20 Feb 2018 - 08:29

AMOS News a realizat o scurtă selecție a principalelor articole apărute în presa centrală: 

Sub umbrela FIDIC, drumarii au înecat CNAIR în datorii(Jurnalul Naţional)
Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) va renunţa la încheierea contractelor de infrastructură standardizate conform legislaţiei FIDIC, după ce la începutul săptămânii Curtea de Apel Bucureşti a decis că acestea se vor supune legislaţiei româneşti. Decizia este o lovitură pentru firmele care lucrează la construcţia autostrăzilor din România, pentru că sub paravanul legislaţiei FIDIC (Federaţia Internaţională a Inginerilor Consultanţi în Domeniul Construcţiilor), favorabile în general constructorului, au inventat de-a lungul anilor tot felul de motive pentru a încasa de la CNAIR sume suplimentare. Până la sfârşitul lunii septembrie a anului trecut, compania de drumuri avea intentate de către constructori nu mai puţin de 32 procese în care i se cer daune de 1,07 miliarde de lei, valoarea acestora depăşind chiar bugetul de investiţii al companiei pe un an. Construcţia autostrăzilor în România avansează în ritm de melc, dar firmele de construcţii care câştigă licitaţiile se umplu de bani. Bani curg în buzunarele lor chiar şi dacă nu fac nimic. Multe probleme pornesc de la faptul că aceste contracte de construcţii sunt semnate în baza prevederilor legislaţiei FIDIC, una extrem de favorabilă constructorilor, dar pe care nu ne-a impus-o nimeni, ea fiind adoptată de unii miniştrii ai Transporturilor.
Orban&Boagiu au optat pentru FIDIC Primul care a introdus legislaţia FIDIC în semnarea acestor contracte a fost Ludovic Orban, în 2008, pe vremea când era ministru al Transporturilor (Ordinul 915/2008). Ulterior, Radu Berceanu decide că respectivele contracte să aibă la baza Legea achiziţiilor publice din România, dar minunea nu a ţinut mult pentru că în 2009, un alt ministru al Transporturilor, Anca Boagiu, decide reintroducerea lor. După mai bine de opt ani şi miliarde de lei pierduţi de CNAIR prin tot felul de procese intentate de constructori, în marea lor majoritate firme străine, în 2017 ministrul Transporturilor de la acea vreme, Răzvan Cuc, emite Ordinul nr. 600 prin care acestor companii li se interzice să mai facă „dispute” pe marginea contractelor semnate, dar dacă totuşi o fac, acestea vor fi judecate de instanţele din România, după legislaţia naţională. Ulterior, a fost adoptată Hotărârea de Guvern nr.1/2018 prin care a fost adoptat un model naţional pentru acest gen de contracte. Odată cu decizia de săptămâna trecut a instanţei, va începe să se facă ordine în contractele semnate de CNAIR pentru că firmelor de construcţii nu li se vor mai accepta în justiţie invocarea a tot felul de subterfugii care să arate că întârzierile sunt exclusiv din cauza beneficiarului şi acesta este bun de plată.
 

ZF Power Summit ’18: 2017 a fost anul riscurilor, 2018 este anul deciziilor şi al investiţiilor. Dacă nu facem investiţii şi ne uităm doar după costuri, s-ar putea să nu mai aprindem becul deloc(Ziarul Financiar)
Prima zi a ZF Power Summit ’18, a şaptea ediţie a evenimentului organizat de ZF exclusiv pe teme energetice, a reunit peste 20 de directori generali din cele mai mari companii de profil şi o audienţă de circa 300 de persoane. 
Energia se dovedeşte din nou o platformă de dezbateri fierbinte, cuvântul de ordine la ediţia de anul acesta fiind „investiţiile”. „Mă interesează ca Hidroelectrica să producă. Vreau să continue şi negocierile pentru reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă, dar avem o prioritate şi cu Unitatea 1, care trebuie retehnologizată şi asta durează nişte ani. Vrem să facem asta. E nevoie de un mix energetic raţional şi îl vom menţine. E nevoie de eficienţă şi în producţie, şi în consum”, a declarat Anton Anton, ministrul energiei. Majoritatea producătorilor de energie au încheiat anul trecut cu rezultate în creştere în contextul în care preţul mediu al electricităţii tranzacţionate spot a ajuns la maximul ultimilor cinci ani. Acum, reprezentanţii companiilor de profil spun că sunt gata să demareze investiţii semnificative. „Partea de investiţii reprezintă prioritatea noastră. Trebuie să demonstrăm că nu doar profitabilitatea trebuie urmărită, ci dezvoltarea durabilă, proiectele noi, mentenanţa, asta ne interesează pe noi”, a declarat Bogdan Badea, preşedintele directoratului Hidroelectrica. Potrivit acestuia, compania a terminat anul trecut cu un profit brut record de 1,5 miliarde de lei (peste 330 mil. euro), la finalul săptămânii trecute fiind lansată licitaţia pentru retehnologizarea hidrocentralei Vidraru, un proiect de 80 de milioane de euro. „Ceea ce trebuie să înţelegem este că orice investiţie se va regăsi în costuri. Fiecare dintre noi ar trebui să stingă becul câteva ore şi după ce îl aprinde să se întrebe cât îşi permite să plătească pentru asta. Dacă nu urmărim să facem investiţii şi doar urmărim un preţ scăzut, este posibil să nu mai aprindem becul deloc”, a mai spus Badea. Gazele din Marea Neagră ar putea fi folosite în mod eficient în producţia de energie electrică, au mai spus cei prezenţi la conferinţa de ieri organizată de ZF, aceasta fiind o altă investiţie concretă de care are nevoie sectorul de profil.

 

Administratorul RADET: Centralele de apartament sunt toxice, sunt letale(Evenimentul Zilei)
Gheorge Piperea, cunoscutul avocat care se ocupă acum de insolvenţa Regiei Autonome de Distribuţie a Energiei Termice (RADET) din Bucureşti, a declarat că centralele de apartament sunt letale, din cauza emisiilor de oxizi de azot. „Emisiile de Nox cauzează în fiecare an 440.000 de decese premature. 40% din aceste emisii sunt cauzate de motoarele de maşini, iar 80% dintre ele de maşinile cu motoare diesel, motiv pentru care multe ţări si decis că aceste motoare vor fi eliminate treptat din circulaţie.(…) Restul de 60% de procente…de unde provin? Există studii puţine, dar consistente, dar nu suficient de dezbătute, care arată că marea majoritate a celor 60% este cauzată de centralele termice de apartament. Probabil multă lume ignoră acest lucru, pentru că aşa este moda, să ne orientăm spre ceea ce e comod sau ieftin. E comod sau pare ieftin, dar lumea nu observă un lucru important. În apartament, în fiecare moment, mai ales iarna, luăm o porţie consistentă de gaz de eşapament, pentru că evacuarea acestor gaze se face la nivelul ferestrei. (…) Vecinul de jos are aceeaşi situaţie, iar aceste gaze de eşapament au efecte ca toate celelalte, inclusiv cele constatate pentru emisiile de NOx de cei de la Parlamentul European”, a spus Piperea, la o  conferinţă de specialitate, citat de site-ul e-nergia.ro. „Este vorba despre un gaz mai greu decât aerul care se întâmplă să fie stratificat la 30-40 cm deasupra solului, şi ce transportăm noi la acel nivel, când mergem în parcuri sau la plimbare? Copiii mici în cărcucioare”, a spus Piperea.
 

Creşterile salariale, topite de preţuri: costul coşului minim lunar creşte ca Făt-frumos(Adevarul)
Scumpirile succesive de anul trecut, atât la energie electrică, gaze naturale, carburanţi, cât şi alimente impun schimbarea cuantumului coşului minim lunar, cât şi a modului de calcul a acestuia. Argumentul adus de mai mulţi politicieni în favoarea proiectului legislativ este că, în ciuda majorării salariului minim, românii nu pot avea un trai decent. Aşa-zisele majorări salariale intrate în vigoare recent, care în fapt au dus la un câştig lunar cuprins între 3 şi 100 lei pentru o anumită categorie de salariaţi, dar şi diminuarea substanţială a altor venituri, sunt departe de a acoperi cheltuielile pentru un trai decent, mai ales când este vorba despre cheltuieli absolut necesare cum ar fi alimentele, plata utilităţilor şi, dacă mai rămâne ceva şi câteva articole de îmbrăcăminte sau încălţăminte.   Este vorba despre coşul minim lunar, care nu a mai fost actualizat de 18 ani, faţă de care se stabileşte venitul minim necesar traiului de zi cu zi pentru o familie formată din 2 adulţi cu venituri şi un copil aflat în întreţinere.   Potrivit datelor Institutului Naţionale de Statistică, doar în ultimele luni din 2017 cheltuielile cu alimentele de bază s-au majorat cu peste 4 procente, preţul gazelor naturale livrate populaţiei cu peste 6 procente, cel al energiei electrice cu circa 3,5 lei la 100 kWh, iar costul unui litru de carburant cu circa 70 – 80 bani – în mare parte din cauza introducerii supraaccizei.   Evident şi absolut predictibil, toate aceste costuri suplimentare au dus şi la scumpirea alimentelor de bază cu circa 5-6%, după cum susţinea recent Dragoş Frumosu, preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Industria Alimentară (FNSIA).   Din cauza tuturor acestor scumpiri, 20 de deputaţi şi senatori au iniţiat şi înregistrat deja la Senat un proiect legislativ care propune evaluarea trimestrială a coşului minim lunar, rezultat faţă de care ar trebui corelate salariile trebuie corelate, atât la stat, cât şi la privat.
 

„Cifra aberantă” pe care ministrul Muncii a găsit-o în moţiunea liberalilor. „Nu există o statistică din care să reiasă asta”(Gandul)
Ministrul Muncii, Olguţa Vasilescu, a declarat, luni, la dezbaterea moţiunii simple depusă de PNL, că nu există nicio statistică din care să reiasă că au scăzut salariile a două milioane de români, arătând că această cifră este una aberantă. ”Nu există nicio statistică din care să reiasă că au scăzut salariile a 2 milioane de români. Este o cifră aberantă”, a spus Olguţa Vasilescu. „Dacă dau la o parte din această moţiune invectivele şi ciferele nereale, nu mai rămâne nimic”, a spus ministrul Muncii, precizând că s-ar fi aşteptat ca PNL să vină cu soluţii. Deputatul PNL Mara Calista a declarat, luni, la dezbaterea moţiunii simple, că ministrul Muncii, Lia Olguţa Vasilescu, merită cartonaşul roşu pentru „faultul” adus pieţei muncii, precum şi un premiu pentru invenţia economică şi fiscală a anului 2017 – brevetul pentru invenţia salariului negativ. „În ultimul an de zile, vedem o Românie care suferă de o boală incurabilă, se numeşte fiscalitate haotică cronică. (...) Doamna ministru, astăzi, primiţi cartonaşul roşu! Este simbolul sancţiunii pe care o meritaţi cu vârf şi îndesat pentru proasta gestiune a ministerului, pentru faptul cu bunăştiinţă şi faultul adus pieţei muncii din România pentru toate categoriile socioprofesionale, pentru minciuna adresată cu nonşalanţă şi fără scrupule, pentru lipsa de capacitate de a repara inechităţile. Cârpeala prin ordonanţe de urgenţă, doamna ministru, nu este reparaţie”, a declarat deputatul PNL Mara Calista, în plenul Camerei Deputaţilor, la dezbaterea moţiunii simple îndreptate împotriva ministrului Muncii, Lia Olguţa Vasilescu. Deputatul PNL a afirmat că PSD „a fluturat demagogic”, în campania electorală, promisiunea de majorare cu 25% a salariilor. „Scădeţi salariile din cauza minciunii promisiunilor electorale din campanie, când aţi fluturat demagogic procentul de 25%, scădeţi salariile pentru că angajatul va suporta în întregime contribuţiile sociale (...)”, a spus Calista.

Format: 

Topic: