12 Feb 2019 - 08:28

AMOS News a realizat o scurtă selecție a principalelor articole apărute în presa centrală:

Nota de plată pentru un cutremur major: 14 miliarde de euro(Jurnalul Naţional)
În cazul producerii unui cutremur major, pierderile directe provocate sunt estimate la circa 14 miliarde de euro. Peste două treimi din suprafaţa ţării ar fi afectată grav, s-ar înregistra pierderi semnificative de vieţi omeneşti, iar 14% din totalul clădirilor ar fi grav avariate. Probabilitatea producerii unui astfel de eveniment, măsurată în trepte pe o scală de la 1 la 5 este de 2, dar impactul ar fi unul ridicat, notează Guvernul în strategia fiscală pentru perioada 2019-2021. România este o țară cu riscuri catastrofale mari, aflându-se pe locul 87 din 171 în topul țărilor cu cele mai mari riscuri de catastrofe naturale, potrivit unui studiu al World Risk Report. În conformitate cu reglementările în vigoare, există o serie de riscuri recunoscute de legislaţia din România care sunt luate în considerare ca fiind probabile să aibă loc pe teritoriul ţării noastre. Dintre acestea, analiza luată în calcul de Executiv pe baza datelor transmise de Ministerul Afacerilor Interne a selectat 10 tipuri de dezastre care ar putea afecta ţara noastră. Este vorba despre inundaţii, secetă, incendii forestiere, alunecări de teren, cutremure de pământ, accidente nucleare și radiologice, accidente industriale majore ce implică substanţe periculoase, epidemii la oameni și la animale.
 

Cum suntem priviţi. Raluca Leonte, CEO Webhelp: România a depăşit stadiul de destinaţie low-cost pentru outsourcing. Acum suntem o destinaţie la un cost corect sau chiar scumpă(Ziarul Financiar)
Webhelp România vrea să atragă în 2019 în portofoliu minimum trei clienţi mari, cu operaţiuni globale.
România nu mai este în prezent o locaţie ieftină pentru deschi­derea unor centre dedicate serviciilor de outsourcing ca în urmă cu cinci ani, ci mai de­gra­bă o destinaţie cu costuri corecte sau chiar mari în comparaţie cu alte ţări din lume, po­trivit lui Raluca Leonte, CEO-ul local al grupului de origine franceză Webhelp, unul dintre cei mai mari furnizori de servicii de ex­ter­nalizare a proceselor de business (BPO) la nivel european. „În ultimii ani am depăşit poziţia de destinaţie low-cost pentru outsourcing, iar acum ne zbatem între un cost «fair» şi scump. Aceasta este constatarea pe care o avem noi, dar mai ales clienţii şi prospecţii noştri. Înainte, în perioada 2014-2015, atât din puncte de vedere statistic, cât şi practic, toată lumea vroia să vină în România pentru a face outsourcing. Era un echilibru calitate-preţ extraordinar. Acum însă, din cauza diver­selor motive - măsuri fiscale şi stadiul pieţei muncii - România este între un cost «fair» şi scump.” O serie de multinaţionale şi-au deschis în ultimii ani pe plan local atât centre de suport, cât şi de outsourcing, în principal pe zona de IT, dar şi de procese de business (BPO – business process outsourcing) şi marketing, angajând mii de oameni. Acestora li se adaugă companiile locale care oferă astfel de servicii către clienţi din străinătate sau autohtoni; astfel, piaţa forţei de muncă din România pe aceste segmente este în deficit.

 

Propunere CONTROVERSATĂ a Comisiei Europene. Producătorii auto şi şoferii sunt REVOLTAŢI(Evenimentul Zilei)
O propunere a Comisiei Europene a determinat o dezbatere aprinsă la Bruxelles în ceea ce priveşte siguranţa rutieră şi conducerea automatizată. Propunerea se referă la limitarea în ceea ce priveşte controlul asupra propriei maşini pentru respectarea regulilor de circulaţie. Oficialii europeni vor să impună producătorilor auto să introducă în noile modele de maşini un sistem inteligent care să limiteze viteza. Sistemul inteligent care ar urma să fie montat pe toate maşinile care circulă în Europa, va utiliza camere video care să recunoască semnele de circulaţie sau date legate de GPS, potrivit digi24.ro Astfel va putea limita automat viteza maşinii și să o adapteze limitei legale în vigoare, potrivit propunerii oficialilor europeni, citaţi de Euractiv. Sistemul nu va pune însă frână bruscă, dar va limita puterea motorului, împiedicând vehiculul să accelereze peste limită. Maşinile complet autonome pot fi la câţiva ani distanţă, însă noua lege a Uniunii Europene, dezbătută de parlamentari, ar urma să impună anumite caracteristici semi autonome în maşinile noi. Industria auto este însă îngrijorată de reacţia şoferilor europeni. În 1970, tehnologia cutiilor de viteză automate a început să se răspândească la scară largă în Statele Unite, dar europenii au privit cu reticenţă renunţarea la controlul absolut asupra maşinii. 40 de ani mai târziu, în Statele Unite, 96% dintre maşini au cutie de viteză automată, în timp ce în Uniunea Europeană sunt doar 20% de astfel de vehicule.    

 

Aveţi dificultăţi financiare? Cât de mari trebuie să fie datoriile pentru a fi ajutaţi să vă redresaţi(Adevarul)
Creşterea continuă a preţurilor din ultimii ani, dar şi deprecierea constantă a leului faţă de moneda europeană, dolar şi chiar francul elveţian a generat pentru mulţi dintre români dificultăţi financiare, aceştia fiind în imosibilitatea de a-şi mai putea plăti la timp ratele la bănci sau de a-şi achita facturile curente.
Persoanele care au dificultăţi financiare pot beneficia, potrivit legii, de un răgaz pentru plata datoriilor, redresarea financiară putând fi solicitată însă numai în anumite condiţii, conform legii insolvenţei persoaneloor fizice. Principala condiţie este ca datoriile, pentru că nu este vorba de una singură, să fie mai vechi de 90 de zile. Adică, pentru a beneficia de procedura insolvenţei, prin care solicită redresarea financiară, o persoană trebuie să aibă mai multe datorii restante. Spre exemplu, dacă are doar o restanţă la întreţinere, chiar dacă se află în imposibilitatea de a putea plăti, persoana fizică nu-şi poate cere insolvenţa. O altă condiţie importantă este legată de cuantumul acestor datorii, fie că este vorba de datorii la bănci, întreţinere sau facturi curente. Valoarea-prag reprezintă cuantumul minim al datoriilor scadente ale debitorului necesar pentru a putea fi introdusă cererea de deschidere a procedurii insolvenţei pe bază de plan de rambursare a datoriilor sau a procedurii judiciare de insolvenţă prin lichidare de active şi este de 15 salarii minime pe economie, adică cel puţin 31.200 lei, respectiv 6.500 euro, calculat la cursul actual. Prevederile legii insolvenţei persoanelor fizice se aplică debitorilor persoane fizice care au domiciliul, reşedinţa sau reşedinţa obişnuită de cel puţin şase luni anterior depunerii cererii în România şi care sunt în stare de insolvenţă şi nu există o probabilitate rezonabilă de a redeveni, în termen de un an, capabile să-şi execute obligaţiile astfel cum au fost contractate, cu menţinerea unui nivel de trai rezonabil pentru ele şi persoanele pe care le au în întreţinere. Pe de altă parte, procedura de insolvenţă nu se poate aplica persoanelor fizice care au mai fost subiectul unei astfel de proceduri (finalizată cu eliminarea datoriilor reziduale) cu mai puţin de cinci ani anterior formulării unei noi cereri de deschidere a procedurii insolvenţei sau celor care se află deja într-o astfel de procedură. De asemenea, nu pot apela la procedura insolvenţei cei care au fost condamnaţi definitiv pentru săvârşirea unei infracţiuni de evaziune fiscală, a unei infracţiuni de fals sau a unei infracţiuni intenţionate contra patrimoniului prin nesocotirea încrederii, cei care au fost concediaţi în ultimii doi ani din motive ce le sunt imputabile, cei care, deşi sunt apţi de muncă, nu au făcut eforturi pentru a se angaja sau au refuzat, în mod nejustificat, un loc de muncă propus sau orice altă activitate care le-ar putea aduce venituri, dar şi cei care acumulează noi datorii în timp ce se află în stare de insolvenţă.

 

Nu există NICI UN DAMF DE VÂLCOV în planul de trecere la euro! Isărescu: Nu ştiu în numele cui vorbeşte, dar VORBEŞTE ÎNTRUNA(Gandul)
Guvernatorul Băncii Naţionale a României Mugur Isărescu desfiinţează afirmaţiile făcute în ultima perioadă de Darius Vâlcov, consilierul pe probleme economice al premierului Viorica Dăncilă. ”Aderarea României la zona euro n-are nimic de-a face cu declaraţiile lui Vâlcov,” atrage atenţia Isărescu. ”Nu este niciun damf de Vâlcov în planul de trecere la moneda euro. Nu ştiu pentru cine vorbeşte domnul Vâlcov, dar vorbeşte întruna.”
”Aderarea României la zona euro n-are nimic de-a face cu declaraţiile lui Vâlcov,” atenţionează Mugur Isărescu, cu ocazia prezentării ”Raportului asupra inflaţiei”, ediţia februarie 2019. Înaintea conferinţa de presă, guvernatorul BNR a semnat o declaraţie despre parcursul României pentru aderarea la zona euro. Declaraţia urmează să fie semnată şi de premierul României, de preşedintele Academiei, de vicepremierul României.Mugur Isărescu a insistat că măsurile prezentate în acest document sfac parte dintr-un plan ambiţios, ”chiar foarte ambiţios, posibil fezabil”.

Format: 

Topic: