14 Mar 2018 - 08:21

AMOS News a realizat o scurtă selecție a principalelor articole apărute în presa centrală: 

Liviu Dragnea a dezvăluit discuțiile avute cu Gabriel Oprea: „A pus mâna pe telefon și a transmis”(Jurnalul Național)
Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a vorbit, marți, la Antena 3, despre afirmaţiile lui Gabriel Oprea. „Domnul Oprea a spus că m-a ajutat pe mine să devin președintele interimar al partidului în 2015. Îmi pare rău că s-a dus pe subiectul ăsta. Trebuie să spun ce s-a întâmplat atunci. (...) Era luni, foarte cald. Peste două zile urma comitetul CEX în care membrii trebuiau să aleaga președintele interimar. Domnul Oprea mi-a spus că a înțeles de la statul de drept că Zgonea trebuie să fie numărul unu și eu numărul doi în partid. Mi-a zis : „Eu cu tine o să conducem și Zgonea o să fie așa”. I-am spus: „Nu știu ce ai înțeles tu, dar eu miercuri voi candida și cred că voi fi ales președintele interimar al PSD”. A pus mâna pe telefon și a transmis. Mi-a zis că a vorbit cu domnul Coldea. M-am ridicat și am plecat. Seara eram cu câțiva prieteni, am fost sunat insistent ca să mă întâlnesc cu dumnealui la un restaurant. În separeu era domnul Oprea și cudomnul Zgonea. Ulterior a venit și Marian Oprișan. Mi-a zis că a vorbit la statul de drept și se acceptă ca tu să fii președinte interimar și Zgonea numărului doi. I-am zis: „Nu știu ce ai vorbit și cu cine, nu mai vreau să discutăm subiectul ăsta. Partidul va hotărî miercuri”. Asta a fost discuția despre această speță ridică de domnul Oprea în spațiul public”, a spus Liviu Dragnea, marți seară, la Antena 3.
 

România îşi pierde din potenţialul de creştere economică în fiecare zi din cauza infrastructurii, a forţei de muncă şi a fiscalităţii. Fie că exportăm creiere în IT, bucăţi de componente auto care se fabrică în România sau maşini care se fac în România, ţara exportă destul de mult forţă de muncă. Pentru a crea valoare mai mare, avem nevoie de companii româneşti(Ziarul Financiar)
Şase din zece directori executivi din România spun că cea mai mare ameninţare la adresa perspectivelor de creştere a companiilor este reprezentată de infrastructura inadecvată, arată rezultatele studiului CEO Survey 2018, realizat de firma de audit şi consultanţă fiscală PwC. „În România, principala îngrijorare a directorilor generali este legată de lipsa infrastructurii: 63% dintre directorii generali sunt foarte îngrijoraţi de infra­structura inadecvată, urmată în­dea­proape o problemă tot mai des menţionată de oamenii de afaceri, aceea că nu mai găsesc oameni în piaţă. Migraţia forţei de muncă în ţările europene este una dintre ma­rile ameninţări cu care ne con­fruntăm acum. Pe locul trei se află creşterea poverii fiscale, urmată îndeaproape de alţi doi indicatori, disponibilitatea personalului cu abilităţi-cheie şi reglementarea excesivă“, a spus Ionuţ Simion, country managing partner în cadrul PwC România, în cadrul unui eve­ni­ment organizat ieri în Bu­cureşti în parteneriat cu ZF. De altfel, în statele din Europa Centrală şi de Est lipsa candidaţilor cu abilităţi-che­ie şi supraregle­men­tarea sunt prin­cipalele îngrijorări ale directo­rilor generali, la care se mai adaugă alţi doi indicatori: terorismul şi populismul. Întrebaţi dacă economia Ro­mâ­niei mai poate să crească fără să existe schimbări semnificative în ceea ce priveşte infrastructura, educaţia etc., managerii de top prezenţi ieri la eveniment au spus că o creştere pe termen scurt fără lua­rea în considerare a unor schim­bări semnificative va duce, de fapt, la golirea potenţialului României pe viitor. „România creşte peste po­tenţial de o bună bucată de timp. Şi asta n-ar fi îngrijorător, pro­blema este că România nu creează potenţial, iar asta este cea mai mare problemă. Vestea bună este că infrastructura digitală din România este foarte bună, însă pentru a extrage valoare din ea este nevoie de oameni şi de crearea unui context. Să creezi valoare digitală înseamnă crearea de produse digitale în ţara noastră care apoi sunt vândute în lanţul global, nu numai închirierea de creiere“, a explicat Sergiu Manea, CEO şi preşedintele boardului BCR. El a mai precizat că în prezent, în special pentru pătura societăţii cea mai educată, cea mai aspiraţională, cu etica muncii sau cu chemare antreprenorială, România nu mai oferă un context de dezvoltare pe termen mediu şi lung.
 

Poate Liviu Dragnea, cu puterea lui, să redea României Băile Herculane?(Evenimentul Zilei)
Sâmbătă seara, după megacongresul PSD, impecabil organizat de Lider, căci n-a mișcat nimeni în front dintre cei la care nu ne-am fi așteptat, am vizionat pe TVR 1 filmul documentar despre Băile Herculane, realizat de Cătălin Apostol.    Excepțional. Ca tot ce a făcut în viața lui de reporter de televiziune, de peste 25 de ani, jurnalistul Cătălin Apostol. Mă bucur sincer că este angajatul TVR fiindcă doar acolo filmele lui nu vor muri, ci vor fi păstrate în arhivă, bucurii pentru generațiile viitoare. Știu, numele lui Cătălin Apostol e mai puțin cunoscut publicului decât al unui reporter agresiv care-i înfige în bot microfonul unui politician, dar asta nu-i face talentul mai puțin valoros. Nu are rost să vă încarc cu observații despre modul lui exigent de documentare, despre gândirea și realizarea unor cadre de-a dreptul cinematografice sau surprinderea detaliilor unor persoane pe care le transformă instantaneu în personaje. E de ajuns, cred, un singur cuvânt despre oricare din filmele făcute de el: Excepțional! Filmul-radiografie despre Herculane, localitatea băilor termale de peste 2000 de ani, fala țării noastre pe mapamond cândva, m-a impresionat până la lacrimi, deși știu situația acestei stațiuni pe care nici liderii comuniști nu au îndrăznit să o mutileze, cu toate că parfumul regalității îi sufoca. A reușit, însă, o devastare păgână un fost portar al unui hotel din stațiune și vânzător de piei de oaie, ajuns mare baron de Banat în camarila lui Ion Iliescu, deputat și om de afaceri: Iosif Armaș. Iar împreună cu el, alți zeci de indivizi hulpavnici. Cu toții s-au îmbogățit de pe urma imobilelor și hotelurilor istorice din Băile Herculane, intrate în posesia lui Armaș în timpul privatizării din turism, acțiune desfășurată în perioada cabinetului Năstase.

 

Noile pensii speciale pentru primari pregătite de PNL şi PSD sfidează CCR. Culmea ironiei: iniţatorul legii le-a oferit edililor, lunar, bani de o ciorbă(Adevarul)
Toate partidele, cu excepţia USR, au scris, pe genunchi, o nouă lege care le oferă pensii speciale aleşilor locali, deşi CCR a respins un proiect legislativ identic. În loc de explicaţii, PSD a fugit de răspundere, iar PNL s-a umplut de ridicol: iniţiatorul legi a greşit modul de calcul, astfel încât, dacă legea ar fi promulgată în forma actuală, edilii şi-ar putea cumpăra din pensia specială cel mult un meniu al zilei la o cantină de cartier. PSD, PNL, PMP şi UDMR au venit cu un nou proiect de lege care prevede pensii speciale pentru primari, viceprimari, preşedinţi de Consilii Judeţene şi secunzii lor, invocând faptul că „nivelul redus al pensiilor pentru limită de vârstă generează profunde inechităţi între pensiile primite de aceştia şi pensiile primite de unii subordonaţi ai acestora“. Pe de o parte, proiectul a fost iniţiat la presiunea liderilor din teritoriu, care sunt nemulţumiţi de faptul că senatorii şi deputaţii  şi-au dat singuri pensii speciale, însă au uitat de aleşii din ţară. Parlamentarii le-au oferit primarilor dreptul de a-şi majora singuri lefurile, însă au rămas restanţi la capitolul „pensii speciale“. Pe de altă parte, PSD şi PNL, partidele cu cei mai mulţi primari din ţară, încearcă să-i motiveze pe aleşii locali în perspectiva anului politic următor, când sunt programate două rânduri de alegeri: europarlamentare şi prezidenţiale. Numai că, în graba de a le face pe plac primarilor, parlamentarii au sfidat două decizii ale CCR prin care pensiile speciale pentru aleşii locali au fost declarate neconstituţionale. Iar asta în contextul în care majoritatea PSD-ALDE din Parlament susţine cu insistenţă că deciziile Curţii Constituţionale trebuie respectate. Cioloş a pus o piedică Să dăm puţin timpul înapoi. În prima parte a anului 2016, majoritatea PSD din Parlament a adoptat  un proiect de lege prin care le oferea primarilor, viceprimarilor, preşedinţilor şi vicepreşedinţilor de Consilii Judeţene pensii nesimţite: un ales local cu trei mandate ar fi ajuns la o pensie specială de peste 3.000 de lei, în timp ce un primar cu doar un sigur mandat ar fi depăşit 1.000 de lei. La aceste sume s-ar fi adăugat şi pensia normală, calculată, ca pentru orice persoană, în baza contributivităţii.  În 2016, Guvernul Cioloş, tehnocrat, deci fără să fie profund dependent de aleşii locali, a contestat legea PSD la CCR, iar magistraţii au declarat-o neconstituţională în două rânduri.

 

Primăria Sf. Gheorghe refuză să arboreze steagul României: Nu am arborat drapelul Ungariei. Sunt doar nişte panglici(Gandul)
Primăria municipiului Sfântu Gheorghe nu va îndepărta simbolurile naţionale ungureşti amplasate cu ocazia Zilei Maghiarilor de Pretutindeni şi consideră că ordinea culorilor de pe ele este potrivită, transmite corespondentul MEDIAFAX.
Primăria municipiului Sfântu Gheorghe a transmis, marţi, într-un comunicat de presă, că drapelul Ungariei va fi arborat lângă steagul României numai în 15 martie, de Ziua Maghiarilor de Pretutindeni, la vizita invitatului special şi vorbitorului de onoare dr. Lázár János, ministru, Şef al Cabinetului prim-ministrului Ungariei. ”Drapelul Ungariei va fi arborat lângă steagul României numai cu ocazia vizitei dânsului pe ziua de 15 martie”, potrivit Primăriei Sfântu Gheorghe.
Anterior, Prefectura Covasna ceruse Primăriei Sfântu Gheorghe să amplaseze steaguri ale României, lângă cele ale Ungariei, însă Primăria subliniază că acestea nu sunt steaguri, ci panglici. ”În momentul de faţă, pregătindu-se de comemorarea festivă în cinstea aniversării a 170 de ani de la Revoluţia şi Lupta de Independenţă din 1848–1849, Primăria Municipiului Sfântu Gheorghe a decorat centrul oraşului cu panglici de culori naţionale ungureşti, piaţa Libertăţii cu drapel naţional unguresc, şi câteva străzi cu cocarde. Niciunul dintre aceste simboluri nu este drapelul oficial al Ungariei, drapelul naţional unguresc nefiind acelaşi lucru cu drapelul Ungariei”, se arată în comunicatul citat. De asemenea, Primăria Sfântu Gheorghe susţine că a amplasat panglicile conform unei hotărâri a Guvernului, care precizează că minorităţile etnice pot folosi la acţiunile specifice şi însemnele proprii. Primarul Antal Árpád-András a declarat, în legătură cu somaţia Prefecturii, că ziua de 15 martie se sărbătoreşte de 170 de ani în Transilvania, în Ţinutul Secuiesc. ”Din 1989 încoace arborăm simbolurile naţionale în fiecare an. Se pare că în acest an, în anul Centenarului, unii ne-ar contesta şi acest drept”, a spus primarul Antal Árpád-András.
 

Format: 

Topic: