Publicat: 20 Octombrie, 2017 - 16:56

Ministrul delegat pentru Afaceri Europene, Victor Negrescu, a participat, vineri, 20 octombrie, la dezbaterea cu tema „Dezvoltarea regională și reforma politicii de coeziune post-2020“, organizată de Centrul de Studii Europene al Facultății de Drept, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“ din Iași, în parteneriat cu Institutul European din România, instituție aflată în coordonarea Ministerului Afacerilor Externe.

Evenimentul, inclus în programul „Zilelor Universității Alexandru Ioan Cuza“ din Iași, face parte din campania de consultări publice în vederea pregătirii Președinției române a Consiliului Uniunii Europene şi a urmărit subiecte de interes precum: oportunități și provocări ale dezvoltării regionale, identificarea de premise ale unei absorbții sănătoase de fonduri europene, identificarea de arii cheie de dezvoltare și elaborarea de priorități bugetare. La dezbatere au participat reprezentanți ai administrației publice, specialiști din mediul academic și de cercetare, experți ai think-tank-urilor preocupate de analiza politicilor, precum și exponenţi ai societății civile și mass-media.

În intervenţia sa, ministrul delegat a subliniat, în perspectiva noii arhitecturi bugetare a Uniunii Europene, necesitatea menținerii unor alocări financiare adecvate pentru realizarea obiectivelor politicii de coeziune, în beneficiul tuturor statelor membre, dar și pentru creșterea competitivității blocului comunitar în ansamblul său. „Politica de coeziune este un instrument financiar de succes, de care beneficiază toate statele membre, strâns legat de valorile comune pe care le împărtăşim, solidaritatea fiind un principiu fundamental al Uniunii Europene“, a declarat Victor Negrescu.

În perspectiva primului mandat la președinția Consiliului Uniunii Europene, ministrul delegat a explicat că reforma politicii de coeziune face parte din procesul de regândire a viitorului Cadru Financiar Multianual post-2020, dosar pe care România îl va gestiona în primul semestru al anului 2019. „Ne propunem să fim un mediator imparțial în exercitarea mandatului Președinției Consiliului Uniunii Europene, dar, în pregătirea acestui moment, România susţine menţinerea unei politici de coeziune puternice şi eficiente după anul 2020, cu argumente solide care motivează de ce trebuie să se regăsească într-un cuantum adecvat în viitorul buget multianual“, a menţionat Victor Negrescu.

România va asuma, pentru șase luni, începând cu 1 ianuarie 2019, Președinția Consiliului Uniunii Europene – una din cele șapte instituții ale Uniunii. Țara noastră face parte din trio-ul de Președinții, care mai include Finlanda și Croația. Președinția rotativă prezidează la Bruxelles reuniunile Consiliului Uniunii Europene (cu excepția Consiliului Afaceri Externe), reuniunile COREPER (întâlnirile reprezentanților permanenți ai țărilor membre la Bruxelles) și aproximativ 200 grupuri de lucru.

Având dezideratul reducerii decalajelor economice, sociale şi teritoriale între diversele regiuni şi state membre ale Uniunii Europene, politica de coeziune beneficiază de o alocare financiară de 454 de miliarde de euro pentru actuala perioadă de programare 2014-2020 (aproximativ 45% din bugetul total al Uniunii Europene) și antrenează un set variat de instrumente financiare, administrative, legislative, cu impact considerabil în toate statele membre. Ca principal beneficiar (locul patru în topul alocărilor financiare, după Polonia, Italia și Spania, cu aproximativ 7% din total), România este interesată în mod specific nu doar de mai buna adecvare a acestei politici la prioritățile strategice de dezvoltare ale Uniunii, ci și de adoptarea unei reforme pe următoarea perioadă de programare, 2021-2027, care să includă măsuri de intensificare a proceselor de convergență între statele și regiunile statelor membre. Conform unor evaluări realizate la nivel național, fondurile europene absorbite în perioada 2007-2013 de România au condus la creșterea investițiilor cu 29,5%, numărul de locuri de muncă nou create a fost cu peste 41.500 mai mare decât în cazul în care nu s-ar fi utilizat aceşti bani.