Comasarea alegerilor locale şi parlamentare ar putea crea dificultăţi privind exercitarea dreptului de vot, care în final duc la restrângerea acestui drept, complexitatea şi durata operaţiunilor putând afecta procesul de vot, afirmă CCR în motivarea deciziei privind neconstituţionalitatea legii.
Comasarea alegerilor ar crea dificultăţi privind procesul de vot. MOTIVAREA DECIZIEI CC privind neconstituţionalitatea Legii (Imagine: Andrei Pungovschi/Mediafax Foto)
În 25 ianuarie, Curtea Constituţională, cu majoritate de voturi, a admis sesizarea referitoare la Legea privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru autorităţile publice locale şi a alegerilor pentru CameraDeputaţilor şi Senat din anul 2012, precum şi pentru modificarea şi completarea Titlului I al Legii 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale 215/2001 şi a Legii 393/2004 privind Statutul aleşilor locali.
Dreptul la alegeri libere impune respectarea unor exigenţe, între care şi aceea a stabilităţii normelor juridice în domeniul electoral. Într-un plan mai larg, stabilitatea acestor norme constituie o expresie a principiului securităţii juridice, instituit, implicit, de art.1 alin.(5) din Constituţie, principiu care exprimă, în esenţă, faptul că cetăţenii trebuie protejaţi contra unui pericol care vine chiar din partea dreptului, contra unei insecurităţi pe care a creat-o dreptul sau pe care acesta riscă s-o creeze, impunând ca legea să fie accesibilă şi previzibilă, se arată în motivarea deciziei privind neconstituţionalitatea
"Legea criticată, modificând cu mai puţin de un an înaintea alegerilor procedura de desfăşurare a acestora, se abate de la dispoziţiile invocate. O asemenea modificare legislativă intempestivă poate fi de natură să creeze dificultăţi suplimentare autorităţilor însărcinate cu aplicarea sa, sub aspectul adaptării la procedura nouinstituită şi operaţiunile de ordin tehnic pe care aceasta le presupune", scrie Curtea Constituţională în motivarea deciziei.
Curtea a mai constatat, totodată, că această reglementare este de natură să determine dificultăţi în exercitarea dreptului de vot, dificultăţi care pot avea ca efect, în cele din urmă, restrângerea exerciţiului acestui drept.
Astfel, prin organizarea concomitentă a alegerilor pentru Camera Deputaţilor şi Senat şi a celor pentru autorităţile administraţiei publice locale cetăţenii vor avea de realizat o sarcină mult mai complexă - exprimarea opţiunii pe 6 buletine de vot -, ceea ce va presupune creşterea exponenţială a timpului necesar votării pentru fiecare cetăţean, luând în calcul în acest sens distribuirea buletinelor, timpul de vot în cabine, introducerea buletinelor de vot în cele 3 urne.
"Complexitatea operaţiunilor de vot poate avea ca efect excluderea de la vot a alegătorilor care, independent de voinţa lor, nu vor reuşi să voteze în perioada de timp afectată exercitării votului, până la închiderea urnelor", a mai stabilit Curtea Constituţională.
Acestea sunt şi raţiunile practice care fundamentează o altă regulă prevăzută de Codul bunelor practici în materie electorală, şi anume aceea ca procedura de votare să rămână cât mai simplă, pentru a lăsa deplina libertate a alegătorilor de a-şi exprima voinţa şi a asigura astfel efectivitatea dreptului la vot şi la alegeri libere, a conchis CCR.
Prelungirea mandatelor aleşilor locali cu 6 luni încalcă principiul periodicităţii alegerilor
Prelungirea mandatelor aleşilor locali cu aproximativ şase luni nu se încadrează în situaţiile strict şi limitativ prevăzute de Constituţie şi Legea 215/2001 şi încalcă principiul periodicităţii alegerilor, iar redimensionarea mandatelor încalcă principiul neretroactivităţii legii, a stabilit CCR.
Comasarea alegerilor parlamentare şi locale determină încălcarea dreptului de a fi ales
Organizarea alegerilor locale şi parlamentare la aceeaşi dată determină încălcarea dreptului de a fi ales, prevăzut de articolul 37 din Constituţie, arată Curtea Constituţională în motivarea deciziei privind neconstituţionalitatea Legii de comasare a alegerilor locale şi parlamentare.
Decăderea instanţelor în cauzele împotriva HG privind colegiile uninominale, incompatibilă
Instituirea sancţiunii decăderii instanţelor judecătoreşti învestite cu soluţionarea acţiunii împotriva hotărârilor de Guvern prin care sunt delimitate colegiile uninominale reprezintă o sancţiune incompatibilă cu rolul şi statutul instanţelor, nefiind opozabilă acestora, arată CCR.
CCR: Prelungirea mandatelor aleşilor locali cu 6 luni încalcă principiul periodicităţii alegerilor
Prelungirea mandatelor aleşilor locali cu aproximativ şase luni nu se încadrează în situaţiile strict şi limitativ prevăzute de Constituţie şi Legea 215/2001 şi încalcă principiul periodicităţii alegerilor, iar redimensionarea mandatelor încalcă principiul neretroactivităţii legii, a stabilit CCR.
CCR: Prelungirea mandatelor aleşilor locali cu 6 luni încalcă principiul periodicităţii alegerilor (Imagine: Darius Mitrache/Mediafax Foto)
În 25 ianuarie, Curtea Constituţională, cu majoritate de voturi, a admis sesizarea referitoare la Legea privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru autorităţile publice locale şi a alegerilor pentru CameraDeputaţilor şi Senat din anul 2012, precum şi pentru modificarea şi completarea Titlului I al Legii 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale 215/2001 şi a Legii 393/2004 privind Statutul aleşilor locali.
Referindu-se la sesizarea privind faptul că legea criticată stabileşte o prelungire cu aproximativ 6 luni a mandatelor aleşilor locali, aflaţi în prezent în funcţie, CCR argumentează cu prevederile articolelor 26 alin.(1), 38 alin.(1), 69 alin.(1) şi 93 alin.(1) din Legea administraţiei publice locale nr.215/2001.
Textele legale citate preiau regula instituită de art.63 alin.(1) din Constituţie în privinţa mandatelor Camerelor Parlamentului, potrivit căreia "Camera Deputaţilor şi Senatul sunt alese pentru un mandat de 4 ani, care se prelungeşte de drept în stare de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă, până la încetarea acestora", regulă ce are la bază principiul periodicităţii alegerilor, respectiv faptul că mandatul unei adunări reprezentative nu trebuie să depăşească o anumită perioadă de timp stabilită de Constituţie sau de lege.
"O guvernare democratică cere ca poporul, prin corpul electoral, să decidă la intervale regulate de timp, astfel încât reprezentanţii să reflecte voinţa acestuia, poporul fiind informat asupra schimbărilor politice, economice şi sociale ce au avut loc într-o anumită perioadă. Periodicitatea alegerilor constituie unul dintre principiile patrimoniului electoral european, enunţate încă
din primul articol al Liniilor directoare adoptate de către Comisia de la Veneţia în cadrul celei de-a 51-a sesiuni plenare («Cele cinci principii fundamentale care stau la baza patrimoniului electoral european sunt sufragiul universal, egal, liber exprimat, secret şi direct. Mai mult decât atât, alegerile trebuie organizate în mod periodic»)", scrie Curtea Constituţională în motivarea deciziei.
Dată fiind importanţa acestui principiu, excepţiile - cu consecinţa prelungirii mandatelor aleşilor dincolo de termenele prevăzute de lege - sunt strict şi limitativ prevăzute de Constituţie şi de lege, şi privesc situaţii extreme, cu caracter cu totul deosebit, cum ar fi starea de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă, calamitate naturală, dezastru sau sinistru deosebit de grav, situaţii care nu subzistă în cauză, a decis CCR.
"Având în vedere că mandatul Camerei Deputaţilor şi Senatului expiră în noiembrie 2012 şi că, potrivit art.63 alin.(2) din Constituţie, alegerile pentru Camera Deputaţilor şi pentru Senat se desfăşoară în cel mult 3 luni de la expirarea mandatului, rezultă că organizarea, la aceeaşi dată, a alegerilor pentru autorităţile administraţiei publice locale va duce la prelungirea mandatului aleşilor locali, iar, potrivit textului din lege, durata mandatului se va prelungi mai mult, până la data validării noilor aleşi. Cauza prelungirii mandatelor nu se încadrează în nici una dintre situaţiile menţionate de Legea nr.215/2001, cauze care justifică, potrivit Constituţiei, prelungirea mandatelor aleşilor, încălcând, prin urmare, principiul periodicităţii alegerilor şi dispoziţiile art.1 alin.(5) din Constituţie, care consacră obligaţia respectării Constituţiei, supremaţiei sale şi a legilor", scrie CCR.
Pe de altă parte, judecătorii Curţii Constituţionale au arătat că redimensionând durata mandatelor în curs ale aleşilor locali, legea criticată încalcă principiul neretroactivităţii legii, consacrat de art.15 alin.(2) din Legea fundamentală.
Sub acest aspect, Curtea Constituţională a statuat în jurisprudenţa sa "că legiuitorul este liber să redimensioneze, printr-o lege nouă, durata mandatelor funcţiilor de conducere în alt fel decât legea în
vigoare, dar numai pentru viitor, nu şi pentru mandatele în curs, altfel ar însemna să nesocotească regula neretroactivităţii legii, care este normă de nivel constituţional, prevăzută în art.15 alin.2 din Legea fundamentală", prin Decizia nr.375 din 6 iulie 2005.
"Argumentele arătate în expunerea de motive la lege în sensul că organizarea şi desfăşurarea concomitentă a mai multor scrutine nu reprezintă o premieră, oferindu-se ca exemple în acest sens faptul că, până în anul 2004, alegerile pentru Camera Deputaţilor şi Senat şi alegerile pentru Preşedintele României au avut loc la aceeaşi dată, prin utilizarea unei infrastructuri electorale comune, sau faptul că au existat situaţii în care s-a organizat, în acelaşi timp, referendum şi alegeri, nu pot fi reţinute, având în vedere situaţiile diferite, atât sub aspectul complexităţii operaţiunilor pe care votarea le-a presupus în acele cazuri, pe de o parte, iar, pe de altă parte, faptul că organizarea concomitentă a alegerilor, respectiv a referendumurilor menţionate nu a modificat cu nimic mandatele în (Imacurs respective", a mai stabilit CCR.
Comasarea alegerilor ar crea dificultăţi privind procesul de vot. MOTIVAREA DECIZIEI CC privind neconstituţionalitatea Legii
Comasarea alegerilor locale şi parlamentare ar putea crea dificultăţi privind exercitarea dreptului de vot, care în final duc la restrângerea acestui drept, complexitatea şi durata operaţiunilor putând afecta procesul de vot, afirmă CCR în motivarea deciziei privind neconstituţionalitatea legii.
Comasarea alegerilor ar crea dificultăţi privind procesul de vot. MOTIVAREA DECIZIEI CC privind neconstituţionalitatea Legii (Imagine: Andrei Pungovschi/Mediafax Foto)
În 25 ianuarie, Curtea Constituţională, cu majoritate de voturi, a admis sesizarea referitoare la Legea privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru autorităţile publice locale şi a alegerilor pentru CameraDeputaţilor şi Senat din anul 2012, precum şi pentru modificarea şi completarea Titlului I al Legii 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale 215/2001 şi a Legii 393/2004 privind Statutul aleşilor locali.
Dreptul la alegeri libere impune respectarea unor exigenţe, între care şi aceea a stabilităţii normelor juridice în domeniul electoral. Într-un plan mai larg, stabilitatea acestor norme constituie o expresie a principiului securităţii juridice, instituit, implicit, de art.1 alin.(5) din Constituţie, principiu care exprimă, în esenţă, faptul că cetăţenii trebuie protejaţi contra unui pericol care vine chiar din partea dreptului, contra unei insecurităţi pe care a creat-o dreptul sau pe care acesta riscă s-o creeze, impunând ca legea să fie accesibilă şi previzibilă, se arată în motivarea deciziei privind neconstituţionalitatea
"Legea criticată, modificând cu mai puţin de un an înaintea alegerilor procedura de desfăşurare a acestora, se abate de la dispoziţiile invocate. O asemenea modificare legislativă intempestivă poate fi de natură să creeze dificultăţi suplimentare autorităţilor însărcinate cu aplicarea sa, sub aspectul adaptării la procedura nouinstituită şi operaţiunile de ordin tehnic pe care aceasta le presupune", scrie Curtea Constituţională în motivarea deciziei.
Curtea a mai constatat, totodată, că această reglementare este de natură să determine dificultăţi în exercitarea dreptului de vot, dificultăţi care pot avea ca efect, în cele din urmă, restrângerea exerciţiului acestui drept.
Astfel, prin organizarea concomitentă a alegerilor pentru Camera Deputaţilor şi Senat şi a celor pentru autorităţile administraţiei publice locale cetăţenii vor avea de realizat o sarcină mult mai complexă - exprimarea opţiunii pe 6 buletine de vot -, ceea ce va presupune creşterea exponenţială a timpului necesar votării pentru fiecare cetăţean, luând în calcul în acest sens distribuirea buletinelor, timpul de vot în cabine, introducerea buletinelor de vot în cele 3 urne.
"Complexitatea operaţiunilor de vot poate avea ca efect excluderea de la vot a alegătorilor care, independent de voinţa lor, nu vor reuşi să voteze în perioada de timp afectată exercitării votului, până la închiderea urnelor", a mai stabilit Curtea Constituţională.
Acestea sunt şi raţiunile practice care fundamentează o altă regulă prevăzută de Codul bunelor practici în materie electorală, şi anume aceea ca procedura de votare să rămână cât mai simplă, pentru a lăsa deplina libertate a alegătorilor de a-şi exprima voinţa şi a asigura astfel efectivitatea dreptului la vot şi la alegeri libere, a conchis CCR.
Prelungirea mandatelor aleşilor locali cu 6 luni încalcă principiul periodicităţii alegerilor
Prelungirea mandatelor aleşilor locali cu aproximativ şase luni nu se încadrează în situaţiile strict şi limitativ prevăzute de Constituţie şi Legea 215/2001 şi încalcă principiul periodicităţii alegerilor, iar redimensionarea mandatelor încalcă principiul neretroactivităţii legii, a stabilit CCR.
Comasarea alegerilor parlamentare şi locale determină încălcarea dreptului de a fi ales
Organizarea alegerilor locale şi parlamentare la aceeaşi dată determină încălcarea dreptului de a fi ales, prevăzut de articolul 37 din Constituţie, arată Curtea Constituţională în motivarea deciziei privind neconstituţionalitatea Legii de comasare a alegerilor locale şi parlamentare.
Decăderea instanţelor în cauzele împotriva HG privind colegiile uninominale, incompatibilă
Instituirea sancţiunii decăderii instanţelor judecătoreşti învestite cu soluţionarea acţiunii împotriva hotărârilor de Guvern prin care sunt delimitate colegiile uninominale reprezintă o sancţiune incompatibilă cu rolul şi statutul instanţelor, nefiind opozabilă acestora, arată CCR.
Nu vor fi alegeri comasate. Curtea Constituţională a decis că Legea privind comasarea este neconstituţională
