13 Iun 2018 - 08:23

AMOS News a realizat o scurtă selecție a principalelor articole apărute în presa centrală: 

Lecţiile învăţate de putere de la ordonanţă de la alta(Jurnalul Naţional)
Ideea modificării Codului Penal şi celui de Procedură Penală prin ordonanţă de urgenţă este, din punct de vedere procedural, similară celei care a stat la baza contestatei OUG 13/2017. Spre deosebire de aceasta însă, circumstanţele sunt apreciabil diferite, iar la o parte dintre prevederile care au scos sute de mii de oameni în stradă s-a renunţat.
Prima diferenţă dintre OUG 13 şi o eventuală ordonanţă adoptată pe ultima sută de metri a sesiunii parlamentare în curs constă în oportunitate. Guvernul Grindeanu nu a putut oferi o jusitificare credibilă pentru rapiditatea cu care a emis OUG 13, „noaptea ca hoţii”, în lipsa oricăror dezbateri publice. Termenul-limită pentru implementarea invocatei directive europene privind prezumţia de nevinovăţie trecea peste un an şi jumătate. Acum însă, urgenţa actului normativ este justificată tocmai de depăşirea acestui termen în luna aprilie. În plus, pe 25 mai, Comisia Europeană a declanşat oficial procedura de infrigement pentru netranspunerea în legislaţia naţională a Dierectivei 343/2016 privind prezumţia de nevinovăţie şi dreptul de a fi prezent la proces. Astfel că argumentul oportunităţii poate fi întors acum împotriva opoziţiei care a anunţat că va recurge şi în această chestiune la arbitrajul Curţii Constituţionale. Şi oficialii europeni pot contesta cu greu oportunitatea în condiţiile în care prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, spunea, în februarie 2017, după o întâlnire cu Grindeanu: „Suntem conştienţi că guvernul român trebuie să schimbe legislaţia pentru a o pune în acord cu reglementările europene”. În al doilea rând, tema revizuirii legislaţiei penale nu mai este parazitată de teme colaterale, precum graţierea, care au potenţialul să amplifice nemulţumirea unei părţi a populaţiei. Eroarea din 2017 nu a mai fost repetată, problema graţierii fiind abordată separat de Tudorel Toader de când a preluat portofoliul Justiţiei şi fără să se ia în calcul graţierea celor condamnaţi pentru mare corupţie. A treia diferenţă este că, cel puţin la nivelul comisiei parlamentare conduse de Florin Iordache, s-a renunţat la prevederi care alimentaseră indignarea populară în februarie 2017. Spre exemplu, s-a renunţat la pragul valoric al prejudiciului de la care abuzul în serviciu devine faptă penală. În 2017, pragul de 200.000 de lei fusese de mulţi văzut ca o dispensă la furt din banii publici. Rămâne de văzut în ce măsură PSD-ALDE vor respecta cerinţa oficialităţilor europene ca modificările adoptate să fie adoptate în urma unei dezbateri ample. Până acum, forul în care s-au purtat aceste dezbateri a fost tocmai comisia parlamentară condusă de deputatul Florin Iordache, cel care anterior fusese principalul artizan al catastrofalei OUG 13. În comisie, s-au exprimat partidele de opoziţie, instituţiile din sistem, precum şi asociaţiile profesionale ale magistraţilor. Dacă textul unei eventuale ordonanţe va relua propunerile adoptate prin vot de comisie, se poate considera că şi cerinţa dezbaterii a fost respectată. Dacă însă textul OUG va conţine modificări substanţiale faţă de forma comisiei, există riscul unui nou val de contestări. Varianta este puţin probabilă, în condiţiile în care Tudorel Toader nu s-a dovedit până acum un ins care să ia decizii cu rapiditate, uneori exasperându-i chiar pe unii lideri ai coaliţiei de guvernământ cu lentoarea analizelor sale.
 

Care sunt marii câştigători ai majorărilor salariale: angajaţii din sănătate au avut un câştig de 30% în ultimul an, dublu faţă de media pe economie(Ziarul Financiar)
Angajaţii din sectorul să­nătate şi asistenţă socială au avut în luna aprilie un salariu mediu net de 3.486 de lei pe lună, în creştere cu 30% faţă de perioada similară din 2017, arată datele Institutului Naţional de Statistică. Spre comparaţie, salariul mediu net la nivelul întregii economii a crescut cu 15% în ultimul an, până la 2.713 lei net pe lună.
„Câtă vreme creşterile de salarii din sectorul bugetar diminuează riscul de corupţie din sectorul public – pentru că multă vreme personalul statului din sectorul medical, de exemplu, a fost prost plătit – atunci aceste decizii ar putea avea efecte benefice. Ne-am plâns ani de zile că ne pleacă medicii după ce am investit în educaţia lor şi că avem un sistem medical la pământ. Creşterea veniturilor în acest sector poate fi benefică, pentru că reţine oamenii bine pregătiţi, creşte calitatea serviciilor oferite unei populaţii sărace şi reduce corupţia”, a spus Sorin Faur, fondator al Academiei de HR, companie de consultanţă în domeniul resurselor umane.
 

INCENDIAR! Facultatea de Medicină trebuie să achite daune morale unui MEDIC CELEBRU! CAZ FĂRĂ PRECEDENT(Evenimentul Zilei)
Conducerea UMF Iasi a fost obligata la plata unor daune morale in valoare de 50.000 de lei pentru ca nu i-au oferit postul de conferențiar pe care l-a câștigat la concurs! Medicul pediatru Smaranda Diaconescu urmează să primească și daune materiale constând în diferența de salariu. Suparati din cauza acestei situatii tensionate, sefii UMF sunt disperati sa schimbe decizia instantei si peste cateva zile se va judeca o cerere de revizuire, anunță site-ul de știri bzi.ro. Medicul de la Spitalul de Copii "Sf. Maria”, Smaranda Diaconescu, este fiica celebrului chirurg Mihai Radu Diaconescu, fost sef de clinica la Spitalul Cai Ferate din Iasi. In anul 2016, Smaranda Diaconescu a participat la un concurs pentru ocuparea postului de conferentiar la UMF Iasi, anterior aceasta avand calitatea de sef lucrari in cadrul institutiei. A sustinut examenul in februarie 2016, a obtinut un punctaj maxim si cu toate acestea nu a fost validata pe postul de conferentiar universitar. In acest context, Smaranda Diaconescu a cerut ca problema sa fie rezolvata de judecatorii ieseni. A fost contestata hotararea nr. 8/11 martie 2016 emisa de Senatul Universitatii de Medicina si Farmacie "Gr. T. Popa" din Iasi, prin care a fost invalidat examenul organizat de institutia de invatamant superior.    

 

Angajări masive la Forţele Terestre. Ce posturi sunt vacante, care sunt cerinţele şi ce salarii vor primi ofiţerii (Adevarul)
Statul Major al Forţelor Terestre din Ministerul Apărării Naţionale (MApN) lansează campania de angajări de personal înalt specializat şi organizează concursuri de ocupare a unor funcţii prevăzute cu grade de ofiţeri sau subofiţeri. Este vorba de chemarea/rechemarea în activitate a unor persoane pentru ocuparea unor funcţii de  specialişti în domeniul juridic, relaţii publice, comunicaţii,  informatică, control intern,  logistic, HR, securitate şi sănătate în muncă, sociologie sau psihologie. Mai sunt vizaţi, printre altele,  experţi în rachete, avioane fără pilot şi radiolocaţie. Înscrierile se încheie pe 22 iunie, iar pe 29 iunie – după ce sunt verificate dosarele -  se fac publice numele celor acceptaţi la concurs. Apoi, până pe 20 iulie se efectuează examinarea medicală şi evaluările psihologice şi fizice la care candidatul poate primi calificativul ADMIS sau RESPINS. Pe 25 iulie, cei care trec şi de această etapă dau examenul scris, iar rezultatele finale sunt afişate cinci zile mai târziu. Criterii generale de angajare Vârsta candidaţilor trebuie să fie între 18 şi 50 de ani. Cei care vor să ocupe o funcţie de ofiţer trebuie să fie absolvenţi ai unei instituţii de învăţământ universitar acreditate, cu diplomă de licenţă, cu profil corespunzător armelor sau serviciilor şi specialităţilor militare pentru care aplică. Pentru cei care vor să aplice pentru aceste funcţii de înaltă specializare în MApN reprezentanţii instituţiei anunţă că mai există o serie de criterii generale pe care aceştia trebuie să le îndeplinească. Astfel, trebuie să aibă cetăţenie română şi domiciliul stabil în România de cel puţin 6 luni şi să nu fi fost condamnaţi pentru săvârşirea unei infracţiuni contra umanităţii, contra statului sau contra autorităţii, de serviciu sau în legătură cu serviciul.

 

Angela Gheorghiu recunoaşte că A PRIMIT 145.000 de euro de la Primăria condusă de FIREA: Pentru mine a contat că respectivul concert urma să fie GRATUIT pentru bucureşteni...(Gandul)
Soprana Angela Gheorghiu a precizat că NU ARE DATORII la statul român, aşa cum INSINUASE primarul Gabriela Firea şi că afirmaţiile edilului cu privire la ONORARIUL oferit pentru concertul din 2017 sunt TOTAL LIPSITE DE ELEGANŢĂ
„Îmi pare rău că Primarul General al Bucureştiului a ales să răspundă mesajului meu cu o serie de inexactităţi şi insinuări, ba chiar cu acuzaţii foarte grave, doar pentru că am curaj să spun lucrurilor pe nume. Am anunţat înainte de data de 1 Decembrie că nu mai pot participa la ceremonia de decernare a titlului de Cetăţean de Onoare al Municipiului Bucureşti din motive personale. Nu am vrut atunci să intru în detalii, dar am comunicat Primăriei că nu pot participa, dat fiind contextul social al respectivului eveniment, care ar fi putut să ducă la interpretări nepotrivite. Nu am fost informată că decizia de a primi acest titlu se putea lua în absenţa consultării mele. Motivele specifice pe care le-am avut pentru a nu da curs invitaţiei din decembrie le-am expus deja. Eram în punctul în care toată ceremonia ar fi fost doar UN EXERCIŢIU DE IMAGINE pentru un politician. Soluţia care s-a găsit, de a fi înlocuită peste noapte cu alte şase personalităţi doar pentru ca spectacolul să continue, a demonstrat că temerile mele erau îndreptăţite”, a scris soprana Angela Gheorghiu, pe Facebook.
 

Format: 

Topic: