Publicat: 18 Aprilie, 2018 - 09:54

Update: Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis, a susţinut miercuri, 18 aprilie a.c., o declaraţie de presă, la finalul sesiunii de deschidere a primului Summit Parlamentar al Formatului Bucureşti.

Vă prezentăm în continuare transcrierea declaraţiei de presă:

Jurnalist: Vorbeaţi despre nevoia de securitate la Summitul care tocmai a început. Spuneţi-mi, vă rog, cum vedeţi demersul pe care îl face astăzi Parlamentul, de înfiinţare a unei comisii speciale de modificare a legilor în domeniul securităţii naţionale? Dumneavoastră, Administraţia Prezidenţială, ar trebui să aveţi un rol?

Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis: Este evident că securitatea naţională este o temă atât de importantă încât ea nu poate fi ocupată de o singură instituţie, de aceea şi în Constituţie toate instituţiile mari au un rol în asigurarea securităţii naţionale, începând de la Preşedinte, la CSAT, la Parlament, la Guvern şi, bineînţeles, la entităţile de specialitate, Armată, servicii ş.a.m.d. În acest sens, cred că este important să înţelegem că orice demers făcut de vreuna dintre aceste părţi pentru a schimba sau a îmbunătăţi cadrul general are nevoie de colaborarea tuturor celorlalţi.

În acest context, sigur, teoretic, sunt imaginabile două scenarii. Un scenariu ar fi ca un PSD dornic să ocupe toate instituţiile statului, să le acapareze, să forţeze schimbări ale legislaţiei în domeniul securităţii naţionale, în sensul unui control politic, fără să colaboreze cu Preşedinţia, fără să colaboreze cu CSAT, fără să colaboreze cu Armata, cu serviciile. Acesta este un scenariu prost. Alt scenariu: o coaliţie responsabilă, care înţelege nevoia modernizării legislaţiei în domeniul securităţii naţionale se apucă să lucreze pe aceste teme foarte importante, colaborează cu Preşedintele, cu Preşedinţia, colaborează cu CSAT, colaborează, inclusiv, cu reprezentanţii serviciilor vizate şi, în final, se obţine ceea ce ne dorim cu toţii: o legislaţie modernizată, o legislaţie europeană, o legislaţie care într-adevăr conduce la un cadru care permite o securitate naţională modernă, care permite să spunem cetăţeanului "da, statul român este capabil şi are toate instrumentele şi legislaţia aferentă pentru a vă apăra aşa cum vă doriţi cu toţii". Acesta este scenariul pe care mi-l doresc şi am speranţa că acest al doilea scenariu de colaborare va deveni realitate.

Jurnalist: Să înţelegem că nu aţi fi de acord, domnule Preşedinte, cu scoaterea serviciilor de sub autoritatea Preşedinţiei şi a CSAT? 

Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis: Nu, nu aş fi de acord cu aşa ceva.

Jurnalist: Preşedinţia a fost contactată până acum pentru a colabora la o eventuală legislaţie, îmbunătăţirea legislaţiei? 

Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis: Până acum nu a fost nimeni contactat, dar bănuiesc că după ce astăzi se înfiinţează comisia specială, se vor apuca să îşi noteze care sunt partenerii importanţi în aceste discuţii.

Jurnalist: Domnule Preşedinte, ministrul Justiţiei a anunţat că va sesiza Curtea Constituţională după decizia dumneavoastră de a nu o revoca pe şefa DNA. Dumneavoastră consideraţi că există un conflict între Guvern şi Administraţia Prezidenţială? Sunt motive de a se sesiza Curtea Constituţională?

Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis: După părerea mea, nu există niciun conflict şi niciun temei pentru o sesizare a Curţii Constituţionale. În tot procedeul început de ministru cu solicitarea de revocare, solicitarea avizului CSM şi, în final, decizia mea, legislaţia în vigoare, în materie, a fost respectată 100%, iar, după cum cu toţii cunoaştem, legea lasă la latitudinea Preşedintelui dacă acceptă sau nu acceptă această propunere de revocare. Deci nu există niciun temei. Ar fi deosebit de ciudat dacă de fiecare dată când un decident ia o decizie care nu convine unui partener sau unei instituţii să ne aflăm în faţa unui conflict constituţional. Nici vorbă de aşa ceva! Personal, sigur, cred că putem să înţelegem că ministrul este personal nemulţumit că nu i s-a acceptat solicitarea. Dar de acolo până la un conflict constituţional este cale lungă, repet, nu există nici un conflict între Preşedinte şi Guvern, şi nu există absolut, dar absolut niciun temei pentru o sesizare a Curţii Constituţionale. Ce să sesizeze sau ce să judece Curtea? Că nu am fost de acord într-o chestiune unde legea îmi spune expres ca eu pot să fiu de acord sau pot să fiu în dezacord. Sau poate Curtea să judece oportunitatea deciziei pe care am luat-o? În niciun caz! Deci, din punctul meu de vedere, procedeul sau procedura s-a finalizat.

Jurnalist: În acest context în care nu aţi revocat-o pe Laura Codruţa Kovesi şi în condiţiile în care spuneaţi că, dacă va fi nevoie, îl veţi chema şi pe ministrul Justiţiei şi pe Laura Codruţa Kovesi, să discutaţi, cum vedeţi ceea ce se întâmplă în cadrul DNA în momentul de faţă? E nevoie de o discuţie? E normal ce se întâmplă?

Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis: DNA este o instituţie cu rezultate remarcabile şi o instituţie responsabilă, iar dacă în anumite unităţi ale DNA apar probleme, eu sunt convins că există absolut toate instrumentele necesare şi legale pentru a face ordine şi am spus-o în repetate rânduri, atunci când apar probleme şi, în toate sistemele mari apar din când în când probleme, este foarte important să se acţioneze repede, ferm şi să se clarifice.

Jurnalist: V-au întrebat ceva legat de decizia dumneavoastră de a respinge propunerea de revocare? În discuţiile pe care le-aţi avut pe hol sau acum la plecare?

Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis: Nu, nu am discutat aceste chestiuni. Nici înainte şi nici cum, nici nu ar fi fost oportun, nici nu a fost cazul. Şi cred că acest lucru arată că toată lumea a înţeles rolul fiecărei instituţii în acest demers. E un lucru bun că nu se poartă discuţii inoportune.

Jurnalist: Dar Laura Codruţa Kovesi are vreo responsabilitate pentru ce s-a întâmplat sau ceea ce se întâmplă în cadrul DNA în momentul de faţă?

Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis: Haideţi să discutăm şi despre B9 ceva astăzi...

Jurnalist: V-aş întreba despre familia tradiţională, va fi susţinută în stradă, într-un mare miting în luna mai. Aţi mai mers la mitinguri, la acţiuni de stradă. Participaţi la acest miting în mai?

Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis: Să vedem odată mitingul organizat şi să vedem care va fi scopul acestui miting, nu pot să mă pronunţ despre o chestiune care este momentan doar la nivel de idee.

Jurnalist: Referendumul pentru redefinirea familiei îl mai vedeţi posibil în mai?

Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis: Referendumul a fost solicitat de un număr important de cetăţeni şi, cu siguranţă, atunci când Parlamentul va decide că e nevoie să se ţină, se va ţine acest referendum. Aici rolul Preşedintelui se pare că este în curs de diminuare prin demersurile pe care le face Parlamentul, legislaţia încă este în circuit şi vom vedea cum se finalizează.

Jurnalist: Tocmai de aceea vă întrebam pentru că aţi trimis legea aici, la Parlament, Parlamentul v-a trimis-o înapoi, în aceeaşi formă, fără să ţină cont de observaţiile dumneavoastră. Întrebarea era dacă veţi promulga Legea referendumului aşa cum v-a ajuns de la Parlament.

Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis: Legea referendumului, aşa cum a ajuns acum la mine, nu va fi promulgată. Eu am oarece nemulţumiri faţă de această lege şi voi solicita opinia Curţii Constituţionale.

Jurnalist: În contextul în care liberalii au votat să fiţi candidatul pe care îl susţin la alegerile prezidenţiale şi în contextul în care există mai multe idei în presă că veţi fi interesat de Preşedinţia Consiliului European, v-aţi decis în care direcţie o luaţi?

Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis: Eu acum sunt Preşedintele României şi mă simt foarte confortabil în această postură.

Jurnalist: Ministrul Justiţiei a acuzat faptul că încă nu a primit motivarea de la dumneavoastră cu privire la decizia pe care aţi luat-o şi are nevoie de această motivare pentru a sesiza Curtea Constituţională. Când o să-i trimiteţi motivarea?

Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis: Poate nu s-a uitat în poştă. I-am trimis o scrisoare a doua zi după ce am făcut declaraţia de presă, chiar la prima oră. Poate a lipsit de la minister, s-a mai întâmplat.

Jurnalist: Pilonul II de pensie e bine să devină opţional? Cum vedeţi aceste schimbări?

Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis: Cred că aceste veşnice schimbări nu aduc decât bulversări şi incertitudini. Am observat că PSD a făcut un hobby din a schimba tot ce funcţionează în România, a schimbat sistemul de impozite şi taxe, a mărit salariile până le-a micşorat, acum vrea să desfiinţeze pilonul II de pensii, nu este bine aşa. Se poate guverna aşa, dar nu cu rezultate bune. Părerea mea e că lucrurile care au fost stabilite pentru mulţi ani şi PSD a fost acolo, în Parlament, nu cred că poate să facă abstracţie de faptul că această decizie a fost luată de toţi factorii politici, nu cred că este bine. Dacă se schimbă, trebuie, nu trebuie, legile Justiţiei. Se schimbă, trebuie, nu trebuie impozitarea, salariile, acum umblăm la sistemul de pensii, după aceea umblăm la securitatea naţională, nu cred că mergem spre o stabilitate a statului român ci, dimpotrivă, cred că prea multe lucruri abordate în prea scurt timp, duc la o instabilitate pe care, în definitiv, nu şi-o doreşte nimeni.

Jurnalist: Pentru protestele din sănătate, care ar fi soluţia? Pentru că am observat două viziuni diferite: pe o parte, angajaţii din sănătate care spun că le-au scăzut veniturile; în cealaltă parte, Ministrul Finanţelor şi Ministrul Muncii, care spun că salariile au crescut.

Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis: Da, aici se vede foarte clar că nu există o gândire unitară la nivel de guvern şi este păcat. Ar trebui să se formeze una. Această chestiune trebuie rezolvată de Guvern, nu poate fi aruncată în curtea absolut nimănui. Legislaţia este aşa cum este şi cum am spus acum 2 minute, apare instabilitate, apare neclaritate şi toate acestea duc la mişcări sociale care nu îmbunătăţesc absolut deloc climatul social. Până la urmă, statul funcţionează bine dacă există un climat social calm. Dacă toată lumea protestează, toată lumea schimbă legi, toată lumea vrea să arate că ştie mai bine, rezultatul este un declin, evident.

Mulţumesc!

Departamentul Comunicare Publică

 

Update: Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a declarat, miercuri, că el a pledat de mult timp pentru ca România să devină, prin modificarea Constituţiei, republică parlamentară.

"Până în momentul de faţă nu putem să discutăm despre un proiect legat de modificarea legilor securităţii pentru că ceea ce s-a hotărât în momentul de faţă este crearea comisiei comune de elaborare a modificărilor pe legile securităţii. Este evident că legile securităţii naţionale sunt depăşite, ele fiind elaborate la începutul anilor 90. S-au produs o serie de modificări de securitate. Trebuie să adaptăm aceste legi la realităţile cu care ne confruntăm, la pericolele hibride, la problemele legate de atacurile cibernetice, şi de aceea cred că era timpul să pornim să facem aceste modificări acum. Că aceste modificări vor afecta într-iun fel rolul unora dintre instituţiile statului, vom vedea. Ceea ce este foarte important sigur problema legată de securitatea naţională nu este o problemă care să ţină de o singură instituţie, trebuie o colaborare între instituţii, trebuie să existe dacă vreţi în arhitectura instituţională şi constituţională respectul pentru ceea ce numim controlul şi echilibrul reciproc al puterilor. Dar eu am pledat de foarte multă vreme pentru a considera organizarea şi arhitectura constituţională a României cât mai aproape de ceea ce definim ca republică parlamentară", a spus, Tăriceanu, la Palatul Parlamentului.

Update: Preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, a declarat, miercuri, că Parlamentul sprijină activitatea Guvernului în acţiunile legate de siguranţă naţională.

"Doresc să reconfirm faptul că Parlamentul României acordă sprijin deplin activităţilor Guvernului legate de securitatea naţională. Cel mai bun exemplu este angajamentul privind continuarea alocării procentului de 2% din PIB pentru apărare. Acest buget permite Guvernului să îndeplinească angajamentele României în cadrul NATO referitoare la fonduri, contribuţii şi capabilităţi. Permite, totodată, continuarea programelor noastre de înzestrare a sectorului apărării şi îndeplinirea misiunilor forţelor armate, atât în plan naţional, cât şi internaţional. Cel mai important lucru, alocarea a 2% din PIB pentru apărare ne permite să ne pregătim pentru situaţii neprevăzute, având în vedere evoluţiile mediului de securitate din flancul estic al Alianţei. (...) Respectarea legislaţiei internaţionale în domeniul securităţii este o necesitate, violarea acesteia afectând grav echilibrul de securitate şi capacitatea noastră de a acţiona în calitate de furnizori de securitate. Considerăm că profilul regiunii Mării Negre este esenţial pentru agenda NATO. În acest sens am apreciat mai multe discuţii care au avut loc între aliaţi şi parteneri despre Marea Neagră, în marja summitului NATO iulie 2018. Din perspectiva noastră, a României, creşterea prezenţei NATO la Marea Neagră prezintă o importanţă deosebită. Ea a fost concretizată până în prezent printr-o serie de măsuri vizând intensificarea cooperării în domeniul terestru, aerian şi maritim", a spus Dragnea la summit-ul B9 care are loc miercuri la Palatul Parlamentului.
 

Primul Summit Parlamentar al Formatului Bucureşti (B9), un eveniment organizat de preşedintele forului superior al Legislativului, Călin Popescu Tăriceanu şi de Stanislaw Karczewski, mareşalul Senatului Republicii Poloneze a început miercuri la Palatul Parlamentului. În calitate de gazdă a evenimentului, preşedintele Senatului l-a primit pe şeful statului Klaus Iohannis. 

"Agenda Summitului parlamentar abordează, între altele, aspecte privind prezenţa viitoare a NATO, postura defensivă şi de descurajare, responsabilităţi comune, combaterea terorismului, mobilitatea militară, percepţiile referitoare la ameninţările cu care sunt confruntate ţările participante, consolidarea legislativă în materie de apărare", se arată pe site-ul evenimentului..  

La Summitul B9 vor participa delegaţiile Parlamentelor statelor membre ale Formatului Bucureşti: Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, România şi Ungaria.

Alocuţiunea Preşedintelui României, domnul Klaus Iohannis, susţinută în cadrul sesiunii de deschidere a primului Summit Parlamentar al Formatului Bucureşti (B9)

Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis, a susţinut miercuri, 18 aprilie a.c., o alocuţiune în cadrul sesiunii de deschidere a primului Summit Parlamentar al Formatului Bucureşti (B9).

Vă prezentăm în continuare textul alocuţiunii:

"Domnule Preşedinte al Senatului României,
Domnule Preşedinte al Camerei Deputaţilor,
Doamnelor şi domnilor Preşedinţi şi înalţi reprezentanţi ai Forurilor Legislative,
Domnule Preşedinte al Adunării Parlamentare NATO,
Excelenţe,
Doamnelor şi domnilor,

Îmi face plăcere să particip la deschiderea acestui eveniment şi să vă împărtăşesc câteva consideraţii care privesc Formatul Bucureşti sau, cum mai este denumit, B9. După cum cunoaşteţi, am lansat acest Format împreună cu Preşedintele Poloniei, Andrzej Duda, la Bucureşti, în noiembrie 2015. De atunci, B9 a avut o dinamică susţinută la nivel executiv - ministerial şi al şefilor de stat.

Formatul s-a consolidat într-o platformă de dialog informal foarte utilă, pe teme de securitate, între statele de pe Flancul Estic al NATO, care au devenit deopotrivă beneficiare ale măsurilor de descurajare adoptate la nivel aliat, precum şi contributoare active la securitatea euro-atlantică, a NATO în întregul său.

Ceea ce ne-a adus împreună au fost percepţiile similare privind riscurile de securitate actuale şi provocările provenind din vecinătatea estică.

Principiile călăuzitoare ale Formatului Bucureşti vizează furnizarea unei contribuţii rezultând din experienţa şi expertiza specifice statelor participante la Format, cu înţelegerea că menţinerea şi consolidarea coeziunii, unităţii şi solidarităţii aliate rămân esenţiale.

Acţionând împreună, în această manieră, astăzi:

- Găzduim pe propriile teritorii unităţi şi structuri aliate, sisteme de apărare-cheie pentru Alianţă, precum şi componente ale sistemului de apărare anti-rachetă aliat;

- Participăm la operaţii NATO precum cea din Afganistan;

- Contribuim activ la programele de asistenţă destinate statelor partenere;

- Participăm activ la eforturile Uniunii Europene în domeniul apărării, ne-am implicat activ în PESCO, propunem şi participăm la proiecte concrete de cooperare sub egida acestei iniţiative, suntem implicaţi activ în dezbaterile conceptuale şi în procesul general de consolidare a rolului Uniunii Europene în domeniu, participăm la misiunile civile ale Uniunii, atât în vecinătatea noastră estică, cât şi în cea sudică;

- Participăm la creşterea contribuţiei europene în cadrul Alianţei.

Care poate fi, aşadar, rolul parlamentelor naţionale în cadrul acestei platforme?

Desigur, pornim de la responsabilitatea generică a dimensiunii parlamentare în statele NATO - aceea de a asigura liantul între clasa politică şi societate, pentru raportarea optimă a agendei politice a NATO la necesităţile şi aşteptările cele mai presante ale opiniei publice din statele aliate, care opinie publică doreşte clar mai multă securitate.

Totodată, parlamentelor naţionale ale statelor din B9 le revine un rol esenţial în partajarea echitabilă a responsabilităţilor în cadrul NATO, mai ales având în vedere rolul specific în aprobarea bugetelor menite să susţină o abordare mai ambiţioasă a securităţii şi apărării comune.

Subliniez aici angajamentul României de a aloca 2% din PIB, începând cu 2017, care evidenţiază importanţa colaborării eficiente dintre toţi actorii instituţionali - Preşedinte, Parlament şi Guvern.

Asumarea şi menţinerea acestui angajament s-a realizat, la iniţiativa mea, chiar la începutul mandatului meu de Preşedinte, cu acordul tuturor partidelor reprezentate în parlament.

Cred că este un exemplu concret şi pozitiv al modului în care toate instituţiile unui stat membru NATO trebuie să acţioneze pentru respectarea angajamentelor asumate pentru propria securitate, dar şi pentru securitatea întregului spaţiu euro-atlantic.

Partajarea beneficiilor de securitate vine împreună cu partajarea responsabilităţilor. Acest principiu trebuie înţeles de societate în ansamblul ei, iar aici intervine rolul esenţial al parlamentelor naţionale.

Într-adevăr, parlamentele sunt cel mai bine plasate pentru a explica propriilor opinii publice beneficiile şi responsabilităţile derivate din statutul de membru al NATO.

Distins auditoriu,

Summitul NATO de la Bruxelles, din acest an, va marca o nouă etapă în procesul de adaptare a Alianţei la provocările şi ameninţările actuale de securitate. În pregătirea sa, Summitul Formatului Bucureşti de la Varşovia din luna iunie, pe care îl voi co-prezida împreună cu Preşedintele Duda, va avea un rol foarte important.

În acest context, implementarea deplină a deciziilor pe care le-am adoptat la Summiturile NATO din Ţara Galilor şi de la Varşovia este prioritară.

În continuare, va trebui să susţinem ca prezenţa aliată pe întregul Flanc Estic, de la Marea Baltică la Marea Neagră, să fie unitară, coerentă şi eficientă, pentru a servi scopului de consolidare a posturii de descurajare şi apărare a NATO. România susţine ferm iniţiativele aliate care ajută la realizarea acestui deziderat.

În completarea acestor eforturi, partenerii Alianţei, de la Est şi Sud, trebuie să beneficieze, în continuare, de atenţia şi sprijinul NATO pentru consolidarea rezilienţei lor. În acelaşi timp, susţinem iniţiativele destinate gestionării ameninţărilor din vecinătatea sudică a spaţiului euro-atlantic, inclusiv prin creşterea rolului NATO în combaterea terorismului.

De asemenea, România susţine ferm dezvoltarea parteneriatului dintre NATO şi Uniunea Europeană, în deplină complementaritate.

Am încredere că, la Summitul NATO din acest an, vom reitera, prin acţiuni şi decizii concrete, unitatea şi solidaritatea Aliaţilor, precum şi valoarea unei relaţii transatlantice solide.

Doamnelor şi domnilor,

Am convingerea că deciziile pe care le vom adopta la Bruxelles, în iulie, vor face ca NATO să fie o Alianţă mai puternică, iar România va rămâne acelaşi aliat şi partener demn de încredere, responsabil, dedicat deplin proiectelor aliate de consolidare a securităţii regionale şi internaţionale.

Vă mulţumesc pentru atenţie şi vă urez mult succes în cadrul dezbaterilor dumneavoastră de astăzi!"
 

Tag-uri Institutii: