Publicat: 28 Aprilie, 2016 - 13:16

Consumul de grăsimi trans produse industrial creste riscul bolilor de inima, iar instituțiile europene trebuie sa-si asume urgent masuri concrete pentru limitarea acestora in alimentație, considera Daciana Sârbu, care a fost desemnata co-autoare a unei rezoluții pe acest subiect a Comisiei de sănătate (ENVI) din Parlamentul European. Eurodeputata este cea care a propus participarea activa a Comisiei ENVI la identificarea de soluții pentru aceasta problema reala de sănătate publica. De altfel, in cadrul reuniunii ENVI de la Bruxelles la care a participat si comisarul european pentru Sănătate, Daciana Sârbu i-a atras atenția ca instituțiile UE  întârzie nejustificat luarea unor decizii in privința grăsimilor trans. Rezoluția este forma prin care Parlamentul European se implica pentru a accelera adoptarea unei soluții intr-o problema stringenta, implicare pe care reprezentanta PSD a cerut-o in mod repetat.
 “Comisia Europeana ne-a prezentat recent un raport care era, în mod clar, favorabil introducerii prin lege a unor limite in privința grăsimilor trans produse industrial. Totuși, încă nu a venit nicio propunere legislativa. Mă preocupa faptul ca acest proces durează extrem de mult. Imediat după prezentarea raportului, am propus formularea unei rezoluții a Comisiei ENVI, tocmai pentru a impulsiona dezbaterea mai rapida a unui plan de acțiune pe aceasta tema. In acest fel putem accelera propunerea si discutarea efectiva a unor masuri”, considera eurodeputata, vicepreședinta a Comisiei ENVI.
In dialogul cu reprezentantul CE, Daciana Sârbu i-a solicitat acestuia sa precizeze un termen pentru prezentarea de masuri. Argumentele sale au făcut trimitere la datele incontestabile avansate de experți: “Știm deja ca grăsimile trans produse industrial cresc riscul afecțiunilor cardiovasculare, mai mult decât orice alt macronutrient, ca sunt consumate in exces de anumite grupuri de populație, de exemplu de către tineri. Mai știm si ca, in unele tari, limitarea lor a dus la reducerea afecțiunilor cardiovasculare. De aceea, fiecare întârziere a unor masuri eficiente pentru reducerea consumului de grăsimi trans înseamnă, de fapt, ca sunt ratate nejustificat oportunitati importante in lupta cu bolile cardiovasculare, adică afecțiunile care produc cele mai multe decese  în Europa. Chiar e nevoie sa mai treacă 6 sau 7 ani de deliberări înainte de a avea masuri concrete?”
Răspunsul comisarului a fost catalogat de eurodeputata ca fiind “inacceptabil de vag si neangajant”, acesta subliniind ca “spera sa poată prezenta masuri in cursul anului viitor”.
Potrivit raportului făcut public in decembrie 2015 de Comisia Europeana, se estimează ca, in Danemarca, scăderea consumului de grăsimi trans a dus la reducerea semnificativa a deceselor din cauza afecțiunilor cardiovasculare (cu 14.2 la 100.000 de cazuri pe an). 
Raportul citează un studiu recent cu date din 9 state europene, indicând ca anumite categorii de populație consuma in exces alimente ce conțin grăsimi trans produse industrial, un astfel de grup fiind tinerii intre 18 si 30 de ani.