Publicat: 1 Iunie, 2012 - 07:20

 AMOS News a realizat o scurtă selecție a principalelor articole apărute în presa centrală.   

A zburat vreodată OZN-ul lui Coandă? O bijuterie tehnologică făcută cadou României (JN)
Macheta aerodinei lenticulare se găseşte la Muzeul Tehnic "Dimitrie Leonida”

"Am avut posibilitatea de a-l cunoaşte şi de a primi sprijinul dezinteresat din partea profesorului Paul Painleve, pe atunci membru al Academiei de Ştiinţe din Paris, autor al unor lucrări de răsunet. Dialogul de atunci m-a apropiat extrem de mult de visul meu; mi-au fost apreciate cunoştinţele de propulsie, însă nu mi s-au trecut cu vederea unele carenţe privitoare la curbura optimă a aripii…Ce a urmat se cunoaşte, avionul meu (avionul Coandă) din 1910, primul avion reactiv din lume, remarc în treacăt – cu trei decenii înaintea celebrilor constructori Whittle, Campini şi Heinkel; apoi descoperirea efectului ce-mi poartă numele şi a unor aplicaţii ingenioase pe care le încheie «farfuria zburătoare» care-şi va lua zborul în cursul acestui an. Sunt convins că mulţi tineri se vor hazarda în văzduh la bordul unei asemenea «farfurii zburătoare», ce va atinge cu uşurinţă 800 de kilometri pe oră, având viaţa asigurată pentru că acest tip de avion nu este conceput din piese mecanice în mişcare, ceea ce exclude de la sine pana de motor”, spunea Henri Coandă într-un interviu acordat publicistului Carol Roman, spre sfârşitul anilor '60.

 

Ce ar însemna căderea Greciei pentru România: euro se duce peste 5 lei, iar dobânzile se dublează (ZF)
Leul s-a depreciat cu aproape 30% de la începutul crizei, cel mai mare şoc fiind încasat odată cu căderea Lehman Brothers în toamna lui 2008, iar scenariul de atunci s-ar putea repeta în linii mari şi în cazul ieşirii Greciei din zona euro, de data aceasta cotaţiile urmând să treacă de 5 lei/euro.


"Este posibil să vedem o depreciere a leului de aproximativ 10-15% dacă în viitorul apropiat are loc o ieşire necontrolată a Greciei din zona euro, legăturile financiare deosebite pe care le avem cu această ţară urmând să producă un şoc nemaiîntâlnit", afirmă Vlad Muscalu, senior economist la ING Bank.
 
Aceasta ar însemna un curs de 4,9-5,1 lei/euro faţă de un nivel de aproape 4,47 lei/euro în prezent, ceea ce ar avea un impact semnificativ asupra inflaţiei, dar şi asupra clienţilor cu credite în valută şi implicit a calităţii portofoliilor de credite ale băncilor.
 
Pe de altă parte, deprecierea leului ar şi ajuta economia. "Este de menţionat că deprecierea leului ar putea conduce la o repoziţionare comercială a României, exporturile devenind mai competitive şi importurile mai scumpe. Totodată, cererea internă ar avea de suferit şi economia ar putea deveni exportator net, ceea ce ar fi un factor de stabilizare a cursului de schimb", comentează Cătălina Molnar, economistul-şef al
 

RBS Bank. Ea apreciază că o creştere cu 10% a cursului de schimb în cazul ieşirii Greciei din zona euro este un scenariu plauzibil, dar crede că nici o depreciere cu 20% a leului nu este imposibilă, chiar dacă ar fi "mai greu de materializat".
 

Pe de altă parte, există în piaţă opinii potrivit cărora şocul ieşirii din zona euro a Greciei va fi doar emoţional şi de scurtă durată, ceea ce va permite Băncii Naţionale să apere leul şi să împiedice o depreciere prea bruscă înainte ca tensiunile de pe piaţă să se calmeze."Cred că ne-am hazarda să înaintăm anu­mite cifre privind creşterea cursului de schimb. Cu certitudine vor exista presiuni de depreciere, dar cât va fi această de­pre­ciere depinde de BNR şi de nivelul de curs pe care aceasta îşi va propune să-l apere. Cred că va fi un impact emoţional, dar ulte­rior lucrurile se vor calma", crede Radu Cră­­ciun, directorul de investiţii al Eureko Pensii.
 
