Publicat: 3 Noiembrie, 2017 - 16:34

Laura Codruţa Kovesi, prin răspunsul trimis Comisiei speciale de anchetă privind alegerile din 2009, a refuzat să participe la clarificarea unor aspecte legate de un eveniment de interes public, se arată în motivarea Curții Constituționale a deciziei din 3 octombrie prin care s-a constatat existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Parlament şi Ministerul Public, generat de refuzul procurorului şef al DNA de a se prezenta la audieri.

"În ceea ce o priveşte pe doamna Laura Codruţa Kovesi, aceasta (...) a refuzat să dea curs celor trei invitaţii şi să se prezinte în faţa Comisiei speciale de anchetă, iar la solicitarea comisiei de a răspunde, în scris, la întrebările 'dacă aţi fost acasă la domnul Gabriel Oprea în seara zilei de 6 decembrie 2009' şi 'dacă răspunsul este afirmativ, vă rugăm să ne precizaţi motivul vizitei dumneavoastră acasă la domnul Gabriel Oprea şi ce persoane au mai fost prezente', doamna Laura Codruţa Kovesi a răspuns că nu a dat curs invitaţiei de a lua parte la lucrările comisiei, deoarece nu a avut şi nu are cunoştinţă despre aspecte de natură să servească la aflarea adevărului în cauza care formează obiectul activităţii comisiei, datorită atribuţiilor conferite de lege, nu a avut şi nu are prerogative sau cunoştinţă de niciunul dintre aspectele care fac obiectul anchetei parlamentare", se precizează în motivarea publicată vineri pe site-ul CCR.

Judecătorii constituţionali au apreciat că procurorul şef al DNA nu a dat, concret, niciun răspuns la cele două întrebări formulate de Comisia specială de anchetă.

"Doamna Laura Codruţa Kovesi nici nu a negat, nici nu a confirmat o stare de fapt concretă, limitându-se la a susţine că nu deţine informaţii necesare cauzei. Curtea constată că, de fapt, doamna Laura Codruţa Kovesi nu a răspuns la cele două întrebări formulate de Comisia specială de anchetă. Mai mult, această situaţie coroborată cu imposibilitatea comisiei de a stabili adevărul, deşi a întreprins mai multe demersuri în vederea audierii şi altor persoane care ar fi putut avea cunoştinţă despre evenimentele cercetate, dar care au refuzat cooperarea motivat de faptul că au fost citate în calitate de martori într-un dosar de urmărire penală (...), sunt de natură a crea un blocaj în activitatea Comisiei speciale de anchetă (...), blocaj care a determinat Parlamentul României să adopte o hotărâre prin care prelungeşte termenul de activitate al comisiei cu 60 de zile, în vederea continuării demersurilor legale pentru realizarea obiectivelor în scopul cărora a fost declanşat controlul parlamentar", se menţionează în motivare.

În opinia CCR, în condiţiile în care persoana invitată să participe la şedinţele Comisiei de anchetă reprezintă o autoritate publică ce nu se află sub control parlamentar, aceasta are obligaţia să ia parte la lucrările comisiei "în toate cazurile şi indiferent de obiectul anchetei parlamentare", în virtutea principiului colaborării loiale între instituţiile şi autorităţile statului.

"Prin conduita sa, procurorul şef al DNA nu numai că înlătură a priori orice colaborare loială cu autoritatea care exercită suveranitatea poporului - Parlamentul României, ci refuză să participe la clarificarea unor aspecte legate de un eveniment de interes public (participarea în seara zilei de 6 decembrie 2009, dată la care s-a desfăşurat scrutinul naţional pentru alegerea preşedintelui României, alături de alte persoane care deţineau funcţii publice - directorul Serviciului Român de Informaţii, directorul adjunct al Serviciului Român de Informaţii şi senatori, în locuinţa domnului senator Gabriel Oprea) care, dacă s-ar dovedi real, ar avea un impact major negativ în plan social, politic şi juridic, prezervând, astfel, o stare de incertitudine cu privire la veridicitatea evenimentelor cercetate", se mai arată în motivare.

CCR constată că, prin refuzul Laurei Codruţa Kovesi de a se prezenta în faţa comisiei şi de a furniza informaţiile solicitate, "este încălcată autoritatea Parlamentului României, organ reprezentativ al poporului, şi este împiedicată desfăşurarea activităţii sale" în ceea ce priveşte atribuţiile de control prin intermediul comisiilor parlamentare.

Curtea Constituţională a constatat, pe 3 octombrie, obligaţia şefei DNA, Laura Codruţa Kovesi, de a se prezenta în faţa Parlamentului - Comisia specială de anchetă pentru verificarea aspectelor ce ţin de organizarea alegerilor din 2009 şi de rezultatul scrutinului prezidenţial şi de a furniza informaţiile solicitate sau de a pune la dispoziţie celelalte documente sau mijloace de probă deţinute, utile activităţii acestui for.

La acea dată, CCR a discutat cererile privind soluţionarea conflictului juridic de natură constituţională dintre Parlamentul României, pe de o parte, şi Ministerul Public, parte a autorităţii judecătoreşti, pe de altă parte, formulate de preşedintele Senatului şi, respectiv, de preşedintele Camerei Deputaţilor.