14 Noi 2017 - 08:25

AMOS News a realizat o scurtă selecție a principalelor articole apărute în presa centrală: 

Harta economică: Județele unde investitorii străini fac legea(Jurnalul Național)
Economia românească a ajuns să fie dominată fără drept de apel de către străini. Dacă aceştia ar pleca mâine din România, cifra de afaceri a ţării ar scădea la jumătate, o treime din angajaţi ar rămâne pe drumuri, judeţe întregi în baza firmelor locale şi ale statului. Şi mai grav este că plecarea multinaţionalelor ar produce efecte în lanţ având în vedere că o parte bună din companiile autohtone depind tot de firmele străine mari care şi-au externalizat o parte din activităţi către firmele locale.Din cele 41 de judeţe ale ţării, plus Capitala, în 20 dintre ele, primele cele mai mari trei firme au acţionari străini, cele mai multe multinaţionale, filiale ale unor mari grupuri europene sau chiar mondiale. Numai în cinci judeţe cele mai mari trei firme sunt româneşti, în restul ţării capitalul autohton se luptă cot la cot cu multinaţionalele pentru supremaţie.Trei firme produc peste o cincime din afaceri
Din cele 20 de judeţe controlate de firme cu acţionari străini, numai şase nu depind decisiv de prezenţa celor trei mari investitori. În rest, în Alba, Argeş, Braşov, Bistriţa-Năsăud, Caraş-Severin, Călăraşi, Giurgiu, Mureş, Neamţ, Olt, Suceava  şi Salaj, acestea produc cel puţin o cincime din afacerile totale din aceste judeţe.

 

Furtuna valutară arată de ce România trebuie să-şi ia cât mai repede euro ca scut: De ce să plătim toţi prin curs şi prin dobânzi incompetenţa şi populismul politicienilor?(Ziarul Finnaciar)
Lunga perioadă de stabilitate a cursului valutar leu-euro a dat iluzia unei apartenenţe „de facto” a României la zona euro. Puţini se mai temeau şi se mai tem astăzi de o scădere accentuată a leului faţă de euro. Ultima a fost în toamna anului 2008.Dar deprecierea recentă a leului, de 1% în mai puţin de o săptămână, arată de ce are sens ca România să grăbească aderarea la euro.Riscul valutar planează asupra capului unei economii cu o datorie externă de 90 de miliarde de euro. Dacă mâine cursul leu/euro va fi de 5 sau 6 lei, mii de companii vor intra în insolvenţă şi zeci de mii de joburi vor fi puse în pericol, fără vina lor directă. Cu cât pot fi reduse riscurile macroeconomice, cu atât mai bine.
Este greu de înţeles de ce, odată ce am îndeplinit criteriile la Maastricht privind cursul, inflaţia, dobânzile şi datoria, nu am aplicat pentru intrarea în zona euro.Tot apar pe piaţă diverse filosofii privind oportunitatea momentului, care nu iau în considerare un singur lucru: cu un PIB de 180 de miliarde de euro, România este o economie în bătaia vântului, la marginea Uniunii Europene.Apartenenţa la blocul zonei euro, a doua mare putere economică a lumii, cu un PIB de 10.000 de miliarde de euro, ne va da în sfârşit securitatea economică, după ce NATO şi aderarea la Uniunea Europeană ne-au oferit securitatea militară şi politică.

 

DW: Va considera Rusia mass-media străine "agenți"?(Evenimentul Zilei)
După măsurile împotriva mass-media rusești luate de SUA, Moscova pregătește acum un răspuns similar: Duma de Stat va vota în curând o lege care numește mass-media străine drept "agenți". Din Moscova, Juri Rescheto. Măsura este una oportună, din punctul de vedere al strategilor Kremlinului. Pentru că, în câteva săptămâni, în Rusia începe campania electorală. Pe 18 martie 2018 au loc alegeri prezidențiale iar presa rusă vorbește deja despre un posibil amestec al mass-media occidentale în campania electorală din țară. Așa cum s-a speculat și în Vest despre amestecul Rusiei în campaniile electorale din SUA și din alte țări occidentale. Un pas logic, dacă urmăm logica Războiului Rece. Pentru că America obligă gigantul multimedia rus finanțat de stat "RT" (fost "Russia Today") și agenția de știri "Sputnik" să se înregistreze ca "agenți străini" pe teritoriul american, și rușii vor acum să ia aceeași măsură împotriva instituțiilor de presă americane prezente în Rusia și finanțate de statul american.
 

Cum a declanşat Oficiul European Antifraudă ancheta în dosarul lui Liviu Dragnea(Adevarul)
Preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea (55 de ani), a fost pus ieri sub acuzare în cel de-al treilea dosar penal. Acuzaţiile procurorilor DNA sunt dintre cele mai grave.Liderul PSD este acuzat de constituirea unui grup infracţional organizat, fraude europene şi abuz în serviciu, infracţiuni care i-ar putea aduce şi şapte ani de închisoare dacă va fi găsit vinovat. Faptele ar fi fost comise în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman, funcţie pe care Dragnea a ocupat-o timp de 12 ani, în perioada 2000-2012. Ancheta are legătură cu modul în care societatea Tel Drum - controlată prin intrmediul unor acţuni la purtător - a primit contracte finanţate din fondurile publice naţionale sau europene. Alte opt persoane au fost puse sub acuzare în acest caz, afacerişti, funcţionari şi directori în cadrul CJ Teleorman. Cele mai cunoscute nume sunt cele ale lui Marian Fişcuci, primul acţionar al firmei Tel Drum şi al fostului consilier judeţean din Teleorman, Petre Pitiş.Potrivit DNA, dosarul s-a constituit pe baza unei sesizări a Oficiului European Antifraudă (OLAF) ce a fost transmisă la data de 30 septembrie 2016, şi semnala săvârşirea mai multor infracţiuni, între care obţinerea nelegală, pe bază de documente false, a unor finanţări din fonduri europene, pentru lucrări de reabilitare de drumuri judeţene, beneficiar fiind CJ Teleorman. Era vorba de două contracte câştigate de Tel Drum în perioada 2008-2009, care ar fi fost încredinţate ilegal: DJ 701 şi DJ 506. 

 

EURO, la nivelul maxim din istorie(Gandul)
Cotaţia oficială afişată luni, la ora 13.00, de Banca Naţională a României (BNR) este de 4,6495 lei/euro, după ce euro a depăşit oficial pragul de 4,6 lei miercuri şi apoi a urcat la 4,6390 lei, în şedinţa de vineri.Cotaţia oficială afişată vineri de BNR a fost de 4,6390 lei/euro, după ce euro a depăşit oficial pragul de 4,6 lei miercuri şi apoi a urcat la 4,6267 lei, în şedinţa de joi. Nivelul de peste 4,6 lei/euro nu a mai fost atins în ultimii cinci ani şi patru luni, din săptămâna 23-27 iulie 2012, când a fost atins şi maximul de 4,6397 lei/euro. Deprecierea monedei naţionale până peste pragul de 4,6 lei/euro a venit, miercuri, atât pe fondul incertitudinilor fiscale, cât şi al mesajului de relaxare a abordării faţă de cursul de schimb, transmis de banca centrală, declara, pentru MEDIAFAX, miercuri, analistul financiar Claudiu Cazacu.Referindu-se la posibilele evoluţii în perioada imediat următoare, analistul a arătat că riscurile sunt „mai degrabă spre deprecierea leului decât spre apreciere”. „Tendinţele speculative nu vor duce neapărat la o depreciere ultrarapidă, dar eventualele reveniri sub pragul de 4,6 vor mai fi doar temporare. De acum discutăm de un nou palier al cotaţiilor – între 4,6 şi 4,7 lei/euro”, a mai spus Claudiu Cazacu. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat, joi, că spre deosebire de monedele ţărilor vecine, leul românesc are o tendinţă de depreciere care este de durată mai mare, iar presiunea pe depreciere vine din deteriorarea balanţei comerciale. Membrii Guvernului au adoptat, în şedinţa de miercuri, ordonanţa de urgenţă prin care este modificat Codul Fiscal, prevederile urmând să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2018.

Format: 

Topic: