Publicat: 22 Aprilie, 2014 - 17:58

Ministerul Culturii va organiza standul național al României în cadrul Festivalului Internaţional al Cărţii de la Budapesta, care are loc în perioada 24 – 27 aprilie 2014. După ce a fost invitat de onoare la ediția din anul 2009, România participă şi la ediţia din acest an cu nume dintre cele mai importante ale literaturii române contemporane. 
Autorii invitați de către Ministerul Culturii sunt: Norman Manea, Paul Cornea, Daniel Cristea-Enache, Radu Aldulescu, Doina Ruşti, Filip Florian și Matei Florian. În cadrul târgului, se vor lansa ediţiile maghiare ale unor cărţi ale autorilor invitaţi. Astfel, romanul „Vizuina” (Odú) al multipremiatului scriitor român Norman Manea a fost tradus la editura Kossuth, la editura Sėtatėr Kulturális Egyesǔlet apare romanul „Zogru” de Doina Ruști, iar romanul lui Radu Aldulescu „Proorocii Ierusalimului” („Jeruzsálem prófėtái”), a apărut la Editura Napkút. De asemenea, volumul „Márta jelenései” de Marta Petreu, a fost publicat de editura Palamart, iar versiunea maghiară a romanului  „Băiuţeii” ("Kölyök Utca") de Matei Florian şi Filip Florian a apărut la editura Bookart. Simona Sora, invitată de Institutul Cultural Român Budapesta, va citi din romanul Hotel Universal.
Evenimentele  organizate de  Ministerul Culturii din România cu prilejul Festivalului Internațional al Cărții de la Budapesta încep vineri, 25 aprilie, la ora 18.30. În colaborare cu Institutul Cultural Român Budapesta, la sediul acestei instituții va avea loc dezbaterea cu titlul „Literatura şi cultura română în contextul globalizării. O nouă şansă pentru artiştii şi gânditorii români?”. Participă scriitorii Norman Manea, Paul Cornea, Daniel Cristea – Enache (moderatorul dezbaterii), Radu Aldulescu, Daniel Bănulescu, Simona Sora, Filip Florian, Doina Ruşti, Matei Florian, editori şi traducători.
Programul evenimentelor culturale românești în cadrul Festivalului Internațional al Cărții de la Budapesta se va desfășura după cum urmează:
Sâmbătă, 26 aprilie
12.00 – 14.00, standul Ministerului Culturii  (B2)
-  Lansarea cărţii „Ce a fost - cum a fost”, Editura Polirom, 2013  în prezenţa autorilor Paul Cornea şi Daniel Cristea- Enache.
- Prezentare şi lectură din romanul „Zogru” de Doina Ruşti, tradus de Szenkovits Enikõ, Sėtatėr Kulturális Egyesǔlet.
14.30, Sala Szabó Magda 
- Lansarea  romanului „Vizuina”/ „Odú”, de  Norman Manea, traducerea în limba maghiară de Gabriella Koszta, Editura Kossuth.
17.30, sala Kner Imre 
- Prezentarea volumului  Apocalipsa după Marta/ „Márta jelenései” de Marta Petreu, traducerea în limba maghiară: Németi Rudolf, Editura Palamart, 2014
 
Duminică, 27 aprilie
12.00 – 14.00, standul Ministerului Culturii (B2)
- Prezentare şi lectură din romanul „Hotel Universal” de Simona Sora, editura Polirom, 2012.
- Prezentare si lectură: Radu Aldulescu –„Proorocii Ierusalimului”/„Jeruzsálem        prófėtái”, roman tradus de Kirilla Teréz, Editura Napkút.
- Prezentare si lectură din romanul „Băiuţeii”/ "Kölyök Utca" de Matei Florian şi Filip Florian, traducere în limba maghiară de Lövétei Lázár László, Editura Bookart, 2013.
Ministerul Culturii mulțumește editurilor care au contribuit cu ofertă editorială la prezența României în cadrul Festivalului Internațional al Cărții de la Budapesta: Brumar, Editura Casa Radio, Corint, Editura HAC! BD, Hasefer, Herg Benet, Humanitas, Editura Institutului Cultural Român, Editura Militară, Nemira, Niculescu, Orizonturi, Polirom, Editura Universității din București, Rao, Tracus Arte, Tritonic, Vivaldi și Vremea.
Mulțumiri: SC Kandia Dulce SA și SC Lido Gîrbea SRL.
 
Scriitorii invitați la Festivalul Internațional al Cărții de la Budapesta:
 
Norman Manea s-a născut în anul 1936 în comuna Burdujeni (astăzi, cartier al municipiului Suceava) în anul 1936. Este din unul dintre cei mai importanți, dar și dintre cei mai apreciați prozatori și eseiști români, profesor de literatură europeană și „writer in residence” la Bard College, New York.
Activitatea lui literară în România s-a desfășurat între anii 1966 – 1986, timp în care a publicat zece volume și a fost distins cu Premiul Asociației Scriitorilor din București (1979) și Premiul Uniunii Scriitorilor (1984, anulat de Consiliul Culturii și Educației Socialiste). În anul 1992 a primit Bursa Guggenheim și prestigiosul Premiu MacArthur, în anul 1993 Biblioteca Națională din New York i-a conferit distincția „Literary Lion” al bibliotecii, în anul 2002 i s-a atribuit Premiul internațional de literatură Nonino pentru „Opera omnia”, iar în anul 2006, i-a fost decernat Premiul Médicis Étranger pentru Întoarcerea huliganului. În  anul 2010 a primit distincția „Commandeur dans l’Ordre des Arts et des Lettres” din partea guvernului francez, iar în anul 2011, a fost distins cu prestigiosul premiu literar Nelly Sachs. În 2012, Uniunea Scriitorilor din Romania i-a decernat Premiul Național pentru Literatură și în anul 2014 l-a nominalizat pe lista propunerilor României pentru Premiul Nobel pentru literatură.
Principalele sale publicații sunt: Întoarcerea huliganului (ed. I, 2003; ed. a II-a, 2006, 2008, 2011, Polirom), Plicuri și portrete (Polirom, 2004), Fericirea obligatorie (ed. a II-a, 2005, 2011, Polirom), Despre Clovni: Dictatorul și Artistul (ed. a II-a, 2005, Polirom), Anii de ucenicie ai lui August Prostul (ed. a II-a, 2005, 2010, Polirom), Plicul negru (ed. a IV-a, 2007, 2010, Polirom), Sertarele exilului. Dialog cu Leon Volovici (Polirom, 2008), Înaintea despărțirii. Convorbire cu Saul Bellow (Polirom, 2008), Vorbind pietrei (Polirom, 2008), Atrium (ed. a II-a, 2008, Polirom), Variante la un autoportret (Polirom, 2008), Vizuina (ed. I, 2009; ed. a II-a, 2010, Polirom), Curierul de Est. Dialog cu Edward Kanterian (Polirom, 2010), Cuvinte din exil (împreuna cu Hannes Stein, 2011, Polirom), Captivi (ed. a II-a, 2011, Polirom), Cartea fiului (ed. a II-a, 2012, Polirom) și Zilele și jocul (ed. a II-a, 2012, Polirom).
 
Paul Cornea (născut în 1923, la București) este doctor în științe filologice și profesor emerit la Facultatea de Litere a Universității din București, iar în perioada 1990-1996 a fost șef de catedră și decan al Facultății de Litere. A fost director general în Ministerul Culturii (1953-1965) și ministru secretar de stat în Ministerul Învățământului (ianuarie – iunie 1990). De asemenea, alte funcții au fost sau sunt: Membru în Comitetul executiv și vice-președinte al Asociației Internaționale de Literatură Comparată (1991-1997), președinte de onoare al Asociației de Literatură Generală și Comparată din România, vice-președinte al Societății de Științe Filologice din România. Volume personale: Studii de literatură română modernă (ESPLA, 1962), Anton Pann (ESPLA, 1964), De la Alecsandrescu la Eminescu (ESPLA, 1966), Originile romantismului românesc. Spiritul public, mișcarea ideilor și literatura (Minerva, 1972; ed. a II-a, Cartea Românească, 2008), Conceptul de istorie literară în cultura românească (Eminescu, 1978), Regula jocului. Versantul colectiv al literaturii (Eminescu, 1980), Itinerar printre clasici (Eminescu, 1984), Introducere în teoria lecturii (Minerva, 1988; ed. a II-a, Polirom, 1998; traducere în limba italiană, Sansoni, 1993), Aproapele și departele (Cartea Românească, 1990), Semnele vremii (Eminescu, 1995), Interpretare și raționalitate (Polirom, 2006), Delimitări și ipoteze. Comunicări și eseuri de teorie literară și studii culturale (Polirom, 2008), Festschrift: Cercetarea literară azi. Studii dedicate profesorului Paul Cornea (coordonat de Liviu Papadima si Mircea Vasilescu, Polirom, 2000), Ce a fost – cum a fost. Paul Cornea de vorbă cu Daniel Cristea-Enache (coed. Polirom/ Cartea Românească, 2013).
 
Radu Aldulescu (născut la 29 iunie 1954, București). După terminarea liceului Dante Alighieri din București a muncit într-o serie de fabrici comuniste precum Policolor și 23 August.
A debutat în anul 1993, la Editura Albatros, cu romanul Sonata pentru acordeon, pentru care a primit Premiul Uniunii Scriitorilor din Romania. A mai publicat romanele: Amantul Colivăresei (ed. I, Nemira, 1996; ed. a II-a, Cartea Românească, 2006), tradus în franceză la Les Editions des Syrtes, Franța; Mirii nemuririi (Editura Cartea Românească, 2006), distins cu Premiul „Ion Creangă” al Academiei Române; Îngerul încălecat (ed. I,  Phoenix, 1997; ed. a II-a, Cartea Românească, 2011); Istoria eroilor unui ținut de verdeață și răcoare (ed. I, Nemira, 1998; ed. a II-a, Cartea Românească, 2007); Proorocii Ierusalimului (ed. I, Editura Publicațiilor pentru Străinătate, 2004; ed. a II-a, Corint, 2006; ed. a III-a, Cartea Românească, 2009; ed. a IV-a, Polirom, 2012), tradus în maghiară la Napkut, Ungaria;  Ana Maria si îngerii (Editura Cartea Românească, 2010); Cronicile Genocidului (Cartea Românească, 2012), roman  distins cu Premiul „Augustin Frățilă” pentru cel mai bun roman al anului 2012 și Premiul pentru cel mai Bun Roman al Anului 2012 în cadrul Colocviilor Romanului Românesc Contemporan, ediția a VI-a.
A scris scenariul filmului Terminus Paradis (regizat de Lucian Pintilie), care a obținut Marele Premiu al Juriului la Festivalul de la Veneția.
În prezent este scriitor profesionist free-lancer.
 
 
Doina Ruști, născută în anul 1957, este profesor universitar, dar și o scriitoare apreciată nu doar în România, dar și în străinătate. Operele sale au fost traduse în: italiană, germană, engleză, maghiară, bulgară. Cele mai premiate romane ale sale sunt Zogru (Polirom, 2006), recompensat cu Premiul Asociației Scriitorilor din București, Fantoma din moară (Polirom, 2008), distins cu Premiul pentru Proză al Uniunii Scriitorilor din România, Lizoanca la 11 ani (Polirom 2009), distins cu Premiul „Ion Creangă” al Academiei Române.
Alte opere publicate sunt: Omulețul roșu (Vremea, 2004), Patru bărbați plus Aurelius (Polirom, 2011), Cămașa în carouri și alte 10 întâmplări din București (Polirom, 2010), Mămica la două albăstrele (Polirom, 2013).
Lizoanca la 11 ani este în curs de ecranizare.
 
Daniel Cristea-Enache (născut la 19 februarie 1974) este conferenţiar universitar la Facultatea de Litere, Universitatea București, consilier la Editura Polirom (pentru care coordonează colecţia „Opere”) și cronicar literar la revista Observator Cultural. De asemenea, este membru al Grupului pentru Dialog Social și Project Manager al portalului Literatura de azi.
Volume publicate: Concert de deschidere (2001; Premiul de Debut al României literare; Premiul pentru Debut al Uniunii Scriitorilor din România; Premiul „Titu Maiorescu” al Academiei Române; în format electronic, LiterNet, 2004), Sertarul Scriitorului Român. Dialoguri pe hîrtie (Polirom, 2005), Bucureşti Far West. Secvenţe de literatură română (2005), Un om din Est (2006; Premiul pentru Critică şi Istorie Literară al Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti), Convorbiri cu Octavian Paler (2007; ed. a II-a, Polirom, 2012), Timpuri noi. Secvenţe de literatură română (Cartea Românească, 2009; Premiul pentru Critică al revistei Convorbiri literare), Lyrica magna. Eseu despre poezia lui Nichita Stănescu (2010), Cinematograful gol (Polirom, 2011), Generația ’60: discursul artistic și discursul critic. Neomodernismul (Editura MNLR, 2013), Literatura de azi. Dialoguri pe net (Polirom, 2013), Cartea ca destin. Daniel Cristea-Enache în dialog cu Dan C. Mihăilescu (Humanitas, 2013), Ce a fost – cum a fost. Paul Cornea de vorbă cu Daniel Cristea-Enache (coed. Polirom/ Cartea Românească, 2013).
 
Filip Florian s-a născut la 16 mai 1968, la Bucureşti. Între 1990 şi 1999 a fost redactor la Cuvîntul, apoi corespondent al posturilor de radio Europa Liberă şi Deutsche Welle. Primul său roman, Degete mici, a fost recompensat cu Premiul pentru debut al României literare, Premiul de excelenţă pentru debut în literatură al UNPR şi Premiul Uniunii Scriitorilor pentru cel mai bun debut în proză.
În 2006, împreună cu fratele său Matei Florian, a publicat romanul Băiuţeii, ajuns la cea de-a patra ediţie. La Editura Polirom, Filip Florian a mai publicat romanul Zilele regelui (2008), distins cu Premiul „Manuscriptum“ acordat de Muzeul Naţional al Literaturii Române şi desemnat Cartea anului la Colocviul romanului românesc contemporan, precum și romanul „Toate bufnițele” (2012), premiat Cea mai frumoasă carte a anului la Gala Industriei de Carte din România. Romanele lui Filip Florian au fost traduse în peste zece țări.
Filip Florian a fost invitat la o serie de festivaluri literare internaționale (precum PEN World Voices New York, Internationales Literaturfestival Berlin şi Edinburgh International Literature Festival) și a susținut lecturi publice în România și în străinătate.  
 
Matei Florian s-a născut la 8 ianuarie 1979, la Bucureşti. Între 1998 şi 2007, a fost reporter şi, ulterior, redactor la revistele „Dilema veche” şi „Dilemateca”. Ca titular al rubricii Audio şi n-am cuvinte, a fost câştigătorul Galei jurnalismului cultural, ediţia 2008, la categoria critică muzicală.
Matei Florian a debutat cu romanul Şi Hams Şi Regretel (Polirom, 2009), a publicat, alături de fratele său Filip Florian, romanul Băiuţeii (Polirom, 2006), ale cărui traduceri au apărut în Polonia, Marea Britanie, Spania, Ungaria şi Bulgaria. De asemeni, a fost prezent cu pagini de proză în antologiile „Povestiri erotice româneşti” (Trei, 2007), „Cartea cu bunici” (Humanitas, 2008) şi „Kortars roman irodalmi antologia” (Nemzeti Tankonzvkiado Budapest, 2009).