Economistul-şef al BRD, Florian Li­bo­cor, vede la rândul său o depreciere mai mică a leului, până la 4,7 lei/euro, şi spu­ne că şo­cul ieşirii Greciei din zona euro nu va fi unul direct asupra economiei ro­mâneşti şi va putea fi gestionat. Totodată, el consideră că deşi este un scenariu discutat la nivel ofi­cial, o ieşire a Greciei din zona euro nu este o opţiune dorită de liderii europeni. "Dacă luăm ca reper un nivel de 4,30 lei/euro şi asumăm un şoc de depreciere de circa 10%, atunci, matematic, cursul poate ajunge la un nivel uşor peste 4,7 lei/euro. Pâ­nă acolo însă mai există cel puţin un punct de rezistenţă. La nivel de sistem ban­car situaţia este solidă, bine capitalizată şi funcţională, iar băncile greceşti acoperă mai puţin de o cincime din sistem", spune Li­bocor.

 

O româncă a fost numită director la MIT, cel mai bun institut tehnic din SUA (RL)
Românca Daniela Rus este, din 23 mai, directorul CSAIL, laboratorul de informatică şi inteligenţă artificială al renumitul institut MIT din America. Rus a fost pusă în locul lui Anant Agarwal, care a fost recent numit preşedinte al EDX, o iniţiativă de învăţare on-line de la MIT şi Universitatea Harvard.
Daniela Rus a fost director asociat al CSAIL pentru trei ani, între 2008 şi 2011, şi a fost co-director al Centrului CSAIL pentru Robotică din 2005, potrivit adevarul.ro. Ea conduce, de asemenea, CSAIL - laboratorul de distribuţie robotică. Rus este prima femeie care a devenit director la CSAIL, potrivit Romania TV.
 
"Rus, un cercetor în robotică renumit, este cunoscut pentru performanţa în materie de cercetare şi de proiecte în materie programabilă şi robotică distributivă. Interesele sale de cercetare în robotică şi distribuţie de calcule mobile au condus la o serie de proiecte noi de transport, securitate, mediu de modelare şi de monitorizare, explorare subacvatica, şi agricultură", este descrisă cercetoarea pe site-ul institutului.

"Aştept cu nerăbdare să lucrez cu Daniela în această funcţie. Ea este un savant excepţional şi un lider excelent, cu o viziune puternică pentru viitorul CSAIL", a declarat decanul Facultăţii de Inginerie a MIT.

Daniela Rus are 48 de ani, a emigrat cu familia în SUA în anii '80 şi şi-a dat doctoratul în computer science la Cornell University. Din 2003 activează la MIT, unde a ajutat la dezvoltarea a numeroşi roboţi, inclusiv unii capabili să facă grădinărit, să taie un tort aniversar sau să coacă prăjituri.

 

Robert Negoiţă, favoritul mafiei imobiliare din sectorul 3 (EVZ)
Pest zece hectare de teren au fost smulse din zona verde şi retrocedate unei bătrâne. Aceasta vrea să construiască blocuri. Pe banii cui?
Un nou scandal se prefigurează în jurul Parcului IOR. Mafia imobiliară a Capitalei se pare că pândeşte să pună mâna pe un teren de peste 10 ha, ce în momentul de faţă e un maidan ce se dezvoltă ca o pecingine în coasta celui mai frumos parc din ţară.

Sursele care au sesizat Evenimentul zilei asupra pregătirii acestui bum imobiliar au dezvăluit că, în spatele unor bătrâni cu vârste între 70 şi 90 de ani se ascunde un om de afaceri cunoscut mai mult în lumea fotbalului, bun prieten cu candidatul USL la primăria sectorului 3, Robert Negoiţă şi cu fratele lui, Ionuţ Negoiţă, dezvoltator imobiliar.
 

Ponta lansează un proiect ilegal (Adevarul)
Premierul României a tăiat ieri panglica proiectului imobiliar Palas din Iaşi, declarat ilegal prin două sentinţe definitive şi irevocabile.

Numeroşi reprezentanţi ai USL s-au reunit ieri-dimineaţă în capitala Moldovei, pentru a participa la inaugurarea unei investiţii de peste 200 de milioane de euro, scoasă în afara legii de instanţele judecătoreşti.

Este vorba de controversatul proiect Palas, construit în spatele Palatului Culturii din Iaşi, pe un teren de 12 hectare, pus la dispoziţie de Primărie firmei Iulius Group.

Alaiul a fost condus de însuşi premierul Victor Ponta care a ţinut să fie prezent la ceremonia organizată de omul de afaceri Iulian Dascălu, supranumit „regele mallurilor". De la eveniment nu au lipsit primarul PSD Gheorghe Nichita şi deputaţii PNL Relu Fenechiu şi Cristian Adomniţei.

Deşi o parte a complexului imobiliar - teatrul de vară, două hoteluri şi un centru comercial - se află încă la stadiul de şantier, oaspeţii au ridicat în slăvi ansamblul urbanistic.

Ultimii, după numărul de medici (Azi)
România se plasează la coada clasamentului întocmit pe baza numărului de medici la suta de mii de locuitori, în timp ce Austria se clasează pe primul loc, în acelaşi top.

Mai exact, suntem pe locul 25 din 26 de state, cu 223 de doctori activi la 100.000 de locuitori, în contextul în care pentru Estonia nu sunt date publice.

Potrivit unei analize realizate de Econtext, Austria este statul european cu cei mai multi medici raportat la populaţie: 478 de doctori activi raportat la suta de mii de locuitori. Mai mult, Austria este şi ţara cu cea mai bună structură medicală din toată comunitatea europeană.

Dacă în ţări precum Franţa, care se află pe locul al doilea în top, urmată de Spania şi Suedia, sistemele medicale sunt bine puse la punct, nu la fel de bine stau în acest sector state ca Luxemburg, Marea Britanie şi Slovenia.

Penultimul loc în acest clasament este ocupat de România, urmată doar de Polonia, care se plasează pe ultimul loc la calitatea serviciilor din sistemul de sănătate de stat.

Dihonie în USL (Puterea)
Uniunea Social Liberală nu stă tocmai pe roze: social-democraţii şi liberalii au din ce în ce mai multe divergenţe pe chestiuni importante. Deşi premierul Victor Ponta a anunţat posibilitatea introducerii unei taxe de solidaritate de 16% pentru bugetarii care au venituri peste 4.500 de lei, liberalul Dan Radu Ruşanu a contestat corectitudinea unei asemenea măsuri.
 
O altă dezbatere există în jurul subiectului suspendării preşedintelui. Dacă social democratul Viorel Hrebenciuc a precizat că suspendarea şefului statului este „o prioritate” începând cu luna februarie a lui 2013, liberalul Puiu Haşotti a avertizat că acest subiect „nu poate fi discutat aşa, pe picior”.
 
Taxa de solidaritate
 
Posibilitatea introducerii unei taxe de solidaritate de 16%, aplicate veniturilor bugetare şi pensiilor de peste 4.500 de lei pe lună, a fost avansată, marţi, de premierul Victor Ponta. Taxa ar urma să se aplice, de anul viitor, numai pe suma care depăşeşte pragul de 4.500 de lei. „Pentru mine, venituri mari sunt cele peste 4.500 de lei pe lună, acolo poate fi vorba de o taxă de solidaritate“, a explicat premierul, care a adăugat că taxa nu se va aplica zonei private.
 
De altă părere este vicepreşedintele PNL Dan Radu Ruşanu, care a declarat că o astfel de impozitare nu este corectă, plafonul nefiind nerealist. „Gândiţi-vă că 4.500 de lei în ziua de astăzi înseamnă o mie de euro. Ca să consideri că o mie de euro este un venit exagerat într-o ţară a UE, nu cred că este foarte normal, foarte corect. Ar trebui un barem mult mai înalt, mult mai ridicat”, a afirmat Dan Radu Ruşanu.

 
Vicepreşedintele PNL a evocat şi posibilitatea existenţei unei probleme de constituţionalitate. „Nu ştiu dacă se poate vorbi numai pentru bugetari, să faci această diferenţiere între bugetari şi restul salariaţilor din economie. Nu ştiu dacă este şi constituţional...”, a adăugat liberalul.