Share |

Editoriale

N-a fost nevoie de mai mult de două săptămâni ca să se vadă că cel mai nepricopsit din galeria de noi miniştri aruncaţi pe piaţă de PDL este anonimul de la Economie. Să pui un tip atât de uşor – în sensulcel mai propriu al cuvântului – şef peste un minister atât de greu este în primul rând o dovadă de iresponsabilitate.

Mai mulţi preoţi de prin Sălaj s-au plâns recent că li s-a reţinut leafa pe mai multe luni ca o contribuţie la realizarea unei clădiri administrative a bisericii ortodoxe, fără a li se da nici o altă explicaţie. Clădirea respectivă este un veritabil palat care va cuprinde birouri şi un hotel cu spaţii dotate cu confort deosebit pentru mai-marii BOR ce vor veni să viziteze zona.

Ca orice mătură nouă, ministrul Economiei crede că el va face dintr-un foc ce n-au făcut predecesorii săi din mai multe. Adică să rezolve, într-un fel, problema contractelor de energie ale “băieţilor deştepţi”.
 

Peste câte belele aveam, doar complicaţiile astea meteorologice ne mai lipseau. Când se va trage linie şi se va face totalul, vom avea surpriza să constatăm că rapsodia asta de iarnă ne costă procente din PIB. Şi când spun asta mă refer doar la pierderile cauzate de întreruperea lucrului, a aprovizionării şi a transportului de produse în general. Tot atunci vom constata că una dintre responsabilităţile principale în “criza zăpezii” revine Ministerului Transporturilor.

Una dintre caracteristicile regimului actual o reprezintă deficitul cronic de cultură. S-a constituit un eşantion de reprezentanţi ai Puterii a căror condiţie esenţială este aceea de a stăpâni prost limba maternă. Căci despre altele nu mai este cazul să vorbim.
 

Anul ăsta este unul de coşmar pentru deszăpezitori. Adică pentru firmele care au încheiat contracte pentru repunerea în funcţiune a arterelor de circulaţie şi a infrastructurilor urbane. Nu pentru că au (prea) mult de lucru. Ci pentru că această iarnă îi scoate dintr-un ritm cu care s-au obişnuit în ultimii ani: să muncească puţin pe bani mulţi.
 

Vreme de o săptămână autorităţile au fost cu ochii pe drumuri. Să le închidă, să nu-i mai lase pe tembelii de şoferi s-o ia de capul lor, să-i salveze sau măcar să le ducă nişte ceai prin locurile în care s-au împotmolit. În tot acest timp nimeni nu s-a întrebat ce e cu tăcerea de gheaţă şi zăpadă ce venea dinspre  satele şi cătunele făcute una cu pământul de viscol.

Evenimentul cel mai important al zilei de joi nu a fost validarea noului Guvern în parlament, cum s-ar putea crede la prima vedere, ci discursul unicului reprezentant pe care Opoziţia l-a avut prezent la şedinţa camerelor reunite.
 

Ungureanu şi-a încolonat ciurda de juniori şi cu “bătrânii” în frunte a dat piept cu votul parlamentului. N-a avut nici o surpriză, prietenii săi din fruntea USL asigurându-l că, deşi n-au nimic cu el personal, nu-i vor vota formula guvernamentală. Iar dacă vor reuşi să-l trântească de două ori, îl vor trimite înapoi la SIE să spioneze în linişte.