Lumea tehnologiei avansate priveşte departe în viitor, indiferent de cât de adâncă este criza economică prin care trecem. Aşa încât ştim deja la ce viteze de procesare să ne aşteptăm şi cum vor arăta standardele de comunicare.Tehnologia viitorului din industria computerelor şi a procesoarelor, în măsura în care este croită în laboratoarele de la Intel Corporation, are trei repere bine definite: Light Peak, Silicon Photonics şi îmbunătăţirea actualei infrastructuri bazate pe cupru. Toate acestea au stabilit deja direcţia în care se va mişca tehnologia informaţiei pe durata următorilor cinci-şase ani, după cum s-a subliniat la ediţia din acest an a Intel Research Day, de la Santa Clara, California.Light Peak este una dintre cele mai importante inovaţii care urmează să fie implementate în actuala infrastructură. Se bazează pe aceeaşi tehnologie ca şi transmisia digitală de date în cazul internetului, iar renunţarea la cablurile metalice va permite viteze mari de transfer pe arii mult mai largi. Evident, cu posibilitatea unificării standardelor de codare a datelor transmise, oferită de numărul enorm de fire ce pot fi incluse în acelaşi cablu. Mario Paniccia, directorul Photonics Lab Circuits de la Intel, chiar a reuşit să ne demonstreze, în laborator, cum printr-un cablu conector cu mufe USB trece lumina dintr-un capăt în celălalt. „Viteza de transmitere va creşte exponenţial odată cu lansarea Light Peak, dar rapiditatea cu care vor fi lansate tehnologiile aferente va fi încetinită de costuri, fiindcă trebuie să fie şi ieftine pentru a fi eficiente“, explică Justin Rattner, chief technology officer.Al doilea proiect, Silicon Photonics, înseamnă în esenţă transformarea siliconului în conductor de laser. Modulatoarele din silicon şi-au majorat viteza de transmisie de la 1 Gb/s până la 40 Gb/s în iulie 2007, iar în prezent obţin viteze de 200 Gb/s. Iar capacitatea continuă să crească pe măsură ce tehnologia hibridă avansează. Dar atât fibra optică, cât şi siliconul hibrid („combinat“ cu germaniu) vor fi integrate pe parcursul a mai mulţi ani. „Cel puţin patru-cinci ani de acum încolo, cuprul nu va dispărea de pe piaţă, fiindcă este o tehnologie extrem de ieftină“, spune Justin Rattner.

Despre ganduri s-au emis nenumarate teorii, s-au facut multe experimente si studii atat de catre psihologi cat si de neurologi, chimisti si chiar fizicieni. Gandurile, fie ele frumoase sau negre, influenteaza viata fiecaruia dintre noi. Ceea ce vad neuro-fizicienii in creierul persoanelor supuse unor studii, nu este altceva decat o „furtuna” dezlantuita sub forma de ganduri. Ele pot produce furie, instinct criminal, ura, compasiune si iubire. Toate aceste emotii sunt substante chimice imprimate intr-o imagine holografica.Gandul, dupa cum sustin oamenii de stiinta, reprezinta o forta materiala, ceea ce presupune si posibilitatea ca prin sugestie, prin psihoterapie sau prin cine stie ce actiuni sa ii putem influenta pe semenii nostri. Fiecare dintre noi este responsabil de ceea ce i se intampla in viata. Orice gand, fie el bun sau rau, ce ne trece prin minte, ne contureaza viitorul. In copilarie ne cream sistemul nostru de credinte, iar ca adulti ne construim experiente care sa se potriveasca, destul de mult, cu acestea. Trecutul nu poate avea putere asupra unei persoane decat daca aceasta ii permite acest lucru. Toate experientele nefericite sunt create de gandurile si credintele fiecaruia. Cand persoana va intelege ca aceste ganduri rele nu mai corespund prezentului, ca a sosit momentul sa creada ceea ce gandeste, atunci incepe construirea viitorului pe care-l doreste. Acesta va fi rezultatul modului de a gandi si, in felul acesta de-a intelege faptul ca viitorul sta in puterea gandurilor care au devenit, iata, pozitive.Gandurile pot fi citite? Asa sustin unii cercetatori. Inca de prin 2006, o echipa formata din oameni de stiinta din Londra, Tokio si Oxford, condusa de profesorul John-Dylan Haynes de la Institutul Max Planck din Germania a ajuns la performanta de a patrunde adanc in mintea oamenilor si a observa cu atentie care le sunt intentiile inainte ca ei sa actioneze. Profesorul Haynes si echipa sa au descoperit ca la o persoana care gandeste sa intreprinda ceva, apar modificari in cortexul prefrontal median. Aceasta tehnica de citire a gandurilor nu se stie daca a fost pusa in practica, insa cercetarile au continuat. In 2009, oameni de stiinta de la University College London au reusit, sa determine cu precizie, locurile in care se gaseau participantii la studiu, prin analizarea semnalelor cerebrale ale acestora. Aceeasi echipa de cercetatori a dat publicitatii un studiu recent, in revista Current Biology, prin care sustine ca a reusit sa determine evenimentele specifice trecute la care se gandesc oamenii. Coordonatoarea studiului, Eleanor Maguire este de parere ca „s-a reusit sa examinam activitatea creierului pentru a detecta urmele unei amintiri specifice in memoria episodica... Avem posibilitatea de a intelege felul in care amintirile sunt stocate si cum se modifica ele in timp”. Asadar, concretizarea visului unora sau a cosmarului altora de a pune la punct dispozitivul ce poate citi gandurile celorlalti oameni, face pasi siguri. Ca va fi bine sau va fi mai putin confortabil, ramane de vazut...

Mai mulţi observatori ai vieţii româneşti au afirmat de-a lungul timpului că scleroza avansată a administraţiei (centrale şi locale) îşi va da măsura în cazul unei calamităţi. Luni, la orele prânzului, oraşul Galaţi este ameninţat de revărsarea Dunării: se ridică în grabă un dig care, dacă va ceda, un sfert din oraş, şantierul naval, portul şi vama vor fi înghiţite de ape. Un oficial gălăţean estimează că năvălirea apelor ar însemna „cel mai mare dezastru urban din România, după cel de-al doilea război mondial“.Moldova este deja sub ape, iar meteorologii anunţă în continuare ploi.Din nou calamitatea ne găseşte nepregătiţi. Din nou inventariem planurile puse în cui şi casele aşezate în albia majoră a râurilor. Din nou sunt acuzate lucrările ceauşiste prin care s-au astupat luncile Dunării şi Insula Mare a Brăilei. Din nou privim spre munţii bărbieriţi de afacerişti/politicieni veroşi: din 90 încoace, 95.000 de ha de pădure au fost rărite, 33.000, pur şi simplu, rase. Din nou ne confruntăm cu debite fenomenale şi cu România profundă, în chirpici sau cu recente termopane puse în buza apei; cu oamenii ei care votează pe o găleată de plastic şi o pungă cu făină, scoşi de sub pat în ultima clipă a evacuării, văicăreţi şi gata s-o ia identic de la capăt, după ce potopul o să înceteze. Din nou vedem politicieni (nu însă pe Videanu şi Berceanu) pogorâţi în mijlocul nenorocirilor, promiţând marea cu sarea şi pe premierul Boc, venit prima oară în pantofi la inundaţii, neezitând să spună pe ştiutul ton, entuziast, că „a stat la poveşti“ cu sinistraţii. Din nou sunt aduşi jandarmi să facă ei, aproape de unii singuri, până la epuizare, toată treaba. Şi din nou îl vedem pe Traian Băsescu luând frâ­iele în mână, exasperat însă de „ţăţisme“ (nu altele decât la celebrele serbări câmpeneşti din ultimele alegeri, doar că în alt registru), de vechii lui camarazi din fostul PD, azi ditamai baronii, de presă şi de omul pe care s-a bazat (degeaba) cel mai mult, Emil Boc.Vedem aceleaşi televiziuni de „ştiri“, făcând spectacol melo (imagine & sunet), cu ziarişti răscolind indecent/obscen cu vorba şi camera de luat vederi nenorocirea, doar-doar mogulul de la centru (care nu se grăbeşte să verse sinistraţilor niciun cent din punga-i mult îndestulată) va aprecia prestaţia antiguvern şi anti-Băsescu.Vedem şi aceeaşi Biserică Ortodoxă Română care a făcut rugi ca să stea ploile, dar ele n-au stat, aşteptând de la enoriaşi ajutoare pe care să le împartă ulterior amărâţilor; BOR este acum mult prea preocupată de creditul pe care o să-l facă la bănci, ca să-şi ridice catedrala monstru lângă celălalt monstru ceauşist, Casa Poporului.Recent, ambasadorul american Gitenstein ne îndemna să înlocuim expresia atât de româ­nească „asta-i viaţa“ cu cea de peste ocean, „yes, we can“. Dar nu, noi nu putem!

<< Cum va arăta Terra, locul de la mare unde vom merge şi când plouă. Ultima soluţie pentru atragerea străinilor pe litoral: staţiunea pe care o fac ei (Gândul) ::: Index Oglinda retrovizoare ::: >>back to overview
| | Accesari: 235 |

Comentarii