Publicat: 15 Mai, 2012 - 21:15
A fost lansată revista "Pădurea Noastră"

Primul Congres Naţional al Proprietarilor de Păduri şi Păşuni din România
a fost organizat la 12 Mai 2012, la Centrul de Congrese şi Expoziţii
OLTEXPO din Călimăneşti, judeţul Vâlcea, de către Federaţia Proprietarilor de Păduri şi Păşuni din România – NOSTRA SILVA.

Au fost prezenţi peste 300 de reprezentanţi ai comunităţilor istorice de proprietari (obşti de moşneni, obşti de răzeşi, composesorate, păduri grănicereşti, comune politice), precum şi ai fondurilor bisericeşti, ai mănăstirilor (Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor, Mitropolia Olteniei, Mitropolia Banatului), dar şi proprietăţi private ale persoanelor fizice ori organizaţii judeţene sau regionale ale proprietarilor – suprafaţa cumulată a acestor proprietăţi reprezentate fiind de aproximativ 900.000 hectare păduri şi păşuni.

Proprietarii prezenţi au reunit în cadrul Federaţiei NOSTRA SILVA judeţele Timiş, Arad, Bihor, Sălaj, Satu-Mare, Maramureş, Cluj, Bistriţa- Năsăud, Alba, Hunedoara, Suceava, Iaşi, Neamţ, Bacău, Harghita, Caraş- Severin, Gorj, Dolj, Mehedinţi, Vâlcea, Argeş, Prahova şi Vrancea. Şi-au mai exprimat punctul de vedere, în calitate de invitaţi, Prefectul Judeţului Vâlcea, reprezentanţi ai tuturor organizaţiilor profesionale din domeniul silvic, ai Regiei Naţionale a Pădurilor – Romsilva, Institutului de Cercetări şi Amenajări Silvice, Facultăţii de Silvicultură din Suceava, Inspectoratelor Teritoriale de Regim Silvic şi Cinegetic.

A fost lansată revista “Pădurea Noastră” – prima publicaţie a proprietarilor de păduri şi păşuni din România după mai bine de 60 de ani de la ultimele reviste de profil, precum şi situl ww.nostrasilva.ro – ce urmează a fii dezvoltat pentru a deveni un portal de comunicare şi un forum al proprietarilor forestieri.

Problemele dezbătute şi rezoluţiile Congresului Naţional au privit mai multe domenii ce ridică provocări mari proprietăţii private: retrocedare, administrarea pădurilor şi păşunilor, protecţia mediului şi neplata de către Statul Român a compensaţiilor pentru funcţiile de protecţie, certificarea pădurilor în sistemul PEFC, dar şi modificările legislative ce se impun pentru www.nostrasilva.ro 2 garantarea dreptului de proprietate privată al comunităţilor istorice de proprietari.

Lucrările Congresului Naţional au fost deschise de Arhimandrit Clement
Vântu, reprezentant al Arhiepiscopiei Timişoarei, alături de ceilalţi preoţi
prezenţi, printr-o rugăciune de mulţumire lui Dumnezeu, care a îngăduit să nu
fim străini pe pământul strămoşesc.
În continuare, preşedintele Federaţiei Proprietarilor de Păduri şi Păşuni din
România – Nostra Silva, av. Bogdan Ioan Tudor Todoran, a argumentat de ce
retrocedarea în natură trebuie finalizată tot în baza principiului restitutio in
integrum, la temelia Statului bine organizat trebuind să stea acest act de
dreptate socială, care, prin amploarea sa, este şi un act de dreptate naţională.
Trecerea pământului în mâinile comuniştilor s-a făcut violent şi brutal, pe
cale de confiscare, astfel că datoria de restituire este şi mai categorică şi mai
imperativă, iar din punct de vedere politic partidele trebuie să ajungă la un
consens şi să-şi asume faptul că retrocedarea rămâne o operă grandioasă de
refacere a patriei.
S-a identificat, pornind de la exemple concrete, o politică cu planuri precise
care tinde să desnaţionalizeze (desromânizeze) aspectul general al ţării, în
condiţiile în care, în ultimii trei ani, fondurile străine de investiţii au cumpărat
peste 300.000 hectare de pădure, în cele mai multe cazuri prin intermediul
unor reţele de crimă organizată care activează în domeniul reconstituirii
dreptului de proprietate.
Cu toate acestea, retrocedarea prezintă o covârşitoare importanţă din punct
de vedere:
- naţional: trebuie să încheie o lungă perioadă de nedreptăţi şi de piedici
meşteşugite de recuperare a unor drepturi strămoşeşti, drepturi istorice,
ba chiar şi preistorice (pilonul etnic din care a luat naştere statul
românesc au fost moşnenii, pomeniţi în aceeaşi organizare devălmaşă şi
de Herodot şi Pitagora);
- politic: întotdeauna proprietatea a contribuit la consolidarea României,
făcând dreptate se leagă sufletul poporului de interesele mari ale
Statului;
- social: pentru ţăranul român „rădăcina” drepturilor politice este
proprietatea de pământ – numai acel individ are drepturi, care are
pământ. Şi democraţia crează un sistem de inegalităţi, se văd în ultimii
22 de ani rezultatele privatizării, iar reforma proprietăţii vine şi şterge o
inegalitate, făcând dreptate socială pentru proprietari;
- economic: proprietatea trebuie să genereze venituri, iar experienţa
administrării din ultimii 12 ani a demonstrat că la proprietarul privat se
realizează o plus-producţie faţă de Regia Naţională a Pădurilor –
Romsilva; www.nostrasilva.ro 3
- cultural: redobândind proprietatea avem un trai mai demn, mai fără
lipsuri, fiind constatată o implicare a proprietăţii private cel puţin în
susţinerea domeniului educaţional prin burse şi subvenţii.

S-a solicitat ca legiuitorul să încerce să rezolve punctul nodal al problemei
retrocedării: procedura administrativă de soluţionare a cererilor trebuie
modificată, trebuie modificată componenţa comisiilor (până în 1945 comisiile
de reformă agrară erau conduse de un judecător), astfel încât nu politicul să
decidă soarta proprietarilor şi a proprietăţii. Judecătorii specializaţi în fond
funciar ar trebui detaşaţi pentru a conduce şi a tranşa problemele cel puţin la
nivelul comisiilor judeţene – formarea profesională şi moralitatea
magistratului sunt, cel puţin pentru proprietari, garanţii incomparabile cu
„neutralitatea” omului politic, iar istoria reformelor funciare a demonstrat cu
plenitudine acest lucru.
Preşedintele executiv al Federaţiei Proprietarilor de Păduri şi Păşuni din
România, ing. Istvan Tőke, a lansat Forumul pentru “Stabilirea standardelor
PEFC”, cel mai mare sistem global de certificare a pădurilor, cu aproximativ
30 de sisteme naţionale şi mai mult de 240 de milioane de hectare de păduri
certificate.
S-a arătat că managementul pădurilor este un proces pe termen lung.
Rezultatele de bună practică de multe ori pot deveni evidente numai după zeci
de ani. În zilele noastre consumatorii, afacerile şi guvernele devin mai
îngrijorate de amprenta de mediu, iar pieţele pentru hârtie şi produse din lemn
certificate continuă să crească.
Din păcate, în România nu există astăzi standarde naţionale, pe nici una din
sistemele de certificare a pădurilor, ceea ce face ca nici apariţia certificatorilor
naţionali să nu fie posibilă. Drept consecinţă a acestui fapt, din cauza
preţurilor ridicate practicate pe piaţa internaţională a certificatorilor, astăzi
foarte puţini proprietari au pădurile certificate.
Această situaţie face absolut necesară stabilirea de standarde naţionale, iar
sistemul de certificare PEFC a fost gândit pentru proprietăţile mai mici şi
medii, cu fragmentare ridicată, dar care se poate aplica foarte bine şi
suprafeţelor mari, potrivindu-se foarte bine condiţiilor din ţara noastră.
1 Senator Liviu Micşa, Dezbaterile Senatului la Legea de reformă agrară din Transilvania, Banat, Crişana şi Maramureş, 12 mai 1921: “ca un fir roşu trec prin proiect numeroase dispoziţiuni prin care rezolvarea diferitelor chestiuni de mare importanţă se face cu aprobarea comitetului agrar. Cum nu avem nicio garanţie în ceea ce priveşte inedpendenţa acestui comitet care mai stă şi sub preşedinţia unui membru al guvernului – oricare ar fi guvernul – încât va fi uşor influenţabil de puterea central şi nici într-un caz nu se va putea cu totul emancipa de sub influenţa acestuia, e aproape pericolul că acest comitet va devein un organ autoritar. Aşadar organele de aplicare a legii să fie independente şi membrii lor să fie investiţi cu atribuţii de magistrat”.
www.nostrasilva.ro 4
Certificarea PEFC a managementului forestier durabil oferă proprietarilor
de păduri şi a managerilor recunoaşterea independentă a practicilor lor de
management responsabil, şi acces la pieţele internaţionale de produse
forestiere şi lemn certificate.
Procesul de standardizare se poate iniţia doar de una din marile asociaţii ale
proprietarilor de pădure din ţara respectivă, astfel Federaţia NOSTRA SILVA
s-a angajat să lanseze Forumul pentru stabilirea standardelor PEFC pentru
România. La lansarea Forumului au fost invitaţi toate părţile interesate pentru
elaborarea acestor standarde. Dorinţa noastră este ca în cursul anului 2012 să
se elaboreze standardele şi să se supună dezbaterii publice, iar la începutul
anului 2013 să se aprobe şi să se trimită la PEFC International în vederea
acceptării de către Board-ul PEFC.
Domnul Istvan Tőke a mai trasat liniile strategiei de dezvoltare a celei mai
mari structuri de reprezentare a intereselor proprietarilor de păduri şi păşuni
din România, inclusiv din punct de vedere economic – fiind evidenţiate
serviciile care deja au început să fie prestate pentru membrii Nostra Silva
(amenajarea pădurilor la cel mai mic preţ de pe piaţa de profil).
Pr. Viorel Ilişoi, vicepreşedinte al Federaţiei şi reprezentant al Fondului
Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei, a citit mesajul IPS Pimen,
Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor şi preşedinte de onoare al proprietarilor
de păduri şi păşuni din România:
Păşunile şi pădurile, componente constitutive ale sistemului ecologic, cer
omului, proprietarului lor, o atenţie deosebită, o conştiinţă permanent vie.
Administrarea acestor bunuri-proprietăţi în cadrul unei asociaţii sau
federaţii este cea mai sigură şi eficientă în vederea conservării integrităţii
echilibrului ecologic. Acest sistem de administrare poate fi socotit vecin cu
actul de sfinţire, de conservare a naturii care este creaţia lui Dumnezeu.
Natura, firea neraţională, trebuie însoţită de raţionalitatea persoanei umane. În
felul acesta se face părtaş, colaborator, împreună-lucrător cu Dumnezeu la
păstrarea integrităţii frumuseţii naturii. Această natură, prin puterea lui
Dumnezeu, ne slujeşte în păstrarea sănătăţii trupului şi înălţarea sufletului
spre Creatorul naturii neînsufleţite, neraţionale şi al nostru, al omului creat
după chipul lui Dumnezeu. Elementele terapeutice, componente ale naturii îşi
fac efectul lor benefic pentru noi oamenii şi în măsura în care nu agresăm
pădurea şi păşunea, prin încălcarea legilor ştiinţifice de exploatare a naturii, a
pădurilor şi păşunilor în cazul nostru.
Societatea noastră de astăzi are nevoie de conştiinţa răspunderii ce se
impune în viaţa noastră de zi cu zi pentru tot ce facem, pentru tot ce gândim.
Părintele Ilişoi a mai susţinut şi argumentat importanţa retrocedării pentru
intensificarea misiunii sociale a Bisericii Ortodoxe Române.
www.nostrasilva.ro 5
Doina Sofia Bârneţiu, vicepreşedinte al Federaţiei şi preşedinte al
Asociaţiei Proprietarilor de Păduri şi Păşuni din judeţul Arad, a prezentat
problema proprietăţilor din Transilvania, Banat, Crişana şi Maramureş,
arătând că din 1989 o mână de oameni în fiecare comunitate a încercat să
aducă la normalitate comunităţile locale prin redescoperirea şi obţinerea
proprietăţilor avute – cele urbariale, cele ale sacrificiilor enorme făcute pentru
plătirea lor la statul român, dar toţi s-au lovit de răstălmăcirea legilor date în
cei 22 de ani de reformă funciară. S-a lansat un strigăt de disperare şi de
ajutor pentru recuperarea proprietăţilor comunale, care au ajuns din mâinile
ţăranilor, a comunităţilor locale, în mâna unităţilor administrativ-teritoriale şi
a primarilor.
Prof. Liviu Victor Sabău, vicepreşedinte al Federaţiei şi preşedinte al
Asociaţiei Proprietarilor de Păduri, Păşuni şi Terenuri Agricole din România,
a reiterat problema retrocedării proprietăţilor comunelor politice, forme
asociative conform legislaţiei în vigoare – şi în acest caz proprietatea a fost
deturnată de la destinatarii de drept, urmaşii foştilor proprietari, ajungând pe
mâna reprezentanţilor locali ai partidelor politice. S-a prezentat istoricul
reformelor agrare în Transilvania, Banat, Crişana şi Maramureş, spiritul
acestor reforme şi raportarea lor la comunităţile locale, ţăranii fiind cei care
au plătit preţul de expropriere, iar urmaşii acestora fiind cei îndreptăţiţi să
redobândească proprietăţile plătite cu sudoarea frunţii de străbunii noştri.
Pr. Ioan Platon, reprezentant al grănicerilor din Bistriţa-Năsăud, a arătat
cum pădurile gărnicereşti de la Năsăud, atât în timpul existenţei regimentului
al 2-lea românesc de graniţă, cât şi după desfiinţarea lui până la anul 1890, au
fost înscrise în cartea funciară pe familii grănicereşti, care formau
singuraticele comunităţi grănicereşti. Din cauza rolului cultural pe care îl
aveau averile comunităţii grănicereşti de la Năsăud, acestea nu erau privite cu
ochi buni din partea stăpânitorilor de atunci. Percepute de aceştia ca o citadelă
a culturii noastre naţionale, aceste averi erau atacate în diferite chipuri pentru
a se face o spărtură în această cetate de românism – peste 50 de ani de luptă
din partea grănicerilor au găsit ecou în Parlament mai ales după 1918. În
prezent însă, interesele politice împiedică retrocedarea, domnind o mare
înverşunare împotriva averilor grănicereşti, dar şi un spirit de dreptate în
populaţia comunelor grănicereşti, care nu se va putea domoli până nu vor fi
satisfăcute justele lor doleanţe.
Ing. Cătălin Tobescu a prezentat un punct de vedere al proprietarilor privaţi
persoane fizice, susţinând importanţa existenţei Federaţiei Nostra Silva şi
prezentând date concrete şi actuale despre piaţa lemnului.
Au mai susţinut discursuri domnii Dumitru Cocotă, preşedinte al
Composesoratului Coroieşti Vulcan, Dumitru Bochiş, secretar al Asociaţiei
Proprietarilor de Păduri, Păşuni şi Terenuri Agricole din judeţul Bihor, Mihali
Matei, preşedinte al Asociaţiei Composesorale Borşa, Cocaină Traian,
preşedinte al Asociaţiei Proprietarilor de Păduri şi Păşuni din Munţii Apuseni
şi Depresiunea Huedin, Toader Popescu, reprezentant al Asociaţiei Obştilor
www.nostrasilva.ro 6 Vrâncene, Gheorghe Fîrlan, reprezentant al obştilor din judeţul Gorj, Mihai Pleşanu şi Eugen Dulcea, reprezentanţi ai moşnenilor de pe Valea Lotrului şi de pe Valea Oltului, Pr. Constantin Drăghici, consilier eparhial al
Arhiepiscopiei Craiovei, av. Cosmin Cârstoiu, reprezentant al Obştii Moşnenilor Robeşti şi iniţiator al Departamentului Juridic al Federaţiei Nostra Silva, precum şi numeroşi alţi participanţi.