Publicat: 10 Ianuarie, 2012 - 16:47

Institutul Naţional de Statistică a comunicat datele operative, din care rezultă că după unsprezece luni din anul 2011 exporturile FOB ale României au fost de 41,75 miliarde Euro, mai mari cu 22,5 % decât volumul exporturilor din acceaşi perioadă a anului 2010.

Volumul importurilor în aceeaşi perioadă este de 50,39 miliarde Euro, ceea ce reprezintă o creştere de 17,8 % faţă de unsprezece luni ale anului 2010. Soldul balanţei comerciale dupa unsprezece luni din anul 2011, în valoare de 8,6 miliarde Euro, este inferior celui înregistrat în aceeaşi perioadă a anul 2010 (o scădere cu 46,0 milioane Euro).

In luna noiembrie 2011 exporturile româneşti au înregistrat valoarea de 4,1 miliarde Euro şi o dinamică de 13,7 % faţă de noiembrie 2010, continuând tendinţa de creştere a exporturilor româneşti manifestată în primele zece luni ale anului 2011.  Se păstrează în acest fel, ritmul de creştere a exporturilor pentru o perioadă consecutivă de 27 luni (constant pozitiv). 

În luna noiembrie, importurile CIF s-au cifrat la 5,0 miliarde Euro şi au un ritm inferior de creştere (comparativ cu exporturile) de 9,9 %, semn al menţinerii investiţiilor din activitatea productivă.

In primele 11 luni din anul 2011 s-a menţinut caracteristica de creştere în ritm mai înalt a exporturilor către ţările din afara UE (creştere de 28,7 %, faţă de o creştere de 20,2 % în ţările membre ale Uniunii Europene), în special în ţări mai puţin afectate de criză sau care au reluat mai rapid creşterea economică. Această tendintă, menţinută pentru o perioadă lungă de timp (peste 2 ani) constituie o dinamică record, ce nu a mai fost atinsă în domeniul relaţiilor comerciale externe în ultimii 20 de ani. 

Caracteristicile exporturilor după unsprezece luni din anul  2011:

Structura prezintă o menţinere a ponderii produselor cu valoare adăugată ridicată, respectiv ale industriei constructoare de maşini şi echipamente de transport de 41,35%. Din totalul exporturilor româneşti, 74,9 % reprezintă produsele manufacturate.

Orientarea geografică spre ţările Uniunii Europene se menţine (71,26 % din exporturi şi 72,34 % la import), dar se confirmă tendinţa anterioară de creştere a exporturilor către ţări terţe, mai puţin afectate de criză (creştere a exporturilor de 29,3 %, mult peste media valorilor înregistrate în Uniunea Europeană: creştere 21,2%), astfel:

•Canada – creştere a exporturilor (68,38 %) (maşini şi aparate electrice, cazane şi echipamente nucleare, componente şi părţi de avioane);

•SUA – creştere cu 46,09 % (componente auto, îngrăşăminte produse chimice);

•Brazilia - creştere cu peste 110,22 % (autoturisme şi componente auto,      material rulant, echipament petrolier); 

•Federaţia Rusă - creştere a exporturilor de  27.73 % (piese şi componente auto, frigidere şi mobilă) ;

•Ucraina - creştere a exporturilor de 57.21 % (produse minerale, maşini şi echipamente electrice, autoturisme şi componente auto);

•Turcia -creştere a exporturilor de 9.13 % ( produse minerale, produse ale industriei chimice, produse din metal, maşini şi aparate electrice, automobile şi piese auto etc.). 

•Există o serie de alte ţări, cu o creştere de peste 50% a exporturilor: Kazahstan (54.57%), Kosovo (61.56%), Africa de Sud (73.41 %),  Emiratele Arabe Unite (83.98%), Arabia Saudită (154.37%), Iordania (117.91%), Tunisia (100.53%), Irak (52.43%), Afganistan (149.56%), Singapore (90.66%) ş.a.  

Principalele produse care constituie baza exporturilor româneşti sunt: aparate electrice pentru telefonie (8.46 % din exporturile româneşti, cu o creşetere de 50.07 % faţă de aceaşi perioadă din 2010), părţi şi componente pentru autovehicule (5,74% din exporturile româneşti, cu o creşetere de 52,18% faţă de aceaşi perioadă din 2010), autoturisme şi alte autovehicule (3,8% din exporturile româneşti, cu o creşetere de 32.42% faţă de aceaşi perioadă din 2010), îngrăşăminte minerale sau chimice azotoase  (2,31% din exporturile româneşti, cu o creşetere de 109.15 % faţă de aceaşi perioadă din 2010), porumb (2.37% din exporturile româneşti, cu o creşteree de 68.26% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2010), fire, cabluri, conductori electrici izolaţi (1,6% din exporturile româneşti, cu o creşetere de 57.04% faţă de aceaşi perioadă din 2010), anvelope din cauciuc (1,56 % din exporturile româneşti, cu o creşetere de 58.96% faţă de aceaşi perioadă din 2010), medicamente (1,44% din exporturile româneşti, cu o creşetere de 32.08% faţă de aceaşi perioadă din 2010),   evi şi conducte din metal (1,51 % din exporturile româneşti, cu o creşetere de  25.82% faţă de aceaşi perioadă din 2010), semifabricate din fier sau oţeluri nealiate (1,02% din exporturile româneşti, cu o creştere de 73,69% faţă de aceaşi perioadă din 2010), seminţe de floarea soarelui (1,46% din exporturile româneşti, cu o creştere de de 171,83% faţă de aceaşi perioadă din 2010) şi orz (0,95% din exporturile româneşti, cu o creşetere de  127.08% faţă de aceaşi perioadă din 2010).

Cea mai mare parte din produsele menţionate mai  sus au o valoare adăugată ridicată, fiind realizate în sectoare de activitate din responsabilitatea MECMA.

Caracteristicile importurilor României pentru primele unsprezece luni ale anului 2011:
-Importurile continuă să fie alcătuite, pe de o parte, din bunuri de investiţii sau produse industriale de completare pentru industria românească (65,0%) şi, pe de altă parte, din energie (11,3%) şi materii prime şi materiale (3,6%). Produsele agricole au reprezentat 6,8%  din importuri, comparativ cu 6,3 % din exporturi.
-Orientarea geografică a importurilor nu a înregistrat o modificare majoră, pe primele cinci locuri aflându-se Germania, Italia, Ungaria, Franţa, şi China cu peste 45 % din importuri, Federaţia Rusă, important furnizor de materii prime, reprezintă cca 5 % din importuri.

Studiul « Reussir en Roumanie », realizat de Camera de Comerţ si Industrie Franco-Româna de la Bucuresti (CCIFER) indică faptul ca România furnizează circa 1% din PIB-ul Uniunii Europene și enumeră sectoarele considerate de studiul CCIFER ca fiind cele mai importante pentru investitorii străini : noile tehnologii, infrastructura, energia și dezvoltarea durabilă, industria agro-alimentară. 

Studiul este înserat in ediţia 2011/2012 a catalogului membrilor CCIFER și este semnalat si de site-ul France Monde Express, care preia informaţiile furnizate de Camerele de comerţ franceze din străinătate. 

Doamna Jean M. Stephenes, CEO al RSM International, cea de a șasea companie de consultantă și audit din lume, a afirmat: “economia în estul Europei merge foarte bine, inclusiv în România. Consider că sunteți foarte serioși când vine vorba de a face afaceri, sunteți foarte bine văzuți în lume, inclusiv datorită sistemului educațional. Sunteți văzuți ca având un guvern stabil și deschis afacerilor. Este nevoie de investiții în infrastructură, traficul este o mare provocare. Trebuie să continuați procesul de dezvoltare, însă acest lucru nu e neapărat specific pentru România, toți trec prin acest proces”.