14 Iun 2018 - 08:25

AMOS News a realizat o scurtă selecție a principalelor articole apărute în presa centrală: 

De ce vor secuii autonomia(Jurnalul Național)
România împlinește un veac de la Marea Unire, dar evenimentul nu e un motiv de bucurie pentru toți cetățenii ei. Comunitatea maghiară se simte din ce în ce mai puțin reprezentată de București și cere separarea. Jurnalul demarează astăzi o serie de articole despre autonomiile teritoriale cerute pe întreg cuprinsul țării, despre cine le cere, ce le generează și de ce. La începutul anului în care se sărbătorește Centenarul Marii Uniri, în februarie, câteva sute de etnici maghiari se strângeau în centrul orașului Sfântu Gheorghe, pe o lapoviță tăioasă, de-ţi îngheţau oasele. Acolo, în inima României, s-au adunat cu toții să huiduie conducerea de la București și să cânte imnul unei patrii care pentru mulți de aici e mult mai bună: Ungaria. Protestatarii, mare parte bătrâni, cântau cu înflăcărare versurile: “Doamne, binecuvântează-l pe maghiar, cu bunăvoie, cu belșug, întinde asupra-i braț păzitor, dacă se luptă cu cei potrivnici lui”. Iar cei potrivnici au devenit românii de la centru. Motivul de atunci al supărării era declarația ex-premierului Tudose, care, la un post de televiziune, a zis că „dacă steagul secuiesc va flutura pe instituțiile de acolo (din Ținutul Secuiesc - n.r.), toți vor flutura lângă steag”. Pe lângă acea declarație pe care au considerat-o jignitoare, etnicii maghiari erau revoltați de faptul că autoritățile române exclud orice dialog legat de visul lor de zeci de ani: autonomia Ținutului Secuiesc.

 

Topul acţionarilor care câştigă cel mai mult din dividendele plătite de Banca Transilvania. Banca va „injecta” în piaţă dividende de 610 milioane de lei, iar ulterior în toamnă vor veni şi acţiunile gratuite(Ziarul Financiar)
Banca Europeană de Re­construcţie şi Dezvoltare (BERD), SIF Moldova, SIF Banat-Crişana, omul de afaceri Horia Ciorcilă, Fondul de pensii private NN Pilon II sunt cei mai mari cinci acţionari ai Băncii Transilvania, cu o deţinere cumulată de 29% din emitentul de 10,6 miliarde de lei capitalizare, potrivit celor mai recente date din rapoarte. Vineri, 15 iunie, în „buzunarele” celor cinci vor intra dividende brute de 176 milioane de lei în contextul în care banca plăteşte 55% din profitul net realizat anul trecut, cu un randament de circa 6%. Banca va „injecta” în piaţă dividende de 610 milioane de lei, iar ulterior în toamnă vor veni şi acţiunile gratuite, adică alte 470 milioane de lei. BERD are 8,6% din capitalul social al băncii de la Cluj, adică o expunere de 915 milioane de lei la preţurile curente de tranzacţionare, în timp ce valoarea portofoliului TLV al SIF Moldova este de 770 mil. lei, iar al celui al SIF Banat-Crişana, de circa 472 mil. lei.
Potrivit datelor agregate de ZF din cele mai recente rapoarte cu privire la structura acţionariatului băncii de la Cluj, 16 acţionari au 42% din a doua cea mai mare instituţie de credit din România în funcţie de activele gestionate.
Banca Transilvania este cea mai bine cotată acţiune românească din structura indicelui MSCI Frontier Markets 100, urmărit de fonduri care dispun de active de circa 13 miliarde de dolari. Instituţia de credit are o pondere de 1,9% din structura indicelui care în ultimele 12 luni a adus un randament de 35%. Acţiunile TLV sunt pe locul 14 în structura indicelui în funcţie de pondere, în timp ce pe primele locuri se găsesc acţiunile bancare din Kuwait şi Argentina. Spre comparaţie, a doua cea mai bine clasată acţiune românească în structura MSCI Frontier Markets 100 este Romgaz (locul 27 şi o pondere de 1%).
 

Legea care prelungeşte cu cinci ani HAOSUL imobiliar pentru jumătate din România. Portiţă de scăpare pentru Firea(Evenimentul Zilei)
Guvernul a pregătit o lege care permite primăriilor a căror Planuri Urbanistice Generale expiră anul acesta, adică aproape jumătate din total, să le mai prelungească termenul de valabilitate până în 2023. Primarul General al Bucureştiului, Gabriela Firea, a anunţat în repetate rânduri că va actualiza anul acesta planul vechi de 18 ani, însă arhitecţii sunt sceptici. Noua lege aduce şi alte schimbări vitale pentru urbanism. Anul acesta expiră circa 48% din totalul Planurilor Urbanistice Generale (PUG) ale ţării, în 2019 alte circa 6%, iar în 2020 încă aproximativ 7%, potrivit informaţiilor obţinute de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (MDRAP) de la primării. Trebuie precizat că o mare parte din documentaţiile de urbanism au fost realizate înainte de anul 2003, iar legea în vigoare nu mai permite prelungirea valabilităţii acestora după finalul anului 2018. Legea urbanismului prevede că orice PUG poate fi prelungit o singură dată, dar fără a se depăşi zece ani de la data depăşirii termenului de valabilitate. Iniţiatorii Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului, care vizează modificarea legii urbanismului, spun că această prevedere este restrictivă, deoarece sunt comune sau oraşe mici care nu necesită actualizări integrale ale Planului Urbanistic General la fiecare zece ani.„Această prevedere a generat în practică situaţii cu efecte negative pentru dezvoltarea unităţilor administrativ-teritoriale prin anularea  de către prefecţi a hotărârilor de consiliu local de prelungire a valabilităţii Planurilor Urbanistice Generale pe termene mai lungi“, se precizează în nota de fundamentare realizată de MDRAP.Guvernul mai arată că imposibilitatea primăriilor de a prelungi valabilitatea planurilor va genera dificultăţi majore în implementarea investiţiilor, fiind necesară analizarea şi reglementarea teritoriului pe bază de Planuri Urbanistice Zonale pentru aproape toate tipurile de investiţii.

 

Se dă startul admiterii în învăţământul profesional-dual: avantaje, condiţii şi calendarul examenul(Adevarul)
Cei aproximativ 30.000 de elevi care nu s-au înscris la Evaluarea Naţională anul acesta, sau cei care nu vor să meargă la colegiu, ci să înveţe mai repede o meserie au o alternativă pentru viitor: învăţământul profesional-dual, care le asigură un loc de muncă şi bani ca să meargă la şcoală. Anul şcolar 2018-2019 soseşte pentru absolvenţii clasei a VIII-a cu o serie de 38.345 de locuri, în toată ţara, la învăţământul profesional-dual pentru cei care vor să înveţe o meserie şi să-şi asigure un loc de muncă pe piaţa muncii.    Înscrierea pentru acest tip de învăţământ începe în 15 iunie. Unităţile de învăţământ profesional-dual vor avea alături operatorii economici,  care vor oferi spaţiul necesar de practică pentru elevi pe toată durata şcolarizării, în condiţii reale de lucru. De asemenea, operatorii economici le vor oferi tinerilor un loc de muncă după finalizarea studiilor. „Angajatorii au foarte mare nevoie de absolvenţii unor astfel de instituţii de învăţământ. Deficitul forţei de muncă este major mai ales în domeniile pentru care te pregătesc aceste şcoli. Mai cu seamă, vorbim de meserii precum sudor, zidar, mecanic, lăcătuş sau de oameni din alte zone de lucru precum servicii sau turism (ospătar, bucătar, barman, recepţioner, cameristă etc.). De pildă, angajatorii din turism se plâng că au cel mai mare deficit de forţă de muncă din ultimii 28 de ani“, a explicat Florin Jianu, preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România. Ce rute poate urma elevul în învăţământul profesional-dual   Absolvenţii ciclului gimnazial care nu au trecut de Evaluarea Naţională cu succes au două rute pe care le pot urma în învăţământul profesional-dual: fie să meargă la o şcoală profesională, unde învăţământul durează trei ani, fie să meargă la un liceu tehnologic unde învăţământul (care se numeşte dual) durează patru ani. Ambele programe oferă pregătire practică pentru un acces mai rapid la un loc de muncă şi, implicit, la independenţă financiară, afirmă specialiştii în Educaţie. La învăţământul profesional, în primul an de studiu, pregătirea teoretică reprezintă 80%, în timp ce pregătirea practică reprezintă 20%. În al doilea an de învăţământ, ponderea pregătirii teoretice scade la 40% din totalul orelor, în timp ce accentul se va pune în şi mai mare măsură pe partea practică, cu o pondere de 60%. În al treilea an de învăţământ, se va aloca şi mai mult timp pregătirii practice,72% din totalul formării, iar teoria va avea o pondere de 28%. După încheierea celui de-al treilea an de studiu, elevul se poate înscrie în învăţământul liceal tehnologic, unde poate absolvi inclusiv cu o diplomă de Bacalaureat.    Iar dacă vorbim despre învăţământul liceal tehnologic, aici elevii dobândesc o dublă pregătire: una academică, care după absolvire le permite acestora accesul în învăţământul superior, cât şi una profesională care le facilitează accesul pe piaţa muncii. Absolvenţii învăţământului liceal tehnologic, care promovează examenul de certificare a calificării profesionale, dobândesc certificat de calificare de nivel 4 al Cadrului Naţional al Calificărilor.
 

CSM RESPINGE o acţiune disciplinară a Inspecţiei Judiciare ÎMPOTRIVA LUI KOVESI(Gandul)
Secţia pentru procurori a CSM a respins, miercuri, O ACŢIUNE DISCIPLINARĂ demarată de Inspecţia Judiciară împotriva procurorului şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi. Decizia POATE FI CONTESTATĂ la instanţa supremă. Secţia pentru procurori a CSM a respins acţiunea disciplinară deschisă de Inspecţia Judiciară împotriva şefei DNA. Este vorba despre cauza în care Laura Codruţa Kovesi a fost cercetată pentru că ar fi desemnat, ca membru al unei echipei de control, un magistrat aflat într-o stare vădită de incompatibilitate. Decizia nu este definitivă şi poate fi atacată de către reprezentanţii Inspecţiei Judiciare la Completul de cinci judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ). Laura Codruţa Kovesi a ajuns miercuri dimineaţă la sediul CSM, pentru a fi audiată în şedinţa Secţiei pentru procurori în legătură cu o altă acţiune disciplinară demarată de Inspecţia Judiciară împotriva ei referitoare la neprezentarea la comisia parlamentară de anchetă. Audierea s-a încheiat după aproape două ore. Procurorul-şef DNA a fost întrebat la plecare dacă-şi dă demisia în contextul deciziei CCR, dar a refuzat să răspundă. "La revedere. Nu am alte comentarii de făcut. Vă mulţumesc", au fost singurele comentarii făcute de Laura Codruţa Kovesi la întrebările jurnaliştilor, care au vrut să ştie dacă procurorul-şef DNA îşi dă demisia în condiţiile în care Curtea Constituţională a decis că preşedintele Klaus Iohannis trebuie să emită decretul de revocare în cazul acesteia.
 

Format: 

Topic: