17 Mai 2018 - 08:21

AMOS News a realizat o scurtă selecție a principalelor articole apărute în presa centrală:

Ambasadorul Palestinei în România, rechemat de urgență la Ramallah(Jurnalul Naţional)
Ambasadorul Palestinei în România, Excelenţa Sa Fuad Kokaly, a fost chemat de urgenţă miercuri dimineaţa la Ramallah pentru consultări, informează ambasada statului Palestina în România, într-un comunicat trimis AGERPRES. Ministerul de Externe al Autorităţii Palestiniene face acest demers în contextul în care România se afla printre ţările care au blocat declaraţia comună a Uniunii Europene referitoare la relocarea de către statele membre a misiunilor diplomatice de la Tel Aviv, la Ierusalim, precizează comunicatul citat. Ambasadorul Fuad Kokaly va părăsi România chiar în această seară, potrivit sursei citate.
 

Forumul de franciză Transilvania. Piaţa francizelor din România este dinamică, încă la început, iar lumea abia îşi descoperă apetitul. Locaţia este cheia pentru dezvoltarea unei francize viabile(Ziarul Financiar)
♦ În piaţa din România există circa 400 de concepte dintre care 35% sunt autohtone. Printre cele mai extinse reţele de francize româneşti se numără Salad Box (restaurante) şi 5 toGo (cafenele), fiecare cu câteva zeci de unităţi. 
„Dacă acum câţiva ani, persoanele interesate nu erau foarte informate despre ce presupune achiziţia francizei, acum s-a schimbat această percepţie şi vin cu temele făcute la masa de discuţii“, a spus Alina Covaşă, retail manager, Salad Box, în cadrul evenimentului ZF „Forumul de franciză Transilvania“, organizat de Ziarul Financiar împreună cu francize.ro. La evenimentul din Cluj-Napoca au fost prezente peste 150 de persoane, antreprenori actuali şi viitori, executivi şi corporatişti în căutarea unei oportunităţi de business. Piaţa francizelor din Franţa este de 55 mld. euro, însă piaţa românească de fran­cize are un potenţial de dublare în următorii cinci ani, a arătat în cadrul evenimentului Paul Voicu, managing partner francize.ro.Segmentele în care este împărţită piaţa de francize românească sunt: retail – 48%, HoReCa – 24% şi zona de servicii – 28%.  „Legat de profilul francizatului, acest entuziasm poate să vină de la o persoană care nu are de-a face cu domeniul. S-ar putea să fie o problemă mai mare când are deja un background, deoarece e greu să îi schimbi ideile, şi va fi întotdeauna cel care va debalansa această barcă“, a spus în cadrul evenimentului Mihaela Mocanu, avocat specializat în francize.
 

Pensia privată va face diferența dintre trai decent și supraviețuire: statul nu va mai da fi nici un sfert din ultimul salariu(Evenimentul Zilei)
Raportul pensie / salariu din sistemul de pensii de stat, adică rata de înlocuire, este prognozat să se injumătățească în cel mai bun caz, în toate scenariile si pentru toți romanii, la orizontul anului 2056, potrivit unui raport publicat in 2018 de Comisia Europeană. “Pensiile private ar trebui consolidate, pentru ca ele sa poata compensa aceasta reducere asteptata a standardului de viata a cetatenilor Romaniei ", a spus n Matti Leppala, reprezemtant PensionsEurope, la FIAR 2018, eveniment organizat de Xprimm. La rândul său, Radu Crăciun, noul preşedinte al Asociaţiei pentru Pensii Administrate Privat din România (APAPR) a venit cu o prezentarea care arată că pensia privată şi pensia de stat au fost gândite pentru a fi complementare şi că evoluţşia demografică în scădere este un argument solid pentru a sprijini sistemul de pensii private. Declaraţiile au avut loc în contextul în care autorităţile discută reducere drastică a contribuţieii la pilonul II, de pensii private şi reformarea sistemului în sensul sprijinirii pilonul I, de stat. Mai jos, cele mai importante puncte susţinute de Crăciun: -Cei trei piloni de pensii (Banca Mondială) au fost gândiţi să se completeze, nu să se concureze. Pe măsură ce demografia afectează Pilonul I de stat (PAYG), sistemele complementare (Pilonul II obligatoriu şi Pilonul III facultativ) vor asigura venituri suplimentare pentru români, la vârsta pensionării -Sistemele publice sunt sub o mare presiune în toată lumea: în perioada 1995-2017, 76 de ţări au crescut contribuţia la sistemul public de pensii (Franţa, Norvegia, Portugalia, Rusia, etc.), 55 de ţări au crescut pragul vârstei de pensionare (Germania, Italia, Olanda, Marea Britanie etc.), iar 60 de state au redus pachetul de beneficii pentru actualii pensionari (Belgia, Brazilia, Italia, Japonia, Olanda, Marea Britanie, România etc.).
 

Cum au ajuns bugetarii să câştige mai mult decât angajaţii din sectorul privat. Pericolul răsturnării scării valorilor(Adevarul)
Salarizarea unitară implementată de Guvern de la 1 ianuarie adânceşte prăpastia dintre veniturile medii nete încasate de bugetari, faţă de cei din mediul privat, ecart care se va dubla în următorii trei ani. Potrivit specialiştilor consultaţi de „Adevărul”, ecartul uriaş este provocat pe de o parte de politicile fiscale care nu ţin cont de economia reală şi de dezinteresul clasei politice, iar pe de alta de faptul că angajaţii din mediul privat nu au reprezentanţi ai salariaţilor care să le apere interesele, aşa cum bugetarii îi au pe sindicalişti.    „Diferenţa dintre salariul mediu net pe economie încasat de bugetari, faţă de cei din privat este acum de circa 800 lei şi se va dubla până în 2021. Sectorul privat ar merge mai bine dacă legislaţia nu ar bloca posibilitatea de distribuire, adică încheierea unor contracte colective de muncă. Dar nu la nivel de unitate din mediul privat, pentru că reprezentantul salariaţilor nu poate face mare lucru. Patronul îi poate spune oricând să transmită salariaţilor că, dacă nu le convine, pot să plece. Aici vorbesc de contracte colective pe ramură. Spre exemplu, pentru bugetari sunt circa 6.800 de unităţi care au încheiat contracte colective de muncă pentru aproape circa 950.000 de salariaţi. Statul trebuie să le respecte. În mediul privat există foarte puţine contracte, doar 767 de contracte colective de muncă şi cuprind doar 165.000 de angajaţi dintre cei peste 4 milioane”, a declarat pentru „Adevărul Bogdan Hossu, preşedintele Cartel Alfa.    Acesta a explicat că singurele pârghii ale statului, creşterea salariului minim pe economie şi politica fiscală, supraîncarcă angajaţii şi descarcă angajatorii.    „Dacă în 2017, la 100 lei brut, salariatul încasa 71 lei, azi, la aceeaşi bani, angajatul încasează doar 57 lei. Asta s-a întâmplat cu transferul contribuţiilor. Transferul fiscal înseamnă suprasarcină pe lucrători. Vă spun, dacă salariul minim net pe economie este de 1.162 lei, dar ajutorul social este de 540 lei şi cel care stă acasă mai munceşte pe ici pe colo şi-şi mai completează puţin veniturile, atunci de ce să se mai angajeze? Că ajunge la aceeaşi bani. Politica fiscală nu ajută angajările”, a spus sindicalistul.   Hossu: vor să atragă bugetarii şi pensionarii ca să câştige alegerile   Bogdan Hossu a susţinut, din nou, că statul ar fi trebuit să facă dezbatere publică şi să corecteze aceste probleme, dar nu este interesat decât să câştige alegerile viitoare.  „Actuala conducere vrea un program politic cu care să creeze un nucleu şi să câştige alegerile. Dacă au 3 milioane de fideli, din care jumătate să fie bugetari şi jumătate pensionari, câştigă alegerile. Nu vor să funcţioneze economia, vor să aibă continuitate în conducere. Nu aşa se face treaba! Toate cele 3 programe de guvernare prezentate până acum de PSD-ALDE prevedeau două salarii minime pe economie, unul general şi unul pentru funcţiile cu studii superioare. Salariul minim pentru cei cu studii superioare ar fi trebuit să fie cu 12% mai mare decât cel general, iar din 2020 ecartul să fie de 25%. Au făcut ceva? Nu. Este o totală lipsă de interes”, a afirmat sindicalistul.

 

Radu Mazăre, reacţie foarte dură din Madagascar, după ce a fost condamnat la peste 6 ani de închisoare cu executare(Gandul)
Fostul primar al Constanţei, Radu Mare, a transmis, miercuri, o scrisoare, ca reacţie la decizia Tribunalului Constanţa de a-l condamna la 6 ani şi 6 luni de închisoare, spunând că este „uluit şi consternat de sentinţă”, pentru că a fost achitat de Curtea de Apel Bucureşti pentru aceleaşi fapte.Radu Mazăre se arată "uluit şi consternat" de decizia judecătorilor de la Tribunalul Constanţa, care l-au condamnat la un total de 6 ani şi 6 luni de închisoare cu executare.
"Sunt uluit şi consternat de sentinţa nedreaptă dată de judecător. Nu reuşesc să înţeleg, la prima acuzaţie, cum este posibil ca pentru aceeaşi presupusă infracţiune de abuz (vânzarea sub-evaluată a terenului aferent Cazino Mamaia) să fiu achitat de Curtea de Apel Bucureşti (sentinţa numărul S.P.148/FI/10.07.2017) şi să fiu condamnat la 4,6 ani de puşcărie de Tribunalul Constanta (S. P. 253/16.05.2018)? Repet, aceeaşi acuzaţie, acelaşi teren, însă în două dosare diferite, o instanţă mă achită în dosarul numărul 6536/2/2008 la Curtea de Apel Bucureşti şi alta mă condamnă în dosarul 2310/118/2015 la Tribunalul Constanţa", arată fostul primar al Constanţei prin intermediul unei scrisori remisă, miercuri, presei, prin avocatul său. Mazăre mai afirmă că i se pare "halucinant" şi faptul că DNA i-a întocmit două dosare cu acelaşi subiect, "contrazicând principiile de drept"."Aşa mi se pare şi acum halucinant să am două sentinţe opuse tot pe aceeaşi infracţiune cu acelaşi subiect! Dosarul de la Tribunalul Constanţa, unde am luat această condamnare este public, poate fi consultat oricând, şi oricine poate constata că toţi functionarii primăriei, consilierii locali şi evaluatorii implicaţi în vânzarea respectivelor terenuri au declarat că procedura vânzării a fost cea legală, şi-au asumat-o, începând de la adoptarea hotărârii de Consiliu Local şi până la notar, fără ca eu sa fi intervenit în derularea ei", a mai explicat fostul edil. Potrivit lui Radu Mazăre, primarul semnează ultimul pe documente, obligat de lege să ducă la îndeplinire hotărârile Consiliului Local.
 

Format: 

Topic: