Publicat: 19 Decembrie, 2017 - 12:03

În plină febră monarhistă a ieșit, la TVR (canalul de bază al noilor diversiuni), un procuror militar care a aruncat pe piață o bombă incendiară: din cercetările efectuate în dosarul resuscitat al revoluției ar reieși că în decembrie 89 nu a fost vorba de nici o revoluție! Ca dovadă este adus faptul că atunci nu s-a înregistrat vidul de putere specific unor astfel de situații, că instituțiile fundamentale ale statului s-au menținut în funcțiune și nu s-a înregistrat haosul care însoțește, de regulă , aceste tulburări sociale. Ar fi fost, de fapt, o enormă manipulare din partea unor instituții (Armata și Securitatea) căreia i-a căzut victimă un întreg popor care a crezut că era vorba despre răsturnarea unui regim opresiv. Mergând mai departe pe logica procurorilor reiese că neînregistrându-se un vid de putere, sistemul de legi a rămas în vigoare și că, de fapt, așa-zisa Revoluție  a reprezentat un cumul de infracțiuni care a culminat cu înlăturarea de la putere a conducătorului legitim și instalarea în locul său a conspiratorilor.
Teoria „loviturii de stat”  nu e nouă, ea a mai fost vehiculată, în special de forțele politice  (dar nu numai) care au ratat startul în decembrie și s-au trezit pe dinafara festinului care răsplătea jertfa patriotică. Dar de data aceasta ideea primește o „întăritură” juridică prin intermediul, poate, al singurei instituții care nu s-a reformat nici cu o iotă. Pentru că, practic, aceiași procurori care-i băgaseră la beci pe „derbedeii” de la Timișoara și de la București, i-au umflat a doua zi pe membrii CPEx care avuseseră ghinionul să fie prezenți la ultima ședință condusă de Ceaușescu.
Partea cea mai delicată a acestei schimbări semnificative de azimut politic rămâne însuși celebrul proces al dictatorului, în care generalul de azi Voinea  și ceilalți împărțitori de dreptate au încălcat grav legalitatea și legile rămase în vigoare prin absența vidului de putere. Ce se va întâmpla cu ei? Concluzia vine ca o mănușă pentru promotorii reluarii anchetei în dosarul Revoluției: exercitând atribuții de putere, liderii acesteia se fac vinovați de toate încălcările legilor  - inclusiv deci de victimele omenești. Și așa mai departe...
Oricât m-aș strădui, nu pot să nu văd în această interpretare o nouă intervenție a structurilor de putere  rămase fidele „statului paralel”, cu rolul de a arunca în aer legitimitatea revoluționară, practic întregul eșafodaj care care a contribuit la evoluția spre stadiul actual al societății românești. Este o lovitură sub centură la adresa  politicului în general, de care nu se poate să nu se țină seamă, oricât ar fi acesta de imperfect. Dar cel mai puternic impact îl poate avea asupra conștiinței marii majorități a unei populații care a dorit o astfel de schimbare și a trăit cu convingerea  că a fost posibilă doar datorită participării sale. Prin această manipulare deloc discretă se deschide dopul clondirului din care se revarsă demonii revizionismului de toate categoriile. Recentele noi percepții asupra monarhiei sunt doar primele dintre acestea. Iar faptul că diversiunea este lansată chiar în preajma aniversării „evenimentelor” din 89, pe fondul în care în societate devine tot mai activă o generație care nu înțelege ce a însemnat comunismul și de ce a fost nevoie de o revoluție, neavând la dispoziție elementarul termen de comparație, are o semnificație cât se poate de limpede.

Topic: 

Format: 

Rubrici: