Publicat: 12 Decembrie, 2013 - 07:17

AMOS News a realizat o scurtă selecție a principalelor articole apărute în presa centrală:

Laura Codruţa Kovesi, procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, a înaintat către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie solicitarea şi referatul întocmit de procurorii anticorupţie, în vederea sesizării Parlamentului European pentru transmiterea unei opinii şi formularea cererii de începere a urmăririi penale împotriva lui Ovidiu Silaghi, membru al Parlamentului European, pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influență în formă continuată, fapte comise în perioada în care avea calitatea de ministru al Transporturilor, se arată în comunicatul DNA.
 
"Faptele cu care Direcţia Naţională Anticorupţie a fost sesizată constau în aceea că, în cursul anului 2012, SILAGHI OVIDIU IOAN, în calitate de ministru al Transporturilor, i-a pretins lui Iordache Nelu, administrator al SC Romstrade SRL, ca o companie de transport aerian din grupul de firme controlate de Iordache Nelu să deschidă noi rute care să lege Aeroportul Satu Mare de alte destinații din Europa, în schimbul exercitării, de către ministru, a influenţei sale asupra unor funcționari din cadrul Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România S.A. (structură aflată sub autoritatea Ministerului Transporturilor) astfel încât C.N.A.D.N.R. S.A. să efectueze în termen plățile aferente contractelor încheiate cu SC Romstrade SRL și pentru continuarea derulării contractelor, în condițiile în care erau înregistrate întârzieri în execuţia lucrărilor. Deschiderea acestor noi curse aeriene a fost solicitată pentru susținerea campaniei electorale a unei persoane apropiate ministrului.
Guvernul mai poate cheltui până la sfârşitul anului, peste ceea ce strânge la buget, încă 5,6 mld. lei (1,25 mld. euro).
Deficitul bugetar la 11 luni a ajuns la 1,6% din PIB faţă de ţinta de 2,5% din PIB convenită în noiembrie cu FMI, potrivit unor surse din Ministerului Finanţelor. Aceasta în­seam­nă că guvernul mai poate cheltui în decembrie peste ceea ce adună la buget - rămânând în ţinta de deficit - o sumă echivalentă cu 0,9% din PIB (5,6 mld. lei) la un PIB estimat de 625,6 mld. lei.
Istoria ultimilor ani arată, fără abatere de la cutumă că în luna decembrie guvernele cheltuiesc sume considerabil mai mari decât în celelalte luni ale anului. Cum nevoile sunt multe, banii se duc într-o clipă. Faptul că la sfârşitul anului rămân atâţia bani de cheltuială este o anomalie, arată analiştii financiari. Pentru că, de fapt, acest plus aparent reprezintă în cea mai mare parte arieratele statului, bani pe care guvernul nu-i dă celor cărora li se cuvin până nu este sigur că se poate încadra în ţintele pe care şi le-a fixat.
„În decembrie, dacă sunt bani, statul plăteşte. Dacă nu sunt bani, nu plăteşte şi transferă arieratele în bugetul viitor“, explică analistul financiar Dragoş Cabat.
Deficitul bugetar a avansat în noiembrie cu aproximativ 0,4% din PIB, ajungând la 11 luni la 1,6% din PIB, faţă de 1,21% din Produsul Intern Brut în octombrie. Acest lucru oferă guvernului un spaţiu fiscal aproape generos faţă de condiţiile curente, el putând adânci deficitul cu 0,9% din PIB (5,6 mld. lei) rămânând, în aceeaşi vreme, în limitele convenit cu finanţatorii străini.
Fosta mare handbalistă a analizat ieri, pentru EVZ, cauzele eşecului suferit de România în faţa Germaniei la Campionatul Mondial din Serbia.
 Cristina Neagu (cu mingea) a alternat momentele bune de joc cu ratări incredibileSursa: CODRIN PRISECARU
După ce s-a încălzit în partidele cu Tunisia şi Australia, câştigate cu 27-17 şi, respectiv, 31-13, naţionala feminină de handbal a României a clacat în faţa primului adversar puternic întâlnit la Campionatul Mondial. Reprezentativa pregătită de Gheorghe Tadici a pierdut, scor 23-26 (12-13), partida cu Germania, disputată marţi seară, la Novi Sad, în etapa a 3-a din Grupa D a turneului final găzduit de Serbia. Tricolorele vor juca astăzi un nou meci la Mondiale, când vor întâlni Ungaria (ora 20.15, Dolce Sport 1)."Asta e meteahna noastră"
Pe parcursul meciului cu Germania, handbalistele românce au alternat momentele de joc bun cu gafe copilăreşti. De referinţă rămâne faptul că tricolorele au reuşit "performanţa" de a rata în acest joc nu mai puţin de 6 aruncări de la 7 metri, din cele 10 pe care le-au avut! Fosta mare handbalistă Mariana Târcă (51 de ani) crede că de vină pentru aceste ratări este labilitatea psihică a jucătoarelor. "Din păcate, avem o echipă labilă psihic! Asta e meteahna noastră, a românilor! Altă explicaţie nu am pentru oscilaţiile pe care handbalistele noastre le-au avut şi cu Germania, şi în alte partide importante.
Procedura prin care parlamentarii şi-au asigurat o imunitate aproape absolută în faţa legii penale respectă legile militare şi strategiile de război: pretext de declanşare a ostilităţilor, atac frontal pe timpul nopţii, operaţiuni de diversiune. Război contra propriului popor.Amendamentele propuse de Comisia juridică a Camerei Deputaţilor la legislaţia penală în noaptea de luni spre marţi şi adoptate precipitat de plen a doua zi schimbă fundamental raportul dintre lege, pe de o parte,  şi demnitari, parlamentari sau aleşi locali, pe de altă parte. Aceştia din urmă capătă imunităţi de neconceput, realizate prin simpla schimbare a unor sintagme sau cuvinte din Codul Penal. Indicii copleşitoare arată că operaţiunea a fost pregătită din timp şi a fost purtată după toate legile războiului. Pretexte de război Motivul aparent pentru care s-a purces la modificarea Codului Penal au fost două iniţiative legislative ambele legitime şi justificate, care zăceau în Parlament din 2011 şi 2012. Una viza scoaterea din sfera conflictelor de interese a artiştilor care sunt şi manageri ai instituţiilor de cultură, aşa încât să-şi poată valorifica potenţialul creator şi în unităţile pe care le conduc. Spre exemplu, un dramaturg să poată aproba punerea în scenă a propriei creaţii la teatrul pe care îl conduce.
Zgomotul în jurul modificării Codului Penal în sensul instituirii unei superimunităţi pentru parlamentari prin scoaterea lor din categoria funcţionarilor publici a aruncat în plan secund o altă schimbare făcută de deputaţi pe şest şi a cărei miză este mult mai mare. Mai exact, printr-o a doua lege de modificare a Codului penal, trecută cu 266 de voturi pentru şi 32 împotrivă, deputaţii au redefinit conflictul de interese, astfel încât aleşii locali - primari, consilieri sau şefi de Consilii Judeţene, dar şi miniştrii să scape de răspundere penală atunci când, folosindu-se de funcţia lor, iau o decizie în avantajul lor sau al familiilor. Mai concret, este vorba, în principal, de atribuirea de contracte din bani publici, pentru care nu vor mai fi obligaţi să dea nicio explicaţie, pentru că au fost excluşi din categoriile care intră sub incidenţa conflictului de interese sub paravanul emiterii, aprobării sau adoptării actelor administrative.