Publicat: 15 Februarie, 2016 - 15:14

În data de 21 ianuarie 2016, la sediul Institutului Naţional de Sănătate Publică a avut loc reuniunea Comitetului Director din cadrul Consiliului interministerial pentru coordonarea politicilor şi acţiunilor aferente prevederilor de tutun şi produselor conexe, în prezenţa, în calitate de invitaţi, a reprezentanţilor industriei de profil.

1. Deschiderea
Întâlnirea este organizată conform deciziei Comitetului director întrunit în data de 11 ianuarie 2016 de a invita reprezentanții producătorilor și importatorilor de produse din tutun la o întâlnire comună, pentru discutarea proiectului de lege care transpune Directiva 40/2014/EU.
Au fost invitați reprezentanți ai tuturor companiilor care produc sau/și importă produse din tutun, conform declarațiilor pentru anul 2015 privind ingredientele utilizate în produsele din tutun, transmise Ministerului Sănătății.

2. Participanţi
La reuniune au participat reprezentanţi ai următoarelor instituţii: Ministerul Sănătăţii, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Afacerilor Interne – Inspectoratul General al Poliţiei Române, Ministerul Economiei, Comertului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri, Ministerul Finanţelor Publice, Agenţia Naţională de Administraţie Fiscală – Direcţia Generală a Vămilor, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Ministerul Comunicaţiilor şi pentru Societatea Informaţională, Consiliul Concurenţei.
De asemenea, au participat, reprezentanți ai producătorilor și importatorilor de produse din tutun, cu statut de invitați,.

3. Aprobarea agendei
Agenda anunţată s-a aprobat în unanimitate.

4. Moderatori şedinţă
Preşedintele Comitetului director – dl. Secretar de Stat FRANCISK IULIAN CHIRIAC

5. Probleme puse în discuţie
Ministerul Sanatatii
În deschidere, domnul Secretar de Stat Francisk Iulian Chiriac a precizat că întâlnirea este organizată în cadrul procesului de consultare publică premergător înaintării proiectului de lege spre avizare interministerială, iar ulterior a invitat participanții să ia cuvântul.
British American Tobacco
- ati mentionat ca urgenta rezida numai in data de 20 mai 2016, limita pana la care poate fi transpusa directiva, aceasta data coincide cu data pana la care industria poate fabrica produse neconforme
- deci urgenta cea mai mare este, pentru industrie, de a fi avut totul clar si publicat din luna octombrie/noiembrie a anului trecut
- acum discutam in situatia in care industria este in imposibilitatea de a se alinia la noile reglementari, lucru pe care l-am facut cunoscut de mai multa vreme
Japan Tobacco International
- fiind in asentimentul intregii industrii, in momentul acesta suntem in perioada de avarie, am fi avut nevoie de lege, nu de proiect de lege in luna decembrie
- ca orice alta industrie avem nevoie de cel putin 6 luni pentru adaptarea procesului de productie (produs, ambalaj, design, masini/utilaje, cerneluri, gravura/cilindri)
- cine lucreaza la stat stie ce inseamna o achizitie dar nici in privat nu este mai simplu
- in multinationale suntem centralizati, de exemplu in cazul nostru, toate pachetele sunt facute in Germania, este aglomeratie mare pentru ca aceste schimbari au loc in toate cele 28 state membre
- in acest moment si industria si statul roman avem aceeasi problema – industria nu se poate conforma la 20 mai 2016 iar statul roman nu va mai putea incasa taxe pentru ca nu mai pot fi puse pe piata produse neconforme
- s-a discutat ca se pot face stocuri, insa acest lucru nu este posibil pentru ca exista limitari de ordin fiscal, nu se poate produce mai mult de 10% decat luna precedenta pentru ca nu se dau mai multe timbre, fiind nevoie de fiecare data de justificari.
Nu exista spatiu de depozitare.Tocmai au fost modificate normele de aplicare ale Codului fiscal si astfel industria nu a avut cum sa-si mareasca capacitatea de depozitare
- industria este blocata iar bugetul de stat va fi afectat dupadata de 20 mai 2016
- prin urmare, consideram ca trebuie sa gasim cu totii o solutie in cadrul intalnirii de astazi, acesta fiind principalul obiectiv
- solutia propusa de noi a fost amanarea termenului de conformare a productiei la 6 luni dupa intrarea in vigoare a legii; pentru ca in procesul legislativ se pot intampla modificari, nimeni nu va putea opri Parlamentul sa decida altceva
- in plus este legislatia secundara (ordin de ministru) care trebuie aprobata la 30 de zile dupa publicarea legii; nu esxista posibilitatea conformarii in conditiile in care avertismentele apar la 1 luna dupa publicarea legii
- deci, la momentul acesta decizia trebuie sa fie, probabil, de ordin politic; exista exemple de state care au facut acest lucru (Polonia propune 9 luni pentru conformare, Cehia propune 3 luni, Slovacia a propus la randul ei o derogare)
- din punctul nostru de vedere aceasta ar fi o posibila solutie
- avem de ales intre:
1. un potential infringement pe aceasta prevedere din directiva care nu va fi efectiv pentru ca procedura dureaza mult, pana la 2 ani, pana atunci situatia se va remedia
2. deficit bugetar excesiv, pentru ca suntem o industrie legala, al doilea contribuabil la bugetul de stat, contributia lunara in medie este de cca. 230 milioane euro pe luna. Avand 2,95% tinta de deficit/, fara contributia industriei se intra pe deficit bugetar excesiv
Ministerul Sanatatii
- se propune ca fiecare reprezentant al indistriei sa isi prezinte observatiile/propunerile in 5 minute in scopul cuprinderii si discutarii tuturor punctelor de vedere a celor prezenti la intalnire
- in cursul zilei va fi trimis in format electronic proiectul de lege tuturor reprezentantilor indistrie de profil
- reprezentatul MS reaminteste ca directiva a fost publicata in 2014, considerand ca reprezentanţii indistriei ar fi trebuit sa fie pregatita pentru toate aceste schimbari
Philip Morris Trading
- Opinia exprimata de reprezentantul JTI este in asentimentul nostru, observatiile sunt comune si au fost trimise in comun de cei 3 reprezentanti, respectiv BAT, JTI si PMT
Tobacco Trading International - sunt 2 grupe diferite de produse, respectiv tigarete si tutun de rulat si alte produse decat acestea - suntem destinatari inregistrati care achizitioneaza produse din tutun , tigarete, tigari de foi, tutun de rulat, tutun de fumat - important pentru acest segment este transpunerea art. 11 din directiva referitor la etichetare deoarece Parlamentul European ofera posibilitatea statelor membre sa excepteze de la regulile generale de aplicare a avertismentelor produsele din tutun altele decat tigaretele si tutunul de rulat - concret aceasta este cererea, am depus si o cerere cu observatii la INSP in care am explicat cum sa se transpuna acest art. in proiectul de lege
JPB Trade
- suntem cel mai mare importator si distribuitor de produse din tutun, cu o activitate de 22 de ani in acest domeniu
- suntem in asentimentul reprezentantului TTI in sensul ca etichetarea produselor din tutun, altele dacat tigaretele si tutunul de rulat, fiind foarte variate si diferite impachetarile acestor produse
- este imposibil sa se faca etichetarea cu toate informatiile necesare pe un pache de dimensiuni mici ( spre exemplificare se prezinta un pachet)
- un alt element important este cifra de afaceri si rulajul acestor produse; nu pot fi suportate financiar aceste costuri cu procedura de etichetare, cu avertismentele de sanatate si informatiile aditionale
- de asemenea, de luat in considerare ca sunt produse aditionale, ambalate in celofan, fiind o traditie de sute de ani; directiva spune ca ambalajul exterior nu poate fi considerat ambalaj exterior
- in cazul acestor produse chiar este considerat ambalaj exterior pentru ca nu au si un altfel de ambalaj; acest mod de ambalare este valabil in toata lumea, nu se aplica doar unui stat anume, prin urmare JPB a facut niste sesizari care au fost transmise in scris MS
1. referitor la art. 11 adoptat in Portugalia, Polonia, Slovacia si Lituania pana acum, s-a facut diferenta intre cele 2 industrii (tigarete si alte produse din tutun)
2. diferentierea intre responsabilitatea producatorului si a importatorului pentru raportarea ingredientelor, depunerea dosarului, etc.
- in Romania exista productie de tigarete dar nu productie de alte produse din tutun; de aceea importatorul ar trebui sa aiba responsabilitatea de a informa producatorul extern despre legislatie, cerintele la zi ale legii privind aceste dosare si producatorul sa trimita dosarul catre Comisia Europeana – ministerul de resort, sa-si asume intreaga responsabilitate pentru continut, ingrediente, plati, etc.
- s-a cerut ca, in toate articolele in care este mentionat importatorul si producatorul sa se inlocuiasca cu importatorul sau producatorul pentru ca importatorul nu poate avea acces la continutul dosarului de ingredienti, nu putem sustine informatia din interior, plus ca exista si cate 2-3 importatori pe acelasi produs
- referitor la raportarea nivelurilor emisiilor de gudron, nicotina si monoxid de carbon in directiva este mai putin explicitat; standarde ISO exista doar pentru tigarete si nici producatorii nu le raporteaza
- toate aceste informatii sunt sesizate pe articole si sunt trimise la MS
Brands International
- specificul afacerii noastre este, in special, importul si distributia de trabucuri
- vin in asentimentul colegilor in aceasta mica industrie a tutunului
- intelegem obligativitatea implementarii directivei dar amintim ca Portugalia, Polonia, Slovacia au aprobat exceptiile, pentru art. 11
- trabucurile nu sunt niste produse consumate de tineri; aceasta directiva a fost creata in special pentru tineri avand ca scop scaderea consumului de tutun in randul tinerilor
- spre exemplu, pentru trabucul cubanez ar trebui 250 de jocuri de avertismente diferite; in acest moment nu exista o masinarie care sa faca acest lucru, etichetarea se face doar manual
- fiind o industrie de 1% din industria de profil, nu avem nici capacitate financiara nici persoanal care sa poata face asa ceva
- de asemenea, avem exceptia de 1 an de zile de comercializare a produselor neconforme dupa imlementarea directivei; in cazul nostru sunt trabucuri de colectie, care sunt foarte vechi, trabucurile vintage despre care nu putem spune ca sunt produse neconforme, nu putem taia timbrul pentru a pune avertismentele; acestea sunt altfel de produse
- foarte important in acest caz este limitarea la 1 an de zile pentru eliberarea stocurilor pentru ca stocurile sunt de milioane de euro a unor produse care nu se vand precum tigaretele, nu sunt niste produse care se por retrimite producatorului pentru a fi updatate
- spre exemplificare este dat vinul tinut la maturat asemenea trabucurilor vintage
Ministerul Economiei, Comertului si Relatiilor cu Mediul de Afaceri
- se ridica intrebarea de ce se fac stocuri de milioane de euro daca se vand greu; se fac investitii financiare care nu au in timp o valoare adaugata
Brands International
- obligativitatea de etichetare in interiorul pachetelor – acest tip de etichetare a fost vazut si prevazut avand in vedere productia mecanizata
- subliniez faptul ca, ceea ce inseamna trabucuri premiumsunt manufacturi; majoritatea cutiilor sunt de lemn prinse in cuie, sunt produse care au valoare mare per bucata, drept urmare ca sa se poata aplica etichetarea in interior trebuie facuta manual, altfel ar putea duce la daune foarte mari in interior
- trabucurile si tigarile de foi sunt foarte sensibile la schimbarile de umiditate, astfel etichetarile in cazul lor fiind foarte problematice
- in concluzie, tot ceea ce inseamna industria trabucurilor si mai ales a trabucurilor premium, din punct de vedere al etichetarii, ar trebui diferentiata atat din punct de vedere al definitiilor cat si de tigarete si produsele mecanizate
- spre deosebire de tigarete, productia de trabucuri este una limitata la nivel mondial; exista producatori in cazul carora importatorii fac eforturi mari pentru a obtine o cutie, drept urmare, vanzarea trabucurilor este dioferita de vanzarea tigaretelor
- pentru a se face o etichetare in conformitate trebuie sa fie preluate exceptiile de la art. 11; acest articol nu spune ca nu trebuie facuta etichetarea, ci limiteaza
- spre exemplu, producatorul din Republica Dominicana sau Nicaragua spune ca, la nivel de Europa nu o sa eticheteze pentru ca, exporturile in majoritate sunt catre SUA; concret ei nu vor personaliza productia in functie de necesitatile tale, ca tara
- in acest caz etichetarea se va face in Romania astfel ca, in cazul celor 250 de modele va trebui ca o persoana sa gaseasca cutia si avertismentul potrivit pentru acea cutie; nu exista o masinarie care sa faca acest lucru
- ca exemplu, in cazul cutiei de metal mica, trebuie pusa pe lateral un stiker; aceasta cutie se deschide in doua ceea ce inseamna ca stiker-ul va avea scrisul de 10mm ceea ce face dificila atat producerea stiker-ului cat si aplicarea lui
Consiliul Concurentei
- se ridica intrebarea costului unui trabuc si solutia industriei pentru vanzarea la bucata in conditiile in care in cca o luna/o luna si jumatate va intra in vigoare legea nr. 349/2002 pentru prevenirea si combaterea efectelor consumului produselor din tutun, modificata
Brands International - ne-am opus acestei reglementari si am reusit sa scoatem proiectul de act normativ din ordinea Parlamentului, ulterior am reusit sa sesizam problemele de neconstitutionalitate care sunt in lege - in cazul trabucurilor vintage nu mai poti cumpara la bucata, trebuie sa cumperi o cutie care costra intre 5000 si 6000 lei
Japan Tobacco International
- a atras atentia ca aceasta declaratie arata ca marii producatoarii de tigarete au fost acuzați pe nedrept de ingerinte in procesul legislativ.
Ministerul Sanatatii
- nu numai statul roman este in aceasta situatie ci majoritatea statelor membre
- in ceea ce priveste fisierele grafice de inalta rezolutie pot fi deja implementate, ele sunt puse la dispozitie de MS (anuntul este pe site-ul MS) cu preluare pe un stick de memorie
- in ceea ce priveste mesajele, ele nu pot fi trecute in lege pentru ca nicio institutie publica nu are drept asupra lor, astfel incat se pot modifica oricand, motiv pentru care vom introduce aceste informatii printr-un ordin de ministru
- va trebui sa ne lamurim care este formula legislativa prin care sa stabilim care sunt informatiile referitoare la renuntatul la fumat
Japan Tobacco International - Un ordin nu poate sa apara inaintea legii iar noi nu putem sa ne apucam sa schimbam ceva din punct de vedere tehnic pana nu sunt reglementate prin lege, deci nu avem baza legala pentru a le folosi - Alte state membre au incheiat un acord cu producatorii si le-au pus la dispozitie toate informatiile necesare, in integralitatea lor
Ministerul Sanatatii - asa cum Bulgaria a gasit o solutie juridica de a transmite aceste informatii fara ca legea sa fie adoptata in Parlament, la fel vom proceda si noi in ianuarie - se va gasi o solutie prin care vor fi transmise aceste date despre mesajul de informare
Japan Tobacco International
- cine ne va garanta ca nu se va schimba acel numar de telefon
- tel verde care exista deja pe pachete nu se mai poate schimba, este in functiune de 7 ani, exista baza legala1 pentru a-l utiliza, nu intelegem de ce nu poate fi inclus acum in avertismente
Ministerul Sanatatii
- numarul de tel verde nu este al MS, este al provider-ului de telefonie RCS-RDS, din acest motiv nu poate fi trecut in textul legii
Philip Morris Trading
- in continuare avem nevoie de 6 luni din momentul in care avem informatia completa si va punem la dispozitie etapele necesare pentru implementarea acestui proces
1 Este vorba de Ordinul ministrului sanatatii nr 1897 din 2007
- din luna aprilie, chiar daca precede ca data termenul de implementare, de transpune a directivei, tot este prea tarziu pentru ca noi sa ne conformam din 20 mai 2016
- stim de la colegii nostri din alte state ca, acolo unde este intarziat procesul de transpunere, unde nu s-au obtinut fisierele de inalta rezolutie si informatiile pentru lasarea de fumat, au reusit sa prelungeasca acest termen fara sa afecteze termenul de piata finala, un detaliu important din punctul nostru de vedere pentru ca, indiferent cat de putin timp va ramane pentru a curata piata, producatorii vor face acest lucru
British American Tobacco
- pentru consumator, data limita pentru a avea contact vizual si de consum cu produsele conforme este 20 mai 2017, deci termenul acela este de fapt important pentru ca vizeaza consumatorul
- chiar daca decalam termenul de productie cu 6 luni este tot in atributiile noastre si pierderile noastre si garantam ca piata va fi curata pe 20 mai 2017, conform directivei
- deci, vom retrage de pe piata produsele neconforme inlocuindu-le cu unele conforme, fiind cel mai simplu mecanism financiar
Noi nu avem nicio agenda ascunsa, vrem sa ne conformam si rugamintea noastra este de a ne pune la dispozitie tot ce ne trebuie, in cazul de fata si cele 6 luni in plus
Japan Tobacco International
- daca reusim mai devreme, cu atat mai bine, macar sa avem posibilitatea de a produce in paralel si aceste produse si pe cele noi
- nu putem sa oprim productia la o data X, cand noi nu suntem pregatiti cu toate informatiile
Consiliul Concurentei
- scopul intalnirii de astazi este ca sa consultam industria, sa vedem ce probleme au
- din experienta, este foarte greu sa cunosti toate dataliile unei industrii; avem specialisti pe telefonie, avem specialisti pe retail, avem specialisti pe mai multe domenii astfel incat, investiile facute se duc spre persoanele avizate
- scopul intalnirii cu reprezentantii industriei este sa-i ascultam, realmente, ce probleme au
- nu putem sustine faptul ca suntem experti pe domeniul dumnealor
- tonul discutiei ar trebui sa fie relamente de consulare, ceea ce nu se simte in cadrul acestei intalniri
- este evident ca acolo sunt probleme
- fiecare vine cu un exemplu, MS prezinta cum a procedat Bulgaria, industria prezinta modelul Poloniei/Slovaciei; am putea prelua modelul altor state membre
- intrebarea este unde este deranjul daca ne asumam acest angajament
Ministerul Sanatatii
- deranjul consta in faptul ca noi, ca stat roman, nu putem proroga anumite termene, avem raspunsul Comisiei Europene; vorbim de o asumare a statului roman
Consiliul Concurentei - remarc ca Ministerul Economiei, Comertului si Relatiilor cu Mediul de Afaceri nu este prezent in co-initierea proiectului de lege; ar trebui sa fie neaparat co-initiatori deoarece este vorba de comercializare si productie; MS nu poate cuprinde si reglementa toate domeniile
Agentia Nationala de Administrare Fiscala
- propunem si Ministerul Finantelor Publice deoarece este vorba de taxe
Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale
- propunem si MADR
Consiliul Concurentei
- revin la necesitatea ca MECRMA si MFP sa fie co-initiatori avand in vedere ca industria anunta ca exista riscul ca bugetul statului sa fie afectat de suspendarea productiei
- MECRMA, MFP si CC ar putea formula o pozitie da tara prin care sa expunem aspectele sesizate de industrie
Agentia Nationala de Administrare Fiscala
- chiar daca industria tutunului este o industrie controversata, este o industrie legala, este autorizata si supravegheata de statul roman
- industria tutunului este al doilea mare contribuabil la bugetul statului; 38.2% din totalul accizelor si taxelor pe viciu este furnizat de industria tutunului in 2015 (taxa de viciu şi accizele reprezinta 13.2% din total venituri administrate de ANAF)
- din punct de vedere al consecintelor va avea loc o diminuare semnificativa a incasarilor la bugetul de stat, generand şi cresterea contrabandei (estimata in prezent la 17.5% din piata); tigaretele putand proveni în principal din Ucraina, Moldova, Serbia, datorită preturilor mult mai mici şi problemelor economice care creeaza vunerabilitati. - o structura ca sa o operationalizezi pentru a face fata unor astfel de riscuri va dura cca 2 ani; Directia Generala Antifrauda Fiscala a avut nevoie de 2 ani pentru a fi operationala ceea ce presupune alte cheltuieli din partea statului
- s-a estimat ca, daca industria nu ar functiona in perioada 20 mai – 20 noiembrie 2016, prejudiciul ar fi de 6.8 miliarde lei adica 1.5 miliarde euro – aproximativ 1% din PIB; necolectarea de 1% din PIB duce la cresterea deficitului de 3.5% depasind tinta de 2,5% din PIB
- contributia lunara la bugetul de stat este de cca. 230 milioane de euro; trebuie avut in vedere si estimarea incasarilor la bugetul de stat pe 2016; astfel contrabanda risca sa creasca ajungand la nivelul anului 2010 (cca. 30% din piata), generand cresteri de cheltuieli pentru combaterea infractionalitatii
- evaziunea si criminalitatea transfrontaliera sunt prioritati în Strategia Nationala de Aparare a Tarii
- de avut in vedere faptul ca 60% din productia industriei este destinata exportului
- in consecinta, trebuie analizate toate consecintele ce revin dintr-o posibila nefunctionare a industriei pe aceasta perioada, respectiv necolectarea taxelor din productie/comercializare si costurile suplimentare pentru combaterea contrabandei
Ministerul Economiei, Comertului si Relatiilor cu Mediul de Afaceri
- suntem de acord cu punctul de vedere al ANAF cu privire la impactul financiar
- in sedinta trecuta ramasese in discutie ca MAE va transmite un punct de vedere clar in ceea ce priveste prorogarea termenelor pentru ca altfel intam in procedura de infringement si costurile le stim cu totii
- propun sa auzim punctul de vedere al MAE
Ministerul Afacerilor Externe
- a fost consultata Comisia Europeana si, asa cum am mai spus, ar fi o incalcare a directivei
- raspunsul Comisiei Europene a fost ca, in caz de modificare termen se demareaza procedura de infringement, deci trebuie gasite alte solutii
Japan Tobacco International
- Comisia Europeana si Parlamentul European au adoptat in 2014 aceasta directiva si au pasat responsabilitatea statelor membre; in acest moment statele membre sunt cele care trebuie sa gestioneze aceasta problema
- procedura de infringement este urmatoarea:
- mai intai se incepe cu o notificare si sunt 2 luni timp in care statul membru raspunde
- apoi sunt 3 luni pana cand Comisia Europeana trimite raspuns statului membru
- mai dureaza o luna pana cand Comisia Europeana in colegiul comisarilor decide sa dea un aviz, care s-ar intampla undeva in octombrie/noiembrie, moment la care industria deja ar fi conforma, deci nu ar mai fi nicio procedura de infringement
- procedura de infringement in contencios incepe in momentul in care se duce cazul la Curtea Europeana de Justitie dupa circa 12-18 luni; penalitatile si eventualele pedepse ar veni doar dupa judecarea cazului la Curte, dar nu se va ajunge pana acolo pentru ca nu va mai exista un obiect al cauzei
Ministerul Sanatatii
- pentru perioda de neconformitate se aplica procedura de infringement
Ministerul Afacerilor Externe
- este o procedura de infringement, care cuprinde o procedura precontencioasă şi o procedură contencioasa.
Japan Tobacco International
- in medie, Romania are o intarziere de 7-8 luni la transpunerea directivelor, le puteti vedea pe site-ul Comisiei Europene, suntem undeva la jumatatea clasamentului
- am avea inca o notificare pe directiva la cele 22 sau 25 de cazuri de infringement deschise2 sau am avea inca o notificare pe deficit bugetar excesiv; care ar fi mai de impact pentru opinia publica si pentru Comisia Europeana, o notificare pe o directiva sau deficitul bugetar excesiv de 3% care ar fi depasit?
Ministerul Sanatatii
- in cazul acesta, pe baza informatiilor aduse astazi de MFP prin ANAF, vom prezenta situatia printr-o nota Guvernului atunci cand va fi prezentat proiectul de lege si se va decide la nivelul Guvernului care va fi varianta aleasa spre binele Romaniei si al dumneavoastra, ca industrie
Ministerul Economiei, Comertului si Relatiilor cu Mediul de Afaceri
- nota ar trebui avizata de membrii Comitetului director din cadrul Comitetului interministerial
Ministerul Sanatatii
- nota va fi initiata de MS si va fi avizata de toti reprezentantii institutiilor implicate
- vom propune un Memorandum la initiativa Comitetului director
Consiliul Concurentei
- propunerea mea este ca MECRMA sa fie neaparat co-initiator
2 Agentul guvernamental Horatiu Radu a declarat ca in faza precontencioasa, la finalul anului 2015, Romania avea deschise 49 de proceduri
Ministerul Sanatatii
- va reamintesc ca anul trecut, cand au inceput discutiile pe aceasta tema, proiectul a fost initiat de MECRMA, fiind primul pion in acest proiect de lege; MS s-a aliat ulterior impreuna cu ceilalti reprezentanti ai Comitetului director
Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale
- este important de luat in considerare pentru ca aceasta lege va avea si alte acte normative care vor avea impact economic; din punct de vedere formal MECRMA nu mai apare ca fiind co-initiator
Ministerul Sanatatii
- spre final, MS a ramas institutia responsabila cu promovarea proiectului de lege
Consiliul Concurentei
- propun ca, in nota formulata de Comitetul director spre a fi inaintata Guvernului, MECRMA si MFP sa fie trecuti co-initiatori
Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale
- MADR a facut o nota primului-ministru in care s-au analizat toate activitatile de urgenta care ar trebui sa fie demarate iar ministerul deja a transmis premierului o nota privind problematica care se ridica ca urmare a aplicarii directivei si termenele care trebuie sa fie prorogate pentru ca industria sa nu intre in impas pentru a nu exista un impact negativ din punct de vedere economic
Ministerul Sanatatii
- si MS este in aceeasi masura interesat de impactul economic, avand in vedere ca este institutia care colecteaza taxa pe viciu
Ministerul Finantelor Publice
- la inceputul demersurilor transpunerii directivei, la nivelul grupului de lucru s-a stabilit ca si co-initiatori sa fie MS si MECRMA, MFP avand doar rolul de avizatori, ca si celelalte institutii implicate
- deci, foarte important, cele doua ministere sunt co-initiatoare ale actului normativ; aceasta decizie a fost confirmata si in cadrul primei reuniuni a Comitetului director
Japan Tobacco International
- in nota de fundamentare, la „impactul asupra mediului de afaceri”, „analiza economica”, „impactul bugetar” este trecut NU ESTE CAZUL, insa este cazul, tocmai din acest motiv este nevoie de conlucrare
Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale
- in cadrul sedintei anterioare am punctat acest aspect alaturi de reprezentantul MFP, necesitatea participarii industriei la aceste dezbateri pentru ca se va intampla exact ce se intampla in aceasta situatie in care industria, cunoscandu-si foarte bine activitatea va veni si va puncta pe marginea actului normativ, intr-un final constatand ca s-a muncit degeaba, ca va trebui sa reluam toate discutiile si sa modificam actul normativ
- MS a insistat ca industria sa fie consultata in ultima etapa
Philip Morris Trading
- daca nu suntem crezuti in ceea ce priveste perioada de conformare, va invitam – toti membrii Comitetulu director, in fabricile noastre, fabricile celor 3 producatori unde sunt 4000 de locuri de munca, sa vedeti care sunt exact etapele de productie
Consiliul Concurentei
- ar trebui sa se ridice intrebarea de ce industria este atat de vehementa pe acest subiect, interesul industriei fiind acela de a produce si de a plati taxe si impozite; din punctul meu de vedere consultarea ar trebui sa se duca spre aceasta problematica, atata timp cat nu exista niciun fel de interes; singurul interes al industrie ar fi sa produca si sa castige bani si sa plateasca taxe
Tobacco Trading International
- propunem ca legea sa fie cat mai flexibila in limita directivei, noi ca tara tot timpul avem legi in care vrem sa fim primii in lucruri negative; ar trebui sa fie tari care de aici (din Romania) sa aduca produse din tutun astfel crescand texele care se platesc la stat
- ca exemplu, fiind din Oradea, pot traversa granita spre Ungaria la o distanta de 5 km pentru a aduce produse din tutun
Ministerul Sanatatii
- in cursul zilei vom trimite in format electronic proiectul de lege actualizat
- membrii Comitetului director vor inainta premierului un Memorandum prin care vom expune toate aspectele semnalate de reprezentantii industriei
Consiliul Concurentei
- propun transmiterea draftului de Memorandum tuturor membrilor Comitetului director pentru observatii/completari
Japan Tobacco International - ar mai fi multe detalii de discutat, articolul cu sanctiuni ar trebui revizuit, ceea ce necesita timp si participarea juristilor - mai sunt niste probleme referitoare la punerea pe piata Uniunii Europene si raportarea, ceea ce va fi dificil; noi producem pentru 50 de tari, in Romania raportam ce punem pe piata din Romania, in alte tari raportam ce punem pe piata altor tari - nu trebuie pornit de la ideea ca directiva trebuie transpusa cuvant cu cuvant, directiva este directionala, transpunerea tine cont de prioritatile nationale
Philip Morris Trading - avem 2 recomandari cu privire la echilibrul transpunerii, respectiv 1. Actele ce vor urma directivei, mare parte din ele trebuind a fi transpuse prin lege pentru ca vor reprezenta modificari la actualul text – observatie mentionata in documentul transmis MS cu propuneri 2. Capitole, cum ar fi libera circulatie, care este un capitol indicativ unde se spune ca statele membre pot face anumite lucruri
- am vazut drafturile de transpunere din celelalte state membre, in afara statelor care au decis pentru o masura sau alta mai restrictiva decat textul directivei, acel articol nu este implementat pentru ca repeta deja cuvintele din Tratatul European