluție de compromis, prietenoasă cu mediul. Pentru pomii tăiați, există importuri, ceea ce reduce presiunea pieței pe Romsilva, să pună la vânzare cât mai mulți pomi de Crăciun. Și, mai important, trebuie să știți de unde îi recoltăm. Peste o treime sunt din pepinierele noastre, ei fiind crescuți pentru acest lucru, iar o mare parte sunt recoltați din culturi dedicate, sub culoarele electrice, acolo unde există linii de înaltă tensiune și există restricții de înălțime. Avem opțiunea de a lăsa acele terenuri libere sau de a crește pomi de Crăciun, care îi tăiem la o anumită înălțime, aceștia fiind înlocuiți permanent. O altă parte sunt obținuți din lucrări silvice de îndepărtare a arborilor care pun în pericol dezvoltarea exemplarelor valoroase. Deci așa cum și de unde îi recoltăm, nu punem în pericol dezvoltarea pădurilor.

Care considerați că sunt cele mai importante realizări ale acestui început de mandat? În ce direcții principale veți acționa în anul care vine?

Pe lângă pașii concreți făcuți în acest an, în anul viitor vom finaliza mai multe investiții, vom investi mai mulți bani în modernizarea sistemelor de mașini specifice sectorului silvic, vom demara o investiție importantă privitoare la prima pepinieră modernă, la cele mai înalte standarde internaționale, o adevărată ”fabrică de puieți”. Informatizarea Romsilva reprezintă o altă prioritate și vom aloca resurse în modernizarea infrastructurii IT, pentru a spori eficiența Regiei. Nu în ultimul rând, dezvoltăm un proiect de educație forestieră pentru copii și tineri, pentru a crește gradul de cunoaștere a pădurilor, a mediului.( OCTAVIAN ANDRONIC)