Publicat: 14 Martie, 2018 - 18:30
Creații de Raluca Buzura, Alina Bancilă, Maria Filipescu, Alina Predoiu, Nacu Marian, Alex Burlacu, Ioana Streza şi Brândușa Atena Ungurașu.
Doina Păuleanu

La Galeria SENSO a avut loc miercuri, 14 martie, vernisajul expoziției „BIJUTERIE CONTEMPORANĂ”,  un eveniment dedicat eternului feminin, artei şi frumosului în toată splendoarea şi desăvârşirea sa. Sunt prezentate creaţiile realizate de opt tineri şi foarte talentaţi artişti români şi demni reprezentanţi ai designerilor de bijuterie contemporană de autor: Raluca Buzura, Alina Bancilă, Maria Filipescu, Alina Predoiu, Nacu Marian, Alex Burlacu, Ioana Streza şi Brândușa Atena Ungurașu.

           Vernisajul a fost prezentat de Dr. Doina Păuleanu, istoric și critic de artă, director al Muzeului de Artă Constanța care a spus: 

„Bijuteriile s-au ivit în zorii civilizației, conferidu-le strălucitoare frumusețe; purtate deopotrivă de femei și bărbați ca ornament corporal, dar și ca talisman, semn de recunoaștere, simbol sau obiect de lux, de etalare a opulenței, erau considerate suficient de importante încât să-și însoțească posesorii  nu numai în viața cotidiană, dar și în cea veșnică (necropolele sunt zone în care arheologii au descoperit piese splendide).

Legea Oppia, votată la Roma în anul 215 î. Chr., care interzicea luxul femeilor (podoabele de aur nu puteau să depășească o jumătate de uncie – 15 gr., iar veșmintele din purpură trebuiau evitate), și-a exercitat prerogativele timp de două decenii. Constatând că republica a depășit pericolul reprezentat de războaiele punice și s-a redresat, femeile Urbei organizează în anul 195 o revoltă, despre care scrie pe larg marele istoric Titus Livius; soarta legii s-a tranșat în senat, prin discursuri susținute în contradictoriu de Cato cel Bătrân și de Valerius Potitus. Primul, sever, înconjurat cu nimbul sacrificiilor și victoriilor în care fusese profund implicat, susține în continuare austeritatea: „Cetăţeni! Noi astăzi am fi avut mai puţin de furcă cu femeile, dacă fiecare dintre noi am fi îndrumat pe mamele de familie să respecte drepturile şi importanţa soţilor lor; libertatea noastră înfrântă în cămin, din pricina neputinţei noastre, este călcată în picioare şi zdrobită acum de nestăpânirea femeilor chiar aici în for; şi pentru că n-am fost în stare să le înfruntăm acasă pe fiecare în parte, tremurăm aici în faţa tuturor”. Cupins de ardoare, Cato previne: „Din partea nici unui alt neam nu ne va pândi o primejdie mai mare ca din partea femeilor, dacă le vom îngădui să se adune laolaltă... Şi atunci, dacă vor cuceri astăzi acest drept, ce nu vor mai încerca mâine?” Concluzia nu poate fi decât una și se referă, evident, la drepturi: „Credeţi că până la urmă nu vor reuşi să vi le smulgă pe toate şi chiar să fie egale cu bărbaţii? Îndată ce vor începe să fie egale cu noi, vor fi şi mai presus decât noi” (aici intervenim în relatarea distinsului istoric spre a liniști suflarea masculină: nu ne-am propus să fim mai presus!).

Arătând, la capătul unui strălucitor discurs, că o lege își pierde actualitatea, dacă toate condițiile care i-au justificat apariția devin inactuale, tribunul plebei Valerius Potitus susține (la sfârșitul unui raționament deductiv): „Femeile doresc ca podoabele lor să depindă mai degrabă de buna voastră plăcere decât de legi”.

Concluzia care se poate desprinde din această relatare este simplă: nici măcar o lege nu poate opri femeile să poarte podoabe! Iar cele pe care ni le propun spre plăcută și îndelungă zăbavă la galeria Senso, Raluca Buzura, Alina Bancila, Maria Filipescu, Alina Predoiu, Ioana Streza, Brândușa-Atena Ungurașu, Alexandru Burlacu și Marian Nacu, autentici creatori de artă, sunt, cu adevărat, irezistibile”

Artiştii care îşi expun creaţiile sunt:

Raluca Buzura: a urmat cursurile Universităţii de Arte şi Design din Cluj-Napoca, secţia ceramică-sticlă-metal, iar din 2007, am urmat masteratul în cadrul aceleaşi secţii. „În perioada anilor de studiu, lucrările pe care le realizam se aflau în zona instalaţiei, participând la diferite proiecte şi expoziţii. Din 2009 însă, centrul de interes devine designul de bijuterie contemporană. Interesul acordat bijuteriei provine poate şi din faptul că acestui domeniu nu i s-a acordat o mare atenţie. De obicei, lumea priveşte bijuteria doar ca un surplus adus corpului uman, cu valoare în funcţie de materialul folosit. A fost deci, şi o provocare de a schimba optica privitorului şi de a-i arăta o altă alternativă, şi anume că bijuteria poate fi considerată un obiect de artă de sine stătător, având o gândire plastică, concept şi mesaj, care poate acoperi o paletă largă de domenii. Am continuat a lucra păstrând preferinţa pentru materialele ceramice, şi asta din cauza transformării materialului de la o stare la alta: odată ce a căpătat o anumită formă, el nu se mai poate întoarce la ce a fost înainte. Îmi place să combin materialul ceramic aparent fragil, cu duritatea metalului sau căldura pe care o oferă un material textil, pentru ca mai apoi să supun forma unor experimente compoziţionale ce creează cea mai expresivă latură a creaţiilor mele. Bijuteriile sale  sunt o traducere a trăirilor personale în porţelan, încercând în timpul acestui proces să şterg urmele, printr-o simplificare ce frizează graniţele dintre real şi abstract, într-un vârtej de culori şi cascade de linii din care se întrevăd flash-uri de auriu. Rezultatul acestor trăiri îmi place să cred că este o moştenire, o dovadă a existenţei mele ce se răsfrânge asupra societăţii, făcând-o dacă nu mai bună, măcar ceva mai frumoasă şi încercând să reînnoade prăpastia dintre public şi artă, prin prezenterea unei diversităţi de forme estetice si idei, care să o scoată din zona de serie

Alina Bancilă: artist vizual cu specializarile sticla-metal-bijuterie. In 2004 a absolvit cursurile Universitatii Nationale de Arte București, cu dubla specializare: sticlă şi metal. Este membră a Uniunii Artistilor Plastici din anul 2000. A primit premiul Uniunii Artiștilor Plastici pentru Artele Focului in 2003 şi Premiul Bienalei Artelor Focului în 2004. În 2015 a realizat la Festivalul Ravello, în Italia, bijuterii oferite ca premiu castigatorilor Festivalului International George Enescu.

"Nu poți purta un tablou. Nu poți purta o sculptură. Dar poți purta o bijuterie de artă. De secole, artiști celebri, de la Picasso, Braque, Ernst sau Salvador Dali, până la John Chamberlain sau Anish Kapoor au creat și bijuterii, adevărate lucrări de artă. Iar bijuteria de artă e o formă de expresie, atât pentru artist, cât și pentru cel care o alege. Dezvăluie personalitatea și o potențează, deschide o poartă spre interior. Iar noi – fie, unii dintre noi – purtăm, de când am descoperit-o pe autoarea lor, bijuterii semnate Alina Băncilă. Artist pur sânge, absolventă a Universității Naționale de Arte București, cu o serie de expoziții personale și de grup și multe premii, are lucrări de o forță nebănuită, rar întâlnită în materie de bijuterie. Din metal croit, topit, picături vii de argint, cristal și pietre semiprețioase, lucrările ei trăiesc intens, vibrează, vorbesc cu un aer imperial, dublat de impetuoase tușe moderne, ies din rând și, în orice caz, nu te pot lăsa indiferent"

Maria Filipescu: a studiat designul vestimentar la Liceul de Arta Nicolae Tonitza si a urmat, apoi, Academia de Arta Nicolae Grigorescu, la sectia sticla/metal - bijuterie. S-a orientat către bijuterie dupa o expozitie de podoabe vazuta, in timpul liceului, in Mexic, unde totul a fascinat-o, de la datele tehnice pana la principiile de culoare, lumina si volum. De atunci a tot incercat sa se exprime prin bijuterii, simtind ca le poate transforma din accesorii menite sa impodobeasca articole vestimentare in piese definitorii pentru personalitatea celor care le poarta. A participat la "Pret-a-Porter", la festivalul "Pasarela", Târgul "Autor", la doua editii ale salonului de plastica Morpho si a avut prezentari de creatie vestimentara si bijuterie la numeroase evenimente.

Alina Predoiu: Bijuteriile sale sunt un simbol al feminitatii, al elegantei si aduc o nota de strălucire corpului. Pietrele pretioase si semipretioase în culori variate care au dat naştere bijuteriilor, le fac sa fie mai mult decât un simplu accesoriu pentru ca au fost alese cu grija si poarta o parte din emotiile si trairile creatoarei. Dintotdeauna m-au fascinat pietrele şi-am incercat, la inceput mai timid, dar acum din ce in ce mai temeinic, sa le descopar, sa le inteleg frumusetea, sa comunic cu ele, sa le ascult povestea, pentru ca fiecare are o poveste, fiecare vine de undeva de departe si aduce un pic din tainele pamantului ... Bijuteriile sunt emotii, emotii traite sau ravnite, impresii nascute din firescul unei zile, anotimp sau amintiri, sunt ganduri curate si pline de iubire ce te petrec intruna peste zi.... Am plecat in aceasta calatorie, cu gandul de a face haina pietrelor ca sa-ti imbrace sufletul, sa te poarte in timp ca-ntr-o poveste, sa le adulmeci parfumul, să-ţi mângâie chipul si sa te alinte in fiece zi” - declara Alina Predoiu.        

Marian Nacu: a absolvit Institutul de Arte Plastice “Nicolae Grigorescu” din Bucuresti în 1978 la clasa maestrului Nicolae Adam (generaţia “Metalul”). Între 1983 şi 2014 a avut nu mai puţin de 20 de expoziţii personale în România. Începând cu 1983 participă la toate Saloanele Naţionale şi Saloanele de Artă Decorativă organizate de Uniunea Artiştilor Plastici din România, primind numeroase premii care îi răsplătesc excelenţa artistică. În paralel ia parte la numeroase expoziţii de grup. Începând cu 1985 participă şi este premiat la importante saloane internaţionale, iar după 1991 are numeroase expoziţii personale în Franţa, Italia, Marea Britanie, Germania, SUA, Japonia, Liban, Rusia, Belgia, Austria, Portugalia. Este invitat la defilări de modă (împreună cu Doina Levinţa), dar şi solicitat la numeroase prezentări exclusiviste de bijuterie în mediul diplomatic, de business sau privat. Creează bijuterie pentru filmele “Dracula” şi “François Villon” produse în România şi trofee pentru concursuri naţionale. Restaurează două biserici în Republica Moldova. În 2004, lui Marian Nacu i s-a conferit Ordinul Meritul Cultural în grad de Cavaler de către Preşedintele României, în semn de apreciere pentru întreaga activitate.Înzestrat cu o fantezie gaudi-easca, Nacu îsi petrece (îndeosebi) nopțiile alcătuind cu delicii piesele sofisticate, fragile fragmentate de bestiariu oniric, de pandemoniu abstract, menite nu atât – sau nu întâi de toate – a împodobii o vestimentație, cât a onora o stare de spirit, ca o amenîntare, în genul „florii” de coral crescută sălbatic la capătul trunchiului ei translucid” - afirma criticul Mihai Ispir. Marian Nacu marchează arta bijuteriilor într-un mod aparte, exclusivist și într-adevăr meteoric, străbătand lumea artistică a pietrelor de peste 25 de ani, fiind printre puținii creatori de bijuterii baroce din România

Ioana Streza şi Alex Burlacu: au pus bazele atelierului de bijuterii „Contemporia” în Capitală, la un an de la absolvirea unui curs de design şi creaţie de bijuterie. „Ideea de a transforma interesul pentru designul de biju­terie într-o afacere a pornit de la o tendinţă care se manifestă tot mai accentuat în ţară, şi anume creşterea numărului de cum­părători interesaţi de produse de design. În special în domeniul modei tot mai mulţi îşi doresc să se diferenţieze optând pentru produse personalizate sau realizate în serie mică de producători locali“ - spunea Alexandru Burlacu, unul dintre fondatorii brandului Contemporia. Cele mai vândute produse sunt inelele, în special cele de aur şi verighetele. Cei mai mulţi clienţi provin din Capitală şi din Cluj-Napoca, însă ate­lierul a primit comenzi şi din Anglia, Polonia sau chiar Emi­ratele Arabe Unite ca urmare a promovării pe reţelele de socializare. În ceea ce priveşte producţia, principala dificultate întâmpinată este accesul la unele tehnologii şi costurile relativ ridicate la materiale şi echipamente. “Comercializarea ridică mai puţine probleme în epoca digitală datorită instrumentelor de vânzare şi promovare online care folosite inteligent pot genera vânzări mari cu investiţie minimă, magazinele fizice şi târgurile de profil sunt prea puţin dezvoltate în România în domeniul bijuteriei contemporane“.

 Brânduşa - Atena Unguraşu: creează bijuterii realizate din porţelan pictat, încastrat în metale preţioase, în mare vogă pe piaţa de bijuterii de lux. Designer-ul stăpâneşte cu măiestrie această artă şi ne aduce la preţuri accesibile cercei, inele şi coliere create şi pictate în porţelan, încastrat în aur pur, argint şi platină. Brânduşa Unguraşu, artistul "proprietar" al manufacturii de porţelan cu acelaşi nume este absolventă a Academiei de Arte Plastice din Bucureşti şi a studiat în detaliu tehnica modelării şi picturii pe porţelan, sub şi peste glazură, la manufacturile de porţelan în atelierele de creaţie ale unor faimoşi producători de porţelan.

 

.

Tag-uri Institutii: 

Tag-uri Geo: