Publicat: 17 Iunie, 2013 - 09:37

Asociaţia Pacienţilor cu Afecţiuni Hepatice din România (APAH-RO), împreună cu Asociația Europeană a Pacienților cu Boli de Ficat (ELPA) au lansat un „Plan strategic de acţiune împotriva hepatitelor în România”. Evenimentul a fost anunţat la Timişoara, în cadrul Congresului Societăţii Române de Gastoenterologie, Hepatologie şi Endoscopie Digestivă (SRGH), ediţia a XXXIII-a, din perioada 12-15 iunie 2013, care s-a bucurat de prezenţa a peste 800 de medici din ţară şi străinătate.
Alături de medicii care și-au adus aportul la realizarea proiectului, la lansare au participat inițiatorul/coordonatorul proiectului, Achim Kautz, director pe politici de sănătate în cadrul ELPA, Prof. Dr. Ioan Sporea seful Clinicii de Gastroeterologie si Hepatologie Timişoara, totodată preşedinte SRGH, Prof. Dr. Oliviu Pascu, preşedintele comisiei de Gastroenterologie din cadrul Ministerului Sănătăţii și Marinela Debu, președinte APAH-RO.  
Trimitem anexat, spre consultare, textul integral al proiectului, care cuprinde o analiză concentrată a situației hepatitelor virale în România și efectul negativ al acestora asupra pacienților în particular, dar și asupra societății românești, în general.
„Se ştie că, în comparaţie cu alte state membre UE, România are cea mai mare prevalenţă a hepatitelor B şi C. Se estimează că există aproximativ două milioane de români infectaţi cu hepatită cronică. Dintre aceştia, 85% nu ştiu că poartă acest virus. Astfel, se aşteaptă ca, în următorii ani, în România să existe cel mai mare număr de bolnavi cu hepatită virală în faza cronică, ciroză şi cancer la ficat. Analizând această situaţie, se estimează că aproximativ 100.000 de români ar putea muri din cauzele menţionate, doar în următorii 5-10 ani. Pentru a preveni această situaţie, există o soluţie, prezentată în lucrarea de faţă. E un moment foarte important, nu doar pentru România, ci şi pentru UE, pentru că acest proiect este unul dintre cele mai bune, din cele existente la ora actuală, în Europa. Este de fapt primul la nivel global care are la bază un plan de acţiune strategic, cu acţiuni concrete. Acest proiect prezintă trei mari avantaje principale pentru România: e uşor de implementat, este eficient din punct de vedere al costurilor, având în vedere că se pot economisi anual până la 150 de milioane de euro, şi poate transforma România într-un exemplu de bune practici, pentru celelalte state ale lumii. Nu trebuie făcute noi investiții, ci doar folosirea în mod eficient a fondurilor existente”, a declarat reprezentantul ELPA, Achim Kautz.
„Menționăm că evaluarea de față include patru domenii principale: prevenire, depistare, tratament și monitorizare și se bazează pe analiza datelor existente cu scopul de a identifica punctele slabe în comparație cu situația din alte state europene. Analiza se bazează, de asemenea, pe o recenzie a literaturii de specialitate și pe o serie de discuții directe cu medici români de renume din domeniul hepatitelor și al serviciilor de sănătate, ale căror opinii și expertiză au fost încorporate în acest document. Totodată, sunt menționate propuneri concrete, aplicabile, care să ducă la îmbunătățirea substanțială a situației actuale privind hepatitele virale, dacă Guvernul manifestă voința politică de a întreprinde pași concreți pentru crearea mecanismelor necesare depistării timpurii și a tratamentului eficient al hepatitelor”, a punctat preşedinta APAH-RO, Marinela Debu.
„Lupta cu hepatita era făcută până acum prin medicii implicați în patologiile hepatice și companiile de medicamente care existau în branșă. Acum, există o forță, poate cea mai motivantă, prin asociațiile pacienților, care suferă cel mai tare de pe urma acestor boli. Probabil că putem obține un suport financiar de la companii farmaceutice. Însă, statul român trebuie să-și protejeze cetățenii. Când vorbim de un un procent de 9-10% de oameni infectați, statul ar trebui să aibă și o strategie pentru a scădea acest procent. Trebuie să aloci niște resurse pentru o oarecare prioritate. Din păcate, suntem pe locul întâi în Europa ca prevalență la infecțiile hepatice. Cu două analize (markeri virusali B și C), al căror cost poate fi negociat, la nivel de stat, la 5-6 euro per analiză, se poate depista boala în stadiu incipient. Nu trebuie să îi descoperi pe toți în primul an, dar trebuie să pornești acest demers. O bună parte dintre ei nu necesită tratament, ci doar schimbarea ritmului de viață, dacă știu că sunt bolnavi”, a explicat prof. dr. Ioan Sporea, șeful Clinicii de Gastroeterologie și Hepatologie Timișoara.
„Dacă cei infectați cu virusuri hepatice ar conștientiza acest fapt, ar avea șanse crescute de vindecare. Altfel, mulți vor ajunge în stadii avansate ale bolii, precum ciroza și cancerul hepatic, când posibilitățile terapeutice sunt mult reduse. Pe de altă parte, putem vorbi și despre cei aproximativ 40.000 de pacienți cu hepatită C, care au făcut terapie până acum. Conform statisticilor, aproape 20.000 s-au vindecat, în timp ce în cazul altor aproximativ 20.000 s-a înregistrat eșec terapeutic și la care boala evoluează. Dar, la ora actuală, și în cazul acestora din urmă putem vorbi de o a doua șansă. Firmele producătoare de medicamente au găsit mijloace cu care aceștia pot fi retratați și obține rezultate bune. Așadar, și asupra acestui aspect ar trebui acționat, mai ales că respectivii pacienți ne sunt cunoscuți. Iată încă un segment populațional important asupra căruia am putea interveni”, a completat prof. dr. Oliviu Pascu, șeful Comisiei de Gastroenterologie din cadrul Ministerului Sănătății. 

Acest document va fi prezentat de APAH-RO în zilele următoare reprezentanților Ministerului Sănătății, cu speranța că va fi găsită deschiderea necesară pentru a pune planul în aplicare.

„Vom propune crearea unui grup de lucru, format din experți, oameni cu implicare, care să se întâlnească frecvent, pentru implementarea unui sistem de supraveghere. Apoi, trebuie să existe un registru național pe hepatite, care să permită îmbunătățirea accesului la screening. Acest lucru se poate face și cu ajutorul medicilor de familie, dacă vor avea libertatea de a trimite pacienții la testarea gratuită”, a încheiat Marinela Debu, președintele APAH-RO.