Publicat: 18 Septembrie, 2014 - 17:52

Proiectul de autonomie privind statutul Ținutului Secuiesc, prezentat, joi, de preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, la Cluj Napoca, propune o formă radicală de autonomie pe criterii etnice, cu limba maghiară recunoscută oficial alături de limba română, cu simboluri și cu instituții proprii pentru Ținutul Secuiesc, care fac practic din regiune un stat în stat.

Proiectul mai prevede ca regiunea să fie condusă de un Consiliu regional și unul executiv cu președinte care să participe la şedinţele Guvernului României la care sunt tratate probleme care privesc regiunea.

„Noi propunem o regiune funcțională din trei județe, Mureș, Covasna și Harghita, unde cetățenii vor fi egali. Acest proiect înseamnă și o descentralizare puternică, preluarea unor atribuții de la Guvernul central către regiune”, a spus Kelemen Hunor. 

„Cred într-o România puternică, balcanică, motiv pentru care comunitatea maghiară dorește să obțină garanții reale și efective privind exprimarea identității comunității. Ne delimităm și respingem clar orice încercare de compromitere a proiectului nostru, primul sub formă de proiect de lege, ce conține 97 de articole, ce vizează o regândire a regiunilor de dezvoltare și a unităților administrative”, a adăugat liderul UDMR.

Proiectul UDMR de autonomie a Ţinutului Secuiesc prevede că drumurile, autostrăzile, căile ferate şi apeductele de interes exclusiv regional, care sunt determinate prin normele de aplicare a statutului Ţinutului Secuiesc, "constituie patrimoniul inalienabil al regiunii".

De asemenea, imobilele din proprietatea statului situate în regiune sunt transferate în patrimoniul regiunii, iar judeţele, conform noilor reglementări, "pe teritoriul lor, intră în posesia bunurilor şi drepturilor de natură imobiliară ale statului cu excepţia celor de interes militar şi a serviciilor de interes naţional sau de interes regional".

„Trebuie să asigurăm în continuare pentru maghiari toate elementele pentru a păstra identitate națională. Există 14 modele de autonomie în țările din UE, noi am ales un model adaptat după modelul din Italia”, a continuat acesta. 

„Este timpul după 25 de ani pentru încă un pas în ceea ce privește o reconciliere efectivă și puternică. Nu suntem dușmani. În 125 de ani au fost momente grele în istoria noastră. Dar dacă noi credem că viitorul nostru comun este o țară puternică într-o Uniune Europeană puternică, atunci trebuie să depășim toate clișeele și formulele verbale”, a mai spus Kelemen